Actualitate
Praznicul Sfinților Împărați întocmai cu Apostolii, Constantin și maica sa Elena
Duminică, pe 21 mai 2023, creștinii ortodocși îi prăznuiesc pe Sfinții Constantin și Elena, una dintre cele mai mari sărbători din calendarul ortodox.Sfinții Împărați Constantin și Elena este o sărbătoare în calendarul bizantin (folosit de bisericile ortodoxe și de bisericile unite cu Roma), fixată pe data de 21 mai. Sărbătoarea îi evocă pe împăratul Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena Augusta.
Sfinții Constantin și Elena sunt prăznuiți în Biserica Ortodoxă pe 21 mai. Această sărbătoare este legată de simbolul Sfintei Cruci, având în vedere că, potrivit legendei, Sfântului Constantin i s-a arătat semnul Crucii pe cer cu inscripția: „in hoc signo vinces” – „prin acest semn vei birui”, înainte de înfruntarea cu păgânul Maxențiu.
Totodată, Sfânta Tradiție transmisă are capacitatea de a afirma în ce fel de împrejurate Împăratului Constantin cel Mare l-ar fi visat pe Iisus Hristos, care i-a spus să pună semnul crucii pe steagurile soldaților pentru a birui în bătălie. Reamintesc și deznodământul arhi-cunoscut, deoarece Sfântul Constantin a ascultat și a procedat așa cum i s-a poruncit și astfel a câștigat.
De asemenea, se spune că Sfânta Elena a descoperit la Ierusalim Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul.
Împăratul Constantin cel Mare s-a născut in orasul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274 și a intrat în istorie pentru măsurile pe care le-a luat pentru biserică și preoți. Despre mama lui Constantin, împărăteasa Elena, se spune că şi-a eliberat sclavii şi i-a ajutat pe creştinii persecutaţi. Flavia Iulia Helena a fost o femeie credincioasă, cunoscută pentru pioșenia ei.
De asemenea, în luna ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare emite Edictul de la Milan, prin care creştinismul devine „religie permisă”, alături de altele din imperiu. El ia totodată măsuri în favoarea Bisericii creştine, înlătură din legile penale pedepsele contrare creştinismului, îmbunătăţeşte tratamentul în închisori, uşurează eliberarea sclavilor acordând episcopilor şi preoţilor dreptul de a-i declara liberi în biserici. Protejează prin lege pe săraci, orfani şi văduve, modifică legislaţia privind căsătoria, îngreunează divorţul şi pedepseşte adulterul.
De asemenea, el a atribuit Bisericii creştine casele imperiale de judecată (basilikos oikia), care vor purta în continuare numele de bazilici. Încă din anul 317, a început să bată monedă cu monograme creştine. Tot împăratul Constantin cel Mare a declarat, în anul 321, duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor, drept zi de odihnă în imperiu, zi în care şi soldaţii asistau la slujbă.
Împăratul şi familia sa au sprijinit repararea bisericilor, dar au ajutat şi la construirea altora mai mari şi mai frumoase la Ierusalim, Roma, Antiohia, Nicomidia, Tyr etc. Totodată, împăratul Constantin cel Mare a construit o nouă capitală – inaugurată la 11 mai 330 -, transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala creştină a Imperiului Roman. Aici a construit numeroase lăcaşuri de cult printre care Biserica Sfinţiilor Apostoli.
Din dorinţa de a ajuta Biserica, a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, împotriva ereziei lui Arie. Sub influenţa Sfântului Atanasie cel Mare, Sinodul a proclamat învăţătura ortodoxă despre dumnezeirea Fiului care este „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut” (Simbolul credinţei sau Crezul).
Constantin 1er – détail de la mosaïque de l’entrée sud-ouest de Sainte-Sophie (Istanbul, Turquie)
Așa cum am amintit, împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea, unde după lungi dezbateri, învățătura lui Arie a fost condamnată și s-a adoptat formula ca Fiul lui Dumnezeu este de o fiinta cu Tatal si deci, din veci cu El. La sinod au fost alcatuite si primele șapte articole ale Simbolului de credinta (Crezul). Tot atunci fiind fixată și data Paștilor (prima duminică după luna plină , după echinocțiul de primăvară) s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească .
Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A trecut la cele veșnice la scurt timp la 22 Mai 337 în Nicomidia și a fost înmormântat în biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.
Prin botez, potrivit religiei creștine, lui Constantin cel Mare i s-au șters atât păcatul strămoșesc, moștenit de la protopărinții oamenilor, Adam și Eva, cât și celelalte păcate săvârșite până la botez.
Pentru meritele deosebite pe care le-a avut în legalizarea, sprijinirea și organizarea Bisericii creștine, Constantin cel Mare este venerat ca sfânt în Bisericile Ortodoxe, în Biserica Greco-catolică, la data de 21 mai, odată cu Sfânta Elena, mama sa, precum și în Bisericile vechi orientale (necalcedoniene). Biserica Romano-Catolică o sărbătorește pe Sfânta Elena la 18 august.
Constantin cel Mare este considerat în Biserica Ortodoxă ca fiind „egal al Apostolilor”, isapostolos (Ισαπόστολος Κωνσταντίνος), iar Biserica Ortodoxă Română îl numește „Sfânt Împărat, întocmai cu Apostolii”.
Sfânta Împărăteasă Elena
Originară, probabil, din Drepanum (numit după aceea Helenopolis), din Golful Nicomidia, se presupune că era fiica unui hangiu. O legendă ulterioară, menţionată de Geoffrey of Monmouth, spune că era fiica regelui Coel, care a căsătorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita războaiele dintre britanici şi Roma. Constantius Chlorus a divorţat de ea, în jurul anului 292, pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman şi, ca urmare a ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezenţă importantă la curtea imperială.
Potrivit istoricului Eusebiu, Sfânta Elena a primit botezul în anul 313. Sfânta împărăteasă a fost o creştină foarte evlavioasă sprijinind ridicarea a numeroase lăcaşuri de cult, printre care Biserica Învierii Domnului zidită lângă Sfântul Mormânt, biserica din Ghetsimani, precum şi alte 18 lăcaşuri de cult. De asemenea, Sfânta Elena a mers la Ierusalim, unde a găsit crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Sfânta Cruce a fost mai apoi înălţată solemn în văzul poporului creştin de episcopul cetăţii Ierusalimului, Macarie I, la 14 septembrie 326. Sfânta Împărăteasă a murit la Roma, în anul 327.
Cinstirea Sfintei Împărătese Elena
Sfânta Elena este o importantă personalitate a istoriei și spiritualității creștin-ortodoxe. Pentru viața și lucrarea ei, Dumnezeu i-a dăruit încă din timpul vieții pământești măreție și slavă.
Fiind urcată pe tronul lumii acesteia, a avut onoarea de a instaura, alături de fiul ei, creștinismul. Sfințenia vieții Sfintei Elena nu a fost pusă niciodată la îndoială, în ciuda unor discuții pe marginea dispariției tragice a nepotului Crispus (326) și a Augustei Fausta (326). Ea a luminat lumea romana de la Locurile Sfinte prin vizita ei și a comemorat evenimente-cheie din viața Mântuitorului Iisus Hristos, prin construcțiile realizate.
Creșterea numarului pelerinajelor în Palestina și slujirea la altarele de acolo, în antichitatea târzie s-au aliniat din exemplul ei.
Pentru poporul român, cinstirea Sfinților Împărați Constantin și Elena are o semnificație aparte. Cei doi Împărați și apostoli ai creștinătății își au originea în pământul sfânt al strămoșilor noștri l. Sfânta Elena, cât și împăratul Constantin sunt din ,,rudenia” noastră creștină, balcanică și europeană. Politica de expansiune la nord de Dunăre a lui Constantin a contribuit în cel mai înalt grad la continuarea și consolidarea procesului de romanizare a populației daco-romane. Concomitent a avut loc, în rândurile aceleiași populații, răspândirea creștinismului, ei fiind considerați pe bună dreptate „cei întocmai cu apostolii”.
Semnificația numelui Elena
Numele propriu „Elena” are puternice reverberații și ne trimite cu gândul la eroina mitologiei grecești, vestită în toată grecia pentru frumusețea ei, fiica Ledei și a lui Zeus, soția lui Menelaos. O traducere mai veche a numelui Helena (Elena) sau Velena înseamnă strălucirea Soarelui, căldura lui. Numele de Elena, Leana sau Lenuța, derivate românești des întâlnite, este un nume asociat frumuseții, o sursă importantă de iluminare, în mod metaforic, persoana care poartă acest nume reușește să lumineze ziua celor cu care intră în contact.
Numele Sfintei Elena, care se traduce ca „făclie”, „torță”, „strălucirea soarelui”, este purtat de nenumărate credincioase. Dintre românce, femeile care își sărbătoresc onomastica, 884.229 la numar poartă numele de Elena, 124.773 sunt Ileana, 69.944 se numesc Lenuța , 4.279 – Leana și 1.467 – Nuti, statistica a fost realizată în anul 2019.
În cinstea ei și a fiului său s-au ridicat biserici, mănăstiri, așezăminte teologice sau sociale. Ea a fost și rămâne un simbol de puritate, dragoste părintească, nădejde și credință autentică . Pentru grija pe care a arătat-o săracilor și oamenilor simpli, pentru preocuparea intensă față de problemele creștinismului, dar și pentru evlavia, credința puternică marturisită în faptă și în cuvânt, împărăteasa Elena este cinstita ca sfântă, în toată lumea creștină.
Semnificația numelui Constantin
Numele Constantin provine din limba latină și înseamnă cel care este hotărât, statornic, ferm. Numele Constantin transmite că, în viață, omul trebuie să lupte, să rămână hotărât și statornic în fața greutăților vieții.
Troparul Sfinţilor Mari Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena, glasul al 8-lea:
„Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l şi ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împăraţi Apostolul Tău, Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale o a pus. Pe care pazeşte-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule Iubitorule de oameni.”
CONDAC, glasul al 3-lea
” Constantin astăzi, cu maica sa Elena, Crucea a arătat, lemnul cel preacinstit, care este ruşinarea tuturor iudeilor şi armă credincioşilor împăraţi asupra celor potrivnici. Că pentru noi s-a arătat semn mare, şi în războaie înfricoşător.”
*****
Pentru a susține jurnalismul independent, aveți link ul de donații mai jos:
https://www.paypal.com/donate/?hosted_button_id=EX3UVYDFJP2MW
Sursa foto :https //google.com
Această prezentare sintetizată a fost realizată după scrierile, vechile cazanii și cuvinte de folos creștin – ortodoxe acceptate, iar rolul redactorului platformei BPNews Daniel Mihai este acela de a aduce la lumină și conștiința publicului larg învățăturile ortodoxe.
Actualitate
Cântărețul și actorul Patrick Bruel a fost pus sub acuzare pentru viol și agresiune sexuală. Artistul, plasat sub control judiciar
Reținut luni, celebrul cântăreț și actor francez Patrick Bruel a fost pus sub acuzare pentru viol și agresiune sexuală, însă a fost eliberat sub supraveghere judiciară, evitând arestarea preventivă solicitată de procurori, potrivit unui comunicat al Tribunalului din Nanterre.
Patrick Bruel. FOTO captura YouTube Patrick Bruel
Artistul, în vârstă de 67 de ani, este vizat în patru dosare distincte, care includ acuzații de viol și tentativă de viol, dar și fapte de agresiune și hărțuire sexuală, comise în diferite perioade și locații din Franța și din străinătate, potrivit AFP, citată de News.ro.
În paralel, Patrick Bruel are statut de martor asistat în alte patru cauze similare, iar într-un alt dosar, mai vechi, faptele au fost clasate ca urmare a prescripției.
Măsuri impuse de instanță
Judecătorii au decis plasarea artistului sub control judiciar, impunându-i mai multe restricții. Printre acestea se numără interdicția de a părăsi Franța, de a lua legătura cu presupusele victime sau de a se apropia de acestea. Totodată, i-a fost interzis accesul în saloane de masaj.
În plus, Patrick Bruel trebuie să urmeze un tratament psihologic și să plătească o cauțiune de 500.000 de euro.
Decizia a fost luată după ce procurorii au cerut, fără succes, plasarea în arest preventiv.
Cântărețul fusese reținut anterior pentru 48 de ore, timp în care a fost audiat de poliția judiciară din Paris.
Reacții din partea avocaților
Avocații artistului au transmis anterior că acesta s-a pus la dispoziția justiției pentru a răspunde acuzațiilor, însă nu au făcut declarații după decizia de plasare sub control judiciar.
Reprezentanții legali ai unor dintre presupusele victime consideră decizia un pas important. O avocată a declarat pentru AFP că procedura reprezintă „o primă victorie” pentru femeile care au depus plângeri.
Alți apărători ai reclamanților au criticat întârzierea anchetei, subliniind dificultatea de a aduce în fața justiției persoane publice, chiar și în cazul unor acuzații multiple.
Acuzații și noi plângeri
Potrivit presei franceze, cazul a fost adus în atenție de o investigație publicată de Mediapart în luna martie 2026, în care una dintre reclamante susține că ar fi fost agresată sexual de artist încă din anii ’90.
În timpul anchetei, mai multe avocate au anunțat depunerea unor noi plângeri pentru viol și tentativă de viol, ceea ce a extins dimensiunea dosarului.
Din cauza scandalului, Patrick Bruel a anunțat anularea majorității concertelor din turneul pe care urma să-l susțină în această vară, atât în Franța, cât și în străinătate.
Mai multe festivaluri și organizatori de evenimente au renunțat deja la participarea sa.
Actualitate
Boom-ul industriei de apărare al Ucrainei l-a luat prin surprindere pe Putin. Armele Kievului lovesc în inima Rusiei
O națiune aflată sub asediu a renunțat la birocrația militară în favoarea eficienței letale: „Dacă funcționează, construiește-l!”.
Racheta ucraineana Flamingo /FOTO:AFP
În ateliere clandestine, împrăștiate pe tot teritoriul Ucrainei, se asamblează o mașinărie de război într-un ritm amețitor, care lasă în urmă până și cele mai puternice state membre NATO, scrie The Guardian.
Doar în luna mai, Ministerul Apărării de la Kiev a omologat nu mai puțin de 175 de noi sisteme de arme pentru utilizare operațională. Procentul este absolut uluitor: aproape 93% dintre acestea sunt proiectate și construite integral în Ucraina.
Prin comparație, Germania – o forță industrială europeană – a certificat mai puțin de 20 de sisteme noi pe parcursul întregului an 2024, performanță considerată oricum un record istoric pentru Berlin. De cealaltă parte a Atlanticului, Statele Unite introduc în serviciu între două și cinci platforme cu adevărat noi pe an, în condițiile în care ciclurile de achiziții publice din Pentagon durează în medie un deceniu.
Dacă în urmă cu patru ani Ucraina importa cu disperare orice echipament militar pe care aliații săi erau dispuși să îl trimită, astăzi Kievul omologhează șase noi sisteme de arme în fiecare zi.
„Dacă aduni toate aceste piese, obții un ecosistem de achiziții pentru apărare care este complet de nerecunoscut în comparație cu orice alt loc din Europa”, explică Keir Giles, cercetător asociat în cadrul Programului pentru Rusia și Eurasia de la Chatham House și autor al volumului „Cine va apăra Europa?”.
Moștenirea anului 2014 și eliminarea birocrației
Întrebarea legitimă care se naște pe buzele tuturor analiștilor militari este cum a reușit o țară aflată sub bombardament constant să pună pe picioare o asemenea industrie în doar patru ani.
Răspunsul, potrivit lui Keir Giles, nu își are originea în invazia pe scară largă declanșată de Rusia în 2022, ci în anul 2014, momentul în care Moscova a anexat ilegal Peninsula Crimeea și a declanșat conflictul hibrid din Donbas. Ucraina nu a pornit de la zero. Anumite industrii și inovații au fost, evident, impulsionate de războiul total, însă Kievul acumulase deja opt ani de experiență în dezvoltarea acestor capacități, bazându-se masiv pe externalizarea serviciilor către sectorul privat, notează publicația britanică.
Ceea ce a schimbat fundamental invazia din 2022 a fost viteza de execuție. Sub presiunea unei amenințări existențiale, Ucraina a eliminat complet birocrația care, în țările occidentale, face ca procesele de achiziție să se întindă pe ani sau chiar decenii.
Ucrainenii au adoptat un principiu pragmatic: „eșuează rapid”. Dacă o armă funcționează pe front, este adoptată imediat; dacă nu, este abandonată rapid, reducând costurile și întârzierile pe care le-ar presupune testele rigide din Occident. Mai mult, dezvoltarea tehnologică a fost descentralizată până la nivelul batalioanelor individuale, care își modifică și își îmbunătățesc echipamentele direct în tranșee.
Robert Tollast, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI), explică: „ecosistemul de apărare al Ucrainei este stimulat de inițiative precum platforma tech militară Brave1, unde unitățile cumpără direct ceea ce știu că funcționează în teren. Dorința lor de supraviețuire și letalitatea sunt motorul acestei eficiențe”.
De la drone cu inteligență artificială la roboți de luptă
Cele 175 de arme noi acoperă o gamă largă: de la drone de interceptare și roboți tereștri, până la rachete balistice și vehicule blindate. Printre dronele nou certificate se numără modele precum Tin, Tur, Mamba, Palii sau D’Artagnan, dar piesa de rezistență este Lupynis-10-TFL-1.
Plase antidrone au fost instalate pe autostrada din apropierea reședinței lui Putin din Valdai
Aceasta a fost dezvoltată de The Fourth Law, un start-up de tehnologie militară fondat în 2023 de Iaroslav Ajniuk, un antreprenor a cărui companie anterioară producea camere video monitorizate de la distanță pentru animale de companie.
Inovația majoră constă în implementarea „primului nivel de autonomie”. Pe durata celei mai mari părți a zborului, drona este ghidată de un operator uman. Însă în ultimii 500 de metri – zona critică în care războiul electronic rusesc devine extrem de intens și bruiajul poate tăia conexiunea cu pilotul – inteligența artificială de la bord preia controlul complet. Drona identifică și se fixează pe țintă fără nicio intervenție umană. Acest upgrade crește rata de succes a misiunilor de două până la cinci ori, adăugând doar 10-20% la costul de producție.
O altă armă strategică este drona Sichen, concepută pentru lovituri în adâncime la distanțe de până la 1.400 de kilometri, capabilă să transporte o încărcătură explozivă de 40 de kilograme. Capacitatea sa de a naviga prin bruiaj electronic permite Ucrainei să lovească obiective pe teritoriul Federației Ruse, sfidând sistemele Moscovei.
Pe segmentul terestru, roboți precum Gnom, Primar-Killer, Vepr, Pliushch+ și Ratel X schimbă regulile jocului. Cel mai important este Ratel X, un robot de luptă cu profil redus, capabil să execute misiuni de recunoaștere, minare și evacuare a răniților din prima linie, dar și să lanseze propriile drone de atac FPV prin fibră optică direct de pe câmpul de luptă.
Dmitro Jmailo, director adjunct al Centrului Ucrainean de Securitate și Cooperare, subliniază că motorul din spatele acestei robotizări masive este apariția așa-numitelor „zone ale morții” – sectoare de pe linia frontului cu o adâncime de până la 20 km, aflate sub foc constant, unde trimiterea soldaților echivalează cu o condamnare la moarte. Roboții permit menținerea militarilor departe de linia de foc direct, protejând resursa cea mai de preț a Ucrainei: oamenii.
Programul de rachete autohton înseamnă lovituri în inima Rusiei
Autonomia militară a Kievului nu se oprește la drone. Ucraina și-a dezvoltat în secret propriul program de rachete balistice. Racheta FP-7, cu o rază de acțiune de 200 km, este deja activă. Modelul mai puternic, FP-9 (rază de acțiune estimată la 850 km și o ogivă de 800 kg), capabil să atingă Moscova, urmează să finalizeze testele. În paralel, racheta de croazieră FP-5 Flamingo (rază de 3.000 km și încărcătură de 1.150 kg) a lovit deja ținte la peste 1.500 km în interiorul Rusiei.
De la iadul nuclear la înghețarea frontului: ce scenarii are Putin pe masă?
Ucraina a fost practic obligată să dezvolte aceste alternative strategice. Deoarece Statele Unite au refuzat multă vreme să permită utilizarea armelor occidentale pentru a lovi teritoriul rus, Kievul a răspuns prin tehnologie proprie.
În timp ce Ucraina mizează pe flexibilitatea atelierelor private mici, abordarea Rusiei este diametral opusă: un monopol controlat de stat, concentrat în facilități mamut precum cea de la Alabuga, care produce o singură armă la scară industrială, fără competiție și fără stimulente pentru inovare. Modelul rusesc este periculos prin volumul brut, dar rigid în fața adaptării.
Lecția pe care Occidentul refuză să o învețe
Capacitatea internă de producție de apărare a Ucrainei a explodat: de la 20 de miliarde de dolari în 2024, la 35 de miliarde de dolari în 2025, estimările pentru acest an indicând un volum de 50 de miliarde de dolari. Această cifră transformă Ucraina într-unul dintre cei mai mari producători de tehnică militară din Europa.
Occidentul privește, însă eșuează în a trage concluziile corecte. Sigur, în Ucraina se fac compromisuri procedurale din cauza stării de război, dar acele „scurtături” birocratice sunt exact cele care fac ca programele de apărare britanice sau europene să dureze decenii.
Lecția dură pentru Europa este că nu ar trebui să aștepte o presiune existențială similară pentru a-și reforma propriile mecanisme de achiziții. Ucraina are nevoie să câștige războiul, dar, în egală măsură, Europa are nevoie de Ucraina și de tehnologia revoluționară pe care aceasta a dezvoltat-o în tranșee.
Actualitate
Putin a semnat legea care permite confiscarea bunurilor rușilor fugiți în străinătate. Criticile la adresa Kremlinului pot fi sancționate cu pierderea proprietăților
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat o lege care permite autorităților să confiște bunurile cetățenilor ruși aflați în străinătate dacă aceștia sunt considerați vinovați de încălcarea intereselor Federației Ruse.
Președintele rus Vladimir Putin/FOTO:Profimedia
Potrivit publicației independente ruse Meduza, actul normativ va intra în vigoare la 1 septembrie, după ce a fost aprobat de Duma de Stat la sfârșitul lunii mai.
Noua legislație extinde semnificativ posibilitățile de sancționare a rușilor care au părăsit țara și care continuă să își exprime opiniile în spațiul public din afara Federației Ruse.
Bunuri confiscate pentru peste zece categorii de contravenții
În baza noilor prevederi, autoritățile ruse vor putea dispune sechestrarea sau confiscarea proprietăților persoanelor aflate în străinătate pentru încălcări prevăzute de mai mult de zece articole din Codul Contravențional.
Printre acestea se numără acuzații precum încălcarea regulilor impuse persoanelor desemnate drept „agenți străini”, distribuirea de materiale considerate extremiste, răspândirea de informații catalogate de autorități drept false, participarea la activitatea organizațiilor declarate „indezirabile” sau „discreditarea” armatei ruse.
De asemenea, legea vizează și persoanele acuzate că au comparat public acțiunile conducerii fostei Uniuni Sovietice cu cele ale Germaniei naziste, o temă sensibilă pentru autoritățile de la Moscova.
Criticile la adresa lui Putin și apelurile la sancțiuni pot fi pedepsite
Potrivit informațiilor publicate de Deutsche Welle, multe dintre articolele invocate de noua lege au fost utilizate în ultimii ani pentru urmărirea opozanților politici, a activiștilor și a jurnaliștilor independenți.
Între faptele care pot atrage confiscarea bunurilor se numără insultarea șefului statului sau a funcționarilor publici, criticile la adresa armatei ruse, precum și apelurile publice pentru impunerea de sancțiuni împotriva Federației Ruse.
Măsura este interpretată de observatori ca un nou instrument prin care Kremlinul încearcă să exercite presiuni asupra cetățenilor ruși care au părăsit țara după declanșarea războiului din Ucraina și continuă să critice politicile regimului de la Moscova.
În ultimii ani, sute de mii de ruși s-au stabilit în străinătate, mulți dintre ei invocând restrângerea libertăților civile, mobilizarea militară și intensificarea represiunii împotriva vocilor critice la adresa autorităților.
-
Actualitateacum 3 zile
Teheranul spune că Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă. Condițiile noi invocate de ambasadorul Iranului la Moscova
-
Breakingacum 2 zileBBC: Unul dintre finanțatorii West Ham, acuzat că s-a folosit de poziția sa pentru a obține favoruri sexuale de la tinere modele
-
Actualitateacum 2 zile
Primele nume confirmate de Eugen Tomac în guvernul tehnocrat. Cele 5 probleme urgente ale țării și soluțiile pentru deblocarea PNRR
-
Breakingacum 2 zileForbes: Inteligența artificială schimbă piața escortelor în SUA. Cerere uriașă pentru conversație premium
-
Breakingacum o ziRomânia de la o țară de proprietari la o țară de chiriași
-
Actualitateacum 2 zile
Povestea tulburătoare a sașilor din Transilvania. „În 1990, toți au spus: acum să plecăm, până nu închid din nou granițele”
-
Actualitateacum 3 zile
Primii kilometri ai lotului 3 din A7 intră la asfaltare. Termenul estimat pentru deschiderea circulației
-
Actualitateacum 2 zileCum te ajută SOLO să nu ratezi niciun termen fiscal