Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

Anticar, despre patrimoniul cultural național: „O cantitate incomensurabilă de bunuri de patrimoniu a plecat din țară“

Publicat

pe

Anticar, despre patrimoniul cultural național: „O cantitate incomensurabilă de bunuri de patrimoniu a plecat din țară“

Alin Samochiș, un colecționar pasionat care are un mic anticariat în centrul Clujului, susține că legile neclare, corupția și lipsa de experți sunt cele mai mari amenințări la adresa patrimoniului cultural național.

Colecționarul Alin Samochiș are un anticariat în centrul Clujului. FOTO: Remus Florescu

În cazul obiectelor care pot deveni parte a patrimoniului mobil al României, dacă nu sunt din metale prețioase, legislația are atât de multe lacune, încât putem spune că este chiar inexistentă. În cazul vânzărilor, Statul închide ochii din cauza lipsei banilor, iar casele de licitații pot scoate în vitrină obiecte fără obligația prezentării actelor sau istoricului acestora.
Cazul recent al scoaterii la licitație a unui așa-zis jurnal intim al Reginei Maria și ambiguitatea răspunsurilor date presei de către firma care se ocupă de vânzare ne fac să ne întoarcem la problema patrimoniului mobil, pusă pe tapet, mai ales în mediul online, în urmă cu patru ani.

„Weekend Adevărul“ a făcut o analiză a legislației și a discutat despre aceste probleme stringente cu istoricul Eugen Ciurtin, unul dintre cei mai activi intelectuali care au atras atenția asupra licitațiilor cu privire la manuscrisele unor personalități precum Mircea Eliade și George Enescu, dar și cu un colecționar „de la firul ierbii“, Alin Samochiș, deținătorul unui mic anticariat.   

CITEȘTE AICI ANALIZA REALIZATĂ DE ADEVĂRUL

„Weekend Adevărul“: Cum apreciați că reușește statul român să controleze comerțul cu bunuri mobile susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural național?

Alin Samochiș: Problema este că nu prea îl controlează. Dacă tu ai un bun susceptibil de a face parte din patrimoniul național și îl duci la o casă de licitație, acesta trebuie verificat de către un expert – dacă e original, o copie, o copie autorizată etc. Casa de licitații trebuie să informeze statul cu mult timp înainte de vânzare, în caz că poate exista interes. De obicei, statul vrea, dar nu poate, și când poate, este un organizator prost. De exemplu, gândiți-vă la „Cumințenia Pământului“ a lui Brâncuși. Statul a blocat vânzarea, deși nu dispunea de suma cerută de proprietar. I-a cerut acestuia să aștepte să se facă acea subscripție publică, dar nu s-au strâns banii necesari, astfel că s-a fâsâit totul.

Alba-neagra cu obiectele de patrimoniu

Ca vânzător al unui bun valoros din punct de vedere al patrimoniului, cum este mai rentabil și mai eficient: să cer procedura de clasare în patrimoniul național sau să încerc să-l vând fără a risca intervenția statului prin intermediul dreptului de preempțiune?

Combinația cu statul român este, de cele mai multe ori, una nefericită, pentru că există niște legi destul de stricte care nu sunt aduse în prezent. De exemplu, după ce s-au scos din țară altare, picturi, aur, brățări dacice și tot felul de bunuri de patrimoniu, în legea noastră încă se spune că nu ai voie să scoți argint din țară. Legal, dacă te prinde la graniță cu o linguriță de argint, poate să ți-o confiște, pentru că legea îți permite să scoți argint doar în anumite condiții. Inclusiv magazinele de antichități au o lege a argintului de care ai râde, dacă n-ar fi de plâns. În sensul că îți trebuie în plus un dosar de autorizare pentru a comercializa argint, îți trebuie seif special pentru păstrare și o groază de alte chestii. Un alt exemplu: dacă vrei să-ți deschizi galerie de artă, te-ai nenorocit. Îți trebuie o sumedenie de autorizări direct de la Ministerul Culturii și trebuie să-ți angajezi un profesionist căruia trebuie să-i dai salariu, să-i plătești asigurări etc. În schimb, poți să deschizi o consignație, în care să vinzi obiecte de artă, fără să ai nevoie de atâtea autorizații și condiționări.

Ce ar trebui să facă cineva care găsește în podul bunicii un manuscris care ar putea să fie susceptibil de a face parte din patrimoniul național?

Eu m-aș duce la Biblioteca județeană pentru a încerca să-mi dau seama dacă este autentic. Oamenii pot să-ți spună, în primul rând, ce este, în al doilea rând, dacă sunt interesați, pot să-l cumpere ei. Dacă vrea să scape pe 3,50 lei, poate să meargă la un alt anticariat. De obicei, cine găsește în pod ceva se oprește la primul anticariat, dar nu e cea mai bună soluție. Dacă e un bun valoros, se poate merge la o casă de licitații, unde se poate obține mai mult.

Îndoiala autenticității

Un proprietar al unui bun despre care crede că ar putea fi valoros poate să meargă la un expert care să-i certifice originalitatea și valoarea acestuia fără ca acesta să ajungă în atenția Ministerului Culturii?

Da, se poate contra cost. Expertul nu este obligat să anunțe Ministerul Culturii, doar casele de licitații sunt obligate. Chestiunea cu experții este importată din Vest. Acolo, dacă cumperi de la o casă de licitație și primești o adeverință în care expertul îți spune că este autentic bunul respectiv și după un an, doi, zece se adeverește că tabloul este fals, tu te poți îndrepta către casa de licitații și casa de licitații se întoarce împotriva expertului, care poate și să facă pușcărie dacă a greșit.

La noi nu este la fel?

La noi sunt acești experți care îți evaluează bunul, dar exprimarea este de genul „certificăm că POATE să fie autentic“, deci își lasă portițe de scăpare în caz că se dovedește că vorbim despre un fals. De exemplu, după ’90, veneau colecționari din Ungaria și cumpărau toate tablourile care țineau de vestita Şcoală de la Baia Mare. Printre piesele originale au apărut și falsuri, și chiar au apărut școli care falsificau aceste tablouri. Printre falsificatori era și un morar din Bistrița care făcea niște falsuri dumnezeiești. Muzeul Național din Budapesta a trimis experți ca să vadă două tablouri care atunci costau mii de mărci. Instituția le-a cumpărat pe amândouă, deși erau false. Cum s-a rezolvat problema? L-au obligat pe expert să se pensioneze, dar ei au înghițit gălușca, banii s-au pierdut. În Ungaria e cam ca în România. Așa s-a întâmplat și cu vestita icoană care lăcrimează de la Nicula, care este acum un fals – nu mai plânge, bineînțeles. Vechea icoană a fost distrusă de o muzeografă de la Cluj, care era expertă în restaurarea icoanelor. Când a ajuns icoana la ea pentru a o curăța, așa de bine a curățat-o, că a șters-o. Atunci, a repictat-o, dar cu alte poziții, alte steluțe, alți îngeri. După ce a distrus „Icoana făcătoare de minuni“, doamna a fost pensionată.

În numele banilor

Credeți că România pierde bunuri susceptibile de a face parte din patrimoniul național?

O cantitate incomensurabilă de bunuri de patrimoniu a plecat deja din țara noastră și în continuare iese. Într-adevăr, vorbim despre cantități mult mai mici ca până în anii 2000, dar în continuare se întâmplă fenomenul, fiind corupție, incompetență și legile făcute cu portițe de interpretare.

Care credeți că este cea mai mare problemă din cauza căreia pierdem aceste bunuri?

În primul rând, legile nu sunt clare și nu sunt aduse în secolul XXI. De exemplu, când m-am dus în Peru, la urcarea în avion toți pasagerii am primit un formular, în engleză și spaniolă, în care scria ce nu ai voie să cumperi din Peru, artefacte istorice, bijuterii, semințe de plante etc. și tu semnai. În momentul în care prezentai pașaportul, predai un exemplar din formular. Te informează cineva când intri în România ce n-ai voie să cumperi și să scoți din țară? Nu spune nimeni nimic. La întoarcere, printr-o căutare aleatorie, după multe măsuri de siguranță, dacă îți găsea obiectul interzis, făceai pușcărie. Există și neprofesionalism. Nu sunt pregătiți specialiști pentru a deveni experți. Sunt unele muzee în care, în locul experților care s-au pensionat, au fost puși oameni pe criterii politice.

În 2019, în cazul manuscriselor lui Eliade, un cercetător a propus ca acestea să fie scanate de Ministerul Culturii pentru a fi date cercetării. Directorul casei de licitații s-a opus, motivând că valoarea lor e dată și de faptul că sunt rare și nu se știe ce conțin. Credeți că ar scădea valoarea bunului, dacă acesta poate fi cercetat?

Nu, dimpotrivă, poate să crească valoarea acestuia. Se pot afla lucruri noi și se pot găsi noi direcții de studiu ale persoanei. În plus, există acum o tehnologie foarte avansată de reproducere a documentelor fără a le deteriora. Această soluție are avantajul că poate să păstreze conținutul, chiar dacă suportul de hârtie ajunge, la un moment dat, să fie distrus sau degradat.

Ce părere aveți despre activitatea poliției pentru apărarea patrimoniului?

Poliția e simpatică, deoarece, neavând specialiști, merge pompieristic cu diferite acțiuni. Dacă li se spune să confiște „ce are două urechi și patru mâini“, o să ia toți gândacii de bucătărie și o să-i confiște, dar ei nu-s de condamnat, pentru că ar trebui să există specialiști în departamente de patrimoniu și ar trebui ca poliția să lucreze cu specialiști colaboratori. Spre exemplu, legea îți cere să demonstrezi că bunurile cu care te duci la un târg sunt ale tale. Și neavând cum să o faci, polițistul trebuie să meargă pe drept civil și să demonstreze că e furt. În țările civilizate, dacă moștenești un tablou valoros, se face un testament și e trecut acolo, dar în partea noastră de Europă nu există o asemenea tradiție, lumea nici nu își face testament.

Comentarii Facebook

Actualitate

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Publicat

pe

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.

Mobilierul stabilește funcția terasei

Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.

Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.

Soluții pentru balcoane și terase mici

Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.

Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.

Culorile și texturile creează atmosfera

Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.

Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.

Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.

Grădina ca extensie a zonei de zi

În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.

O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.

EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Publicat

pe

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.

Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare

Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.

Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.

Lista de clienți nu înseamnă flux de documente

O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.

O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.

Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat

Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.

ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.

Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.

Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Publicat

pe

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.

București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.

Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.

Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”

Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri

În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.

Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.

% din venitul săptămânii Black FridayLuni-joiVineriSâmbătă-duminică
202534,7%37,2%28,1%
202642,2%32,5%25,3%

Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF

Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi

Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.

Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF

În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).

Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.

Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.

Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday

Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.

Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.

Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF

„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.

Mai multe vizite, dar mai puține comenzi

Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).

Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF

Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.

Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale

Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.

2026 față de 2025Venit totalMediana pe magazin
Toată perioada (27 oct.-10 nov.)−3,6%−9,1%
Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.)+8,7%−2,7%
Ziua de Black Friday (6 nov.)−16,5%−27,3%
După vineri (7-10 nov.)−11,3%−12,9%

Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.

Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc

Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).

În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).

Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF

Ce au văzut retailerii

Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.

„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.

„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.

De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.

Cifre cheie, pe scurt

  • Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
  • Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
  • Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
  • Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
  • Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.

Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.

Despre DWF

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Actualitateacum 2 zile

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale...

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Actualitateacum 2 zile

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și...

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Actualitateacum 2 zile

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări...

Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
Actualitateacum 2 zile

Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing

București, 13 noiembrie 2026. DWF, DWF Paid Media, Jumară Productions și aimup.agency (parte din Upswing), agenții din grupul Digital Unlock,...

Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online
Actualitateacum 4 zile

Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online

Calendarul reducerilor în România îi ajută pe cumpărătorii online să distingă perioadele cu oferte numeroase de simplele campanii de marketing....

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși
Actualitateacum 4 zile

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși

​Baia Mare, noiembrie 2026. Ana Braghiș, chef cofetar la Cofetăria Mai Dulce din Baia Mare, va reprezenta România alături de...

Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău
Actualitateacum 4 zile

Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău

Fluturas de salariu este extrasul tău din statul de plată al firmei: aceleași cifre, dar doar pentru tine și pentru...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro