Actualitate
O supraviețuitoare a Holocaustului povestește unde s-a ascuns în timp ce și-a văzut mama luată la Auschwitz
Ginger Lane era acasă cu mama ei în
apartamentul lor din Berlin în primăvara anului 1943, când a sosit
Gestapo-ul. Nu-și amintește acum, la 80 de ani, de ce s-a ascuns
exact în spatele unei uși în timp ce cei doi bărbați i-au condus
mama – o femeie evreică născută în Ungaria – afară din casa
lor.
Ginger, alături de frații și surorile sale (1946) FOTO Handout
Își amintește că s-a urcat pe un pervaz și s-a uitat de sus
la stradă, în timp ce bărbații au urcat-o pe mama ei, Lina Weber,
într-o mașină neagră și au plecat. A fost ultima dată când
Ginger a văzut-o în viață. Avea numai trei ani.
Vestea că mama ei a murit la Auschwitz
Abia la începutul anului următor, membrii
familiei lui Ginger au primit vestea, printr-o scrisoare de la
poliție, că Lina a murit.
„Ne-au spus, desigur, că a fost gripă
sau ceva de genul acesta. Dar familia știa că a fost
ucisă”, a spus Ginger, pentru Daily Beast.
Lina a fost omorâtă la Auschwitz – lagărul
de exterminare construit în Polonia ocupată de naziști, fiind una
dintre cei aproximativ un milion de evrei, uciși de al Treilea
Reich, în timpul Holocaustului.
Ginger, împreună cu cei șase frați mai mari
ai săi — Alfons, Senta, Ruth, Gertrude, Renee și Judith — au
fost, de asemenea, enumerați pe un manifest pentru a fi deportați
la Auschwitz.
„Nu știu de unde a venit documentul sau
cum am aflat, sau cum a aflat tatăl meu [Alexander Weber] că
trebuia să fim în următorul transport. Tot ceea ce
știu este că Arthur Schmidt, cred, i-a spus tatălui meu că era
programat pentru săptămâna viitoare. Deci a trebuit
neapărat să ne scoată de acolo”, povestește Ginger.
Arthur și soția sa Paula Schmidt erau vecini
ai familiei lui Ginger.
„Nu ne erau complet
străini, dar nici prieteni
apropiați”, a zis supraviețuitoarea.
Ascunși în livada vecinilor
Cu toate acestea, cuplul s-a oferit să le
permită celor șapte copii să se ascundă într-o livadă de fructe
pe care o dețineau, situată la aproximativ 65 de kilometri de
Berlin. Acest act de bunătate și curaj monumental, care a permis
copiilor să evite capturarea până la sfârșitul celui de-al
Doilea Război Mondial a fost un lucru pe care Ginger nu l-a uitat
niciodată.
„Mă gândesc, în mod constant,
și îmi amintesc cu recunoștință de bunătatea
oamenilor care se puneau pe ei înșiși
în pericol, pentru a încerca să-i ajute pe alții,
într-o perioadă foarte dificilă”, a completat femeia.
Acum, în vârstă de 83 de ani, Ginger a
participat la o campanie de păstrare a poveștilor despre Holocaust,
pe data de 18 aprilie, desemnată Zi de Comemorare a Holocaustului.
Conferința privind revendicările materiale evreiești împotriva
campaniei Germaniei, „Our Holocaust Story: A Pledge to Remember”,
înregistrează experiențele unor oameni precum Ginger, în speranța
că generațiile viitoare ar putea învăța din atrocitățile
trecutului.
Ginger Lane are acum 83 de ani FOTO Handout
Numai datorită generozității vecinilor ei,
Ginger este încă în viață pentru a-și spune povestea. Privind
în urmă acum, ea își amintește de zilele grele din livada din
satul Worin.
„Am săpat pe câmp după cartofi
și plantam fructe găseam. Eram întotdeauna
flămândă și foarte singură. Nu aveam cu cine să mă joc.
Locuiam într-o magazie de spălătorie care se afla pe
proprietate și am fost lăsați aproape singuri”, a mai
povestit Ginger, pentru sursa citată.
Chiar și atunci, ea și familia sa erau în
pericol. Au existat chiar și momente în care membrii Gestapo veneau
la fermă și făceau căutări. Familia avea să afle mai târziu că
primarul satului – el însuși membru al Partidului Nazist – și
alți rezidenți cunoșteau adevărata identitate a copiilor, dar nu
i-au predat niciodată.
În timp ce copiii s-au ascuns, tatăl lor,
Alexandru, a rămas la Berlin. El fusese crescut catolic, dar s-a
convertit la iudaism pentru a se căsători cu mama copiilor. El a
cunoscut ororile lagărelor de concentrare naziste, după ce a fost
închis, timp de 10 luni, la Oranienburg în Prusia, ca disident
politic, în 1933.
De asemenea, Alexandru a
aranjat ca micuții lui să fie botezați, în speranța că acest lucru îi va
ține în siguranță. Este posibil ca micuții să fi supraviețuit
și pe motiv că naziștii i-au clasificat drept Mischling – sau
„sânge amestecat”.
După aproape doi ani, în care au stat ascunși
în Worin, copiii s-au întors la Berlin, cu doar două săptămâni
înainte de sfârșitul războiului. Acolo, Ginger a fost martoră la
luptele brutale din stradă , care au dus în cele din urmă la
căderea lui Hitler. Din nou, a fost salvată din nou de vecinul ei,
Arthur Schmidt.
Plecarea în Statele Unite și noua familie
„A avut loc un raid aerian și clădirea
noastră a fost bombardată. Ne-am ascuns într-un buncăr. Cu toate
molozurile, nu am putut să ieșim. El ne-a scos afară, așa că
ne-a salvat din nou. Era un om foarte bun”, își amintește
Ginger.
Când bombardamentul s-a oprit și Germania
nazistă s-a predat, familia s-a confruntat cu un viitor incert. Ei
s-au mutat dintr-o tabără de persoane strămutate în alta, până
când au reușit în sfârșit să-și asigure trecerea în America.
A existat însă o piedică – deși tatăl
lor era încă în viață, copiii ar trebui să se declare orfani
pentru a li se acorda refugiu în SUA. Ginger spune că nu era
îngrijorată în acel moment de perspectiva de a părăsi Germania
fără tatăl ei. Copiii au ajuns la New York la bordul navei SS
Marine Flasher, în mai 1946. În schimb, Alexander nu a reușit să
ajungă în America timp de încă zece ani.
Fiind singurul exemplu cunoscut de șapte frați
evrei care au supraviețuit holocaustului și au emigrat împreună
în America, copiii Weber au fost subiectul atenției imediate din
partea presei la sosirea lor. Dar dimensiunea remarcabilă a familiei
lor a pus o altă problemă. Ei au fost nevoiți să se despartă,
deoarece nicio familie adoptivă nu i-a primit împreună.
Ginger a pierdut contactul cu familia sa biologică FOTO Handout
Fiecare dintre frați a fost trimiși în
diferite familii adoptive evreiești din Chicago, unde Ginger
locuiește și astăzi. Atunci Ginger, care s-a născut Bela Weber,
și-a luat noul nume. În cele din urmă, ea a fost adoptată de un
neurochirurg și de soția lui, care fusese cântăreață. Din
păcate, fata a pierdut și contactul cu frații ei biologici.
Pe măsură ce anii au trecut, Ginger a reușit
să mai ia legătura doar trecător cu membrii familiei ei. Odată,
în timp ce ieșea la cină cu familia ei adoptivă în Chicago, a
trecut pe lângă o altă familie pe trotuar.
„Când am trecut unul pe lângă celălalt
pe stradă, m-am întors să mă uit la bărbat, în același timp în
care el s-a întors să mă privească. A existat un
fel de recunoaștere instantanee, deși nu am vorbit. Era tatăl meu
și noua lui familie”, a mai dezvăluit Ginger.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum o ziReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum o ziImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum o ziComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv
-
Comunicateacum 2 zileÎngrijire completă pentru pori dilatați: Hidratare și curățare în același timp




