Deputatul PNL Alina Gorghiu i-a transmis miercuri seară un mesaj liderului George Simion, după scandalul provocat de parlamentarii AUR în plenul Parlamentului, în timpul dezbaterii privind dislocarea temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane.

Într-un videoclip publicat pe Facebook, Alina Gorghiu a ironizat poziția liderului AUR și l-a acuzat că evită deciziile importante privind securitatea României.

„Păi ce faci, mă, Simioane? Nu erai tu cel mai «MAGA dintre MAGA»? Nu erai tu marele prieten al Americii? Când SUA întăresc securitatea NATO și folosesc baza de la Mihail Kogălniceanu pentru operațiuni defensive, tu și AUR fugiți de vot și faceți scandal”, a declarat Gorghiu.

Deputatul PNL a afirmat că acțiunile parlamentarilor AUR nu pot fi considerate patriotice și că deciziile importante pentru țară trebuie asumate în Parlament.

„Păi ce faci mă, Simoane? Ăsta e patriotismul? Că ăla nu se face doar din vorbe şi live-uri pe Facebook, se face prin decizii concrete în Parlament care apără România. Sau nu ţi-au dat iar voie prietenii ăia de la… Moscova”, a mai spus Gorghiu.

Scandal în plenul Parlamentului

A fost scandal miercuri în plenul comun al Parlamentului, cu huiduieli și vuvuzele în timpul dezbaterilor, din partea opoziției. În acest context, președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a supus la vot suspendarea dezbaterilor.

Proiectul de hotărâre prin care Parlamentul a luat act de scrisoarea președintelui Nicușor Dan privind dislocarea temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane a fost adoptat ulterior de plenul comun.

Documentul a fost aprobat cu 272 de voturi „pentru”, 18 voturi „împotrivă” și 5 abțineri, în timp ce doi parlamentari nu au votat.

Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să escaladeze, după ce Iranul ar fi atacat două petroliere în apele teritoriale ale Irakului, declanșând incendii și provocând moartea unui membru al echipajului. Acțiunea face parte dintr-o serie de atacuri asupra infrastructurii energetice și a transportului maritim din regiune, în contextul războiului izbucnit în urmă cu aproape două săptămâni, potrivit Reuters.

În paralel, autoritățile iraniene au transmis un avertisment dur piețelor energetice globale, susținând că tensiunile din regiune ar putea împinge prețul petrolului până la 200 de dolari pe baril, în condițiile în care securitatea energetică a fost afectată de conflict.

Declanşat cu atacuri aeriene comune ale SUA şi Israelului asupra Iranului în urmă cu aproape două săptămâni, războiul a ucis până acum aproximativ 2.000 de persoane şi a aruncat pieţele energetice globale şi transportul în haos. 

Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) a anunțat că peste 1.100 de copii au fost uciși sau răniți de la începutul confruntărilor.

Conflictul s-a răspândit în Orientul Mijlociu şi a determinat planuri pentru o eliberare record a rezervelor strategice de petrol pentru a atenua unul dintre cele mai grave şocuri ale combustibilului din anii 1970.

Trump susține că SUA „au câștigat războiul”

La un miting electoral în Kentucky, înaintea alegerilor intermediare din noiembrie, în care partidul său republican se află în mare dezavantaj, Trump a declarat că Statele Unite au câştigat războiul, dar nu vor să fie nevoite să se întoarcă la fiecare doi ani.

„Nu vrem să plecăm mai devreme, nu-i așa? Trebuie să terminăm treaba”, a spus liderul de la Casa Albă.

Atacuri asupra petrolierelelor și instalațiilor energetice

Potrivit unor oficiali portuari și firmelor de securitate maritimă, ambarcațiuni iraniene încărcate cu explozibili ar fi lovit două tancuri petroliere aflate în apele Irakului. Exploziile au provocat incendii la bord și au dus la moartea unui membru al echipajului.

Incidentul vine după ce mai multe proiectile au lovit trei nave comerciale care traversau apele Golfului Persic.

În același timp, Iranul ar fi atacat și rezervoare de combustibil ale unei instalații petroliere din Muharraq, potrivit Ministerului de Interne din Bahrain.

Amenințare directă: petrol la 200 de dolari

Un purtător de cuvânt al comandamentului militar iranian a transmis un mesaj direct către Washington, afirmând că destabilizarea regiunii ar putea avea consecințe majore asupra pieței petrolului.

„Pregătiţi-vă pentru un preţ al petrolului de 200 de dolari pe baril, deoarece preţul petrolului depinde de securitatea regională, pe care voi aţi destabilizat-o”, a declarat oficialul.

În prezent, prețul petrolului a crescut puternic. După ce la începutul săptămânii s-a apropiat de 120 de dolari pe baril, cotațiile s-au stabilizat temporar în jurul valorii de 90 de dolari. Totuși, miercuri au urcat din nou cu aproximativ 5%, iar joi dimineață au continuat să crească pe piețele asiatice, pe fondul temerilor privind întreruperea livrărilor.

Evoluțiile au afectat și piețele financiare: principalii indici bursieri de pe Dow Jones Industrial Average și S&P 500 au scăzut, iar bursele asiatice au urmat același trend negativ.

Intervenție record pe piața petrolului

Pentru a limita șocul asupra pieței energetice, Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a recomandat eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice globale de petrol. Ar fi cea mai mare intervenție de acest tip din istorie.

Președintele Donald Trump a salutat decizia, afirmând că măsura ar putea reduce semnificativ prețurile petrolului.

În același timp, secretarul american al Energiei, Chris Wright, a anunțat că Washingtonul va elibera 172 de milioane de barili din Rezerva Strategică de Petrol a Statelor Unite începând de săptămâna viitoare.

Strâmtoarea Ormuz, blocată

Situația rămâne extrem de tensionată în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Aproximativ o cincime din producția mondială de petrol tranzitează acest canal situat între Iran și Oman.

Până în prezent nu există garanții că navele comerciale pot traversa în siguranță zona.

Armata iraniană a transmis că strâmtoarea se află „fără îndoială” sub controlul său.

În acest context, liderii grupului G7 — format din Statele Unite, Canada, Japonia, Italia, Regatul Unit, Germania și Franța — analizează posibilitatea organizării unor convoaie navale escortate pentru a permite reluarea traficului.

Avertismente privind noi atacuri

Autoritățile americane au avertizat că Iranul sau milițiile aliate ar putea viza infrastructura energetică și petrolieră deținută de SUA în Irak.

De asemenea, potrivit unui raport citat de postul american ABC News, FBI ar fi avertizat că drone iraniene ar putea încerca atacuri asupra coastei de vest a Statelor Unite.

Cu toate acestea, Donald Trump a declarat că nu este îngrijorat de posibilitatea unor atacuri pe teritoriul american.

Oficiali din Israel au declarat că armata israeliană are în continuare o listă extinsă de ținte în Iran, care includ sisteme de rachete balistice și instalații asociate programului nuclear.

La rândul lor, autoritățile iraniene au avertizat că, dacă porturile militare ale țării vor fi atacate, centrele economice și comerciale din regiune ar putea deveni „ținte legitime”.

Escaladarea conflictului ridică temeri tot mai mari privind extinderea confruntărilor în întregul Orient Mijlociu și amplificarea unei crize energetice globale.