Actualitate
Adevărul despre întemeierea Romei. Cum a luat de fapt naștere cetatea care avea să schimbe destinul Europei
Acum 2270 de ani, spun tradiția dar și legendele latine, era fondată Roma, centrul lumii antice, pentru o perioadă de aproape șapte secole. Orașul a schimbat pentru totdeauna destinul Europei. Cercetările arheologice prezintă o față nouă și surprinzătoare a acestei întemeieri.
Roma astăzi FOTO Shutterstock
Pe 21 aprilie în anul 753 îHr, pe colinele ce străjuiau mlaștinile din jurul râului Tibru, în provincia Latium, Italia, lua naștere cetatea Roma, cea în jurul căreia se va constitui unul dintre cele mai puternice imperii din toate timpurile.
Roma va deveni pentru aproape șapte secole, „centrum mundi”, o adevărată capitală mondială, un hub economic, cultural, politic și militar al întregii antichități europene, care controla teritorii de pe trei continente. Importanța Romei în istoria umanității este covârșitoare, schimbând din punct de vedere politic și cultural întreaga Europă pentru totdeauna.
Cultura și societatea europeană de astăzi datorează multe epocii romane, inclusiv din punct de vedere lingvistic și etnic. Data fondării Romei dar și legendele constituirii acestei cetăți, sunt considerate de specialiști ca fiind doar povești antice și nimic mai mult. Cercetările arheologice au scos la iveală o altă realitate, plasând începutul Romei cu mult înaintea datei oficial acceptate, într-un context total diferit față de cel promovat de legenda binecunoscută a lui Romulus și Remus.
O legendă care a scris istorie, milenii întregi
Aproape două milenii, începuturile istoriei Romei au fost întemeiate strict pe o legendă apărută în Antichitatea romană. Mai precis s-au bazat pe povestea închipuită de Titus Livius dar și de mai mulți autori greci din coloniile Italiei continentale din perioada antică. În plus și opera lui Vergilius, ”Eneida”, aduce completări, întregind legenda.
Compilând legendele și poveștile despre întemeierea Romei, mitul sună cam în felul următor. După asediul Troiei, unul dintre fiii lui Priam, numit Eneas, scapă din mâinile grecilor victorioși și pleacă pe Mediterana pentru a-și salva pielea. Eneas ajunge pe țărmurile Italiei, cândva probabil prin secolul al XII-lea îHr, și se stabilește într-o câmpie fertilă din zona vestică.
Aceea câmpie era stăpânită de un rege local numit Latinum. Eroul troian împreună cu oamenii săi se războiesc o vreme cu Latinum. Ajung să facă pace, iar Eneas o ia de nevastă pe Lavinia, fiica regelui italic. Fiul lui Eneas și al Laviniei, numit Ascanius, întemeiază o cetate, Alba Longa. Unul dintre urmașii lui Ascanius, regele Numitor este detronat de de fratele său Amulius. Fiica lui Numitor, Rhea Silvia este trimisă să devină vestală tocmai pentru a nu avea moștenitori și pretendenți la tron.
Vestalele, preotesele care serveau zeiței Vesta nu aveau voie să aibă copii. Cu toate acestea de Rhea Silvia, spune legenda, se îndrăgostește chiar zeul Marte. Zeul războiului o lasă însărcinată pe tânăra preoteasă. Rhea Silvia naște o pereche de gemeni. Faimoșii Romulus și Remus. Amulius decide să-i arunce pe cei doi copii, într-un coș, pe apele Tibrului.
În mod miraculos coșul se împotmolește într-o zonă mlăștinoasă, iar copiii sunt hrăniți de o lupoaică. În cele din urmă sunt găsiți și adoptați de un cioban latin numit Fastulus. Ajunși la vârsta maturității, Romulus și Remus află de originea lor divină, dar și de soarta bunicului lor, Numitor. Decid să-l răzbune și împreună cu o bandă de păstori războinici îl ucid pe Amulius și îl repun pe tronul cetății Alba Longa, pe bunicul lor.
Decid însă să părăsească Alba Longa și să-și întemeieze propria cetate. Ajung pe colinele Tibrului, o poziție strategică din punct de vedere defensiv și economic. Cei doi frați nu se decid ce nume să pună noii cetăți. Așa că supun alegerea auspiciilor. Mai precis, cine va vedea mai mulți vulturi pe cer, acela va da numele cetăți. Remus vede șase vulturi, iar fratele său Romulus, doisprezece. Așa că cetatea va purta numele de Roma.
Romulus trasează o brazdă care va marca hotarul Romei și anunță că va ucide pe oricine va îndrăzni să sară peste acel hotar. Invidios pe fratele său, Remus sare peste hotar. Fără să stea pe gânduri, Romulus îl ucide. Pe cele șapte coline se stabilesc mulți păstori, mare parte din banda care i-a ajutat pe Romulus și Remus să-și ucidă unchiul.
La un moment dat Romulus și-a dat seama că noi veniți erau doar bărbați. Așa că, printr-un șiretlic reușește să fure femeile din tribul sabinilor. Romulus devine primul rege al Romei. Vor mai urma încă șase după el. Învățatul latin Varro a calculat începuturile Romei și a lăsat moștenire acestă dată, 21 aprilie 753 î Hr.
Istoria începuturilor Romei, rescrisă de arheologie
Evident, poveștile lui Titus Livius, Vergilius sau Varro rămân povești. Încă din secolul al XIX-lea, istoricii și în general oamenii de știință și-au dat seama că, de fapt, nu știau nimic clar despre începuturile Romei. Și că tot ceea ce se crezuse până atunci că ar fi o istorie timpurie a Romei nu era decât o legendă frumoasă și atât. Nici măcar data avansată de Marcus Terentius Varro, pentru începuturile Romei, nu putea fi luată în considerare, mai ales fiindcă era bazată pe povești cu gemeni alăptați de o lupoaică, fiii lui Marte, un zeu imaginar din panteonul roman.
„Fondarea orașului în sensul strict al cuvântului, așa cum presupune legenda, nu este demn de luat în considerare. Roma nu a fost construită într-o singură zi”, preciza faimosul istoric din secolul al XIX-lea, Theodor Mommsen.
Întreaga cronologie timpurie a Romei părea, cel puțin până către jumătatea secolului XX, o necunoscută totală, din punct de vedere științific. Asta până când cercetările arheologice moderne au început să scoată la iveală, pas cu pas, începuturile Romei. Evident, nu coincideau cu legenda. Majoritatea specialiștilor au ajuns la concluzia că Romulus și Remus era personaje imaginare. La fel și data întemeierii Romei. Ca și întreaga poveste, de altfel. În realitate, așa cum arată cercetările, procesul de constituire a Romei, ca oraș și mai apoi ca putere regională a fost unul îndelungat, acoperind câteva secole.
Cercetările arheologice au scos în evidență faptul că prima așezare organizată pe colinele din jurul Tibrului era tocmai din secolul al X-lea îHr, adică cu trei sute de ani înainte de data tradițională a întemeierii Romei. Cetatea care va deveni centrul civilizației antice, a fost, spun o serie de specialiști, inițial, un fort etrusc.
Etruscii erau originari din Asia Mică, dar s-au așezat în zona Toscanei. Au fondat o civilizație strălucitoare, dezvoltată din punct de vedere tehnologic, economic, politic și social. Etruscii s-au extins către sud, către câmpia Lazio, de astăzi, sau Latinum cum era cunoscută în Antichitate. Ar fi întemeiat un avanpost comercial și militar pe una dintre coline.
Zona era propice pentru comerț, cu o zonă fertilă, și ușor de apărat. În jurul avanpostului etrusc s-ar fi așezat o serie de triburi italice, precum sabinii și latinii. Se presupune că latinii erau cei mai numeroși. Aceștia erau purtători ai unei culturi desprinse din marea cultură Proto-Villanova.
Latinii, așa cum arată și cercetătorul danez Kristian Kristiansen, au venit de undeva din centrul Germaniei, fiind vorbitori ai unei limbi indo-europene. Când s-au așezat în zona colinelor din jurul Tibrului, latinii cunoșteau prelucrarea fierului și se ocupau mai ales cu creșterea oilor.
De-a lungul timpului clanurile latine s-au unit și au reușit să devină o forță. O serie de cercetări arată că de fapt Roma a fost întemeiată de etrusci, cristalizând în jur toate clanurile latine și sabine din zonă. De altfel, primii regi legendari ai Romei au fost de origine etruscă.
De unde vine numele cetății Roma?
Conform legendei numele cetății Roma vine de la întemeietorul său mitic, Romulus. Dar specialiștii au stabilit deja că Romulus era un personaj legendar și doar atât. Conform unor cercetări Roma vine din limba etruscă și ar fi de fapt vechea denumire dată râului Tibru, adică Rumon.
Pe de altă parte, alt cuvânt etrusc, Ruma, însemnă vârf, cu referire la colina pe care a fost stabilit primul avanpost. În timp, latinii mai numeroși, bine închegați politic și social, au reușit să domine așezarea și să preia puterea din mâinile etruscilor, cu puterea lor politică aflată deja la apus. Noua civilizație s-a constituit pe baza unui mix etnic, în care domina federația latină, cu împrumuturi culturale de la etrusci și greci.
Actualitate
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.
Mobilierul stabilește funcția terasei
Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.
Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.
Soluții pentru balcoane și terase mici
Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.
Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.
Culorile și texturile creează atmosfera
Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.
Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.
Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.
Grădina ca extensie a zonei de zi
În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.
O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.
EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.
Actualitate
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.
Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare
Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.
Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.
Lista de clienți nu înseamnă flux de documente
O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.
O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.
Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat
Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.
ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.
Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.
Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.
Actualitate
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.
București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.
Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.
Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”
Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri
În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.
Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.
| % din venitul săptămânii Black Friday | Luni-joi | Vineri | Sâmbătă-duminică |
|---|---|---|---|
| 2025 | 34,7% | 37,2% | 28,1% |
| 2026 | 42,2% | 32,5% | 25,3% |
Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF
Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi
Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.
Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF
În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).
Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.
Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.
Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday
Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.
Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.
Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF
„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
Mai multe vizite, dar mai puține comenzi
Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).
Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF
Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.
Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale
Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.
| 2026 față de 2025 | Venit total | Mediana pe magazin |
|---|---|---|
| Toată perioada (27 oct.-10 nov.) | −3,6% | −9,1% |
| Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.) | +8,7% | −2,7% |
| Ziua de Black Friday (6 nov.) | −16,5% | −27,3% |
| După vineri (7-10 nov.) | −11,3% | −12,9% |
Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.
Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc
Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).
În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).
Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF
Ce au văzut retailerii
Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.
„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.
„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.
De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.
Cifre cheie, pe scurt
- Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
- Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
- Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
- Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
- Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.
Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.
-
Lifeacum 3 zileCum eviți să joci la cazino atunci când ești supărat, obosit sau sub presiune
-
Uncategorizedacum 3 zileSezamo: Vânzările de produse fără zahăr și cu conținut redus de zahăr au crescut cu 30% în 2026
-
Uncategorizedacum 3 zileXiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro
-
Actualitateacum 3 zileȘapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
-
Uncategorizedacum 3 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat
-
Actualitateacum 3 zileBlack Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
-
Actualitateacum 2 zile
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
-
Actualitateacum 2 zile
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese





