Uniunea Națiunii Române (UNR) a luat atitudine față de șirul interminabil de probleme și trădări de la Complexul Energetic Oltenia. Sprijinirea securității energetice și a stabilității economice au constituit punctul de plecare în acțiunea de protest desfășurată în data de 31 Mai, în fața sediului CE Oltenia din Târgu-Jiu.

Turceni-ul și Rovinari-ul au fost practic subminate, îngropate ieri, 31 mai, chiar de ziua de naștere a CE Oltenia! De altfel, protestatarii și-au exprimat nemulțumirea prin lozinci și bannere elocvente precum „Rovinari si Turceni s-au vândut la Cotroceni”. Cu această ocazie, s-a subliniat și evidențiat șirul mârșav al acțiunilor întreprinse în cadrul derulării Planului de Restructurare și Decarbonare pentru reducerea amprentei de carbon, prin crearea mix-ului energetic în cadrul companiei amintite.

Aceste motive constituie „plecarea pe fentă” a tuturor celor care în totală necunoștință de cauză speră la asigurarea unui viitor profitabil și durabil vis a vis de energia produsă de Complexul Energetic Oltenia. De altfel, funcționarea grupurilor este dictată de rațiuni legate de securitatea aprovizionării cu energie sau de condițiile de piață, în actualul peisaj economic raportat la prezentele orientări de mediu, dictate și impuse de structuri supra-statale României. 

Nu trebuie uitat că grupul energetic numarul 3 Rovinari a fost retras definitiv din exploatare, iar grupul energetic 7 Turceni a fost trecut în conservare, conform graficului de scoatere treptată din exploatare a capacităților energetice pe bază de cărbune prevăzute de OUG nr.108/2022 privind decarbonizarea sistemului energetic, modificată prin OUG nr.14/2023.

Complexul Energetic Oltenia- scurt istoric

Complexul Energetic Oltenia SA este compania aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri. La data înființării, acum mai bine de un deceniu, la 31 mai 2012, tot organismul era compus din fuziunea celor patru entități de producere a energiei electrice și a lignitului din zona Olteniei: Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Craiova și Societatea Națională a Lignitului Oltenia.

Noua companie a avut unsprezece grupuri energetice, câte patru la Rovinari și Turceni, două la Craiova și unul la Ișalnița, iar activitatea de extracție a cărbunelui s-a desfășurat în 15 perimetre miniere de suprafaţă și 3 perimetre subterane. Numărul de personal al noii societăți s-a estimat la un număr de 18.800, din care, activitatea energetică – cu 5.800 de salariați, iar activitatea minieră, cu 13.000 de angajați, și a avut o cotă de piață de aproximativ 30% din energia livrată în Sistemul Energetic Național.

După aproape unsprezece ani de activitate, conform datelor oficiale, CE Oltenia a pierdut două cariere (în anul 2015), în urma unui așa-zis ,,transfer de afacere”, atunci când a cedat carierele Berbești și Alunu la CET Govora, pentru suma de 184 de milioane de lei, bani pe care nu i-a încasat niciodată. Dar, a fost creată cumva asemenea unui „colac de salvare”- termocentrala Chișcani (2013), preluată în contul unei datorii de 28,7 milioane lei a Electrocentrale Grup, desprinsă din falimentara Termoelectrica.

Termocentrala pe gaze naturale de la Chișcani, cu putere electrică instalată de 437 MW, nu a fost pusă niciodată în funcțiune de la preluare, iar în 2019, grupurile energetice au fost eliminate din licența de producător a CEO, fiind declarate ,,în stare de indisponibilitate de lungă durată”, așa cum pot demonstra actele oficiale dimpreună cu deciziile luate la cel mai înalt nivel.
La conducerea CEO, adică în Consiliul de Supraveghere, Directorat, precum și la vârful structurilor executive, la cele miniere și energetice, au fost numiți, în toți acești ani, oamenii tuturor partidelor aflate la putere, indiferent că au avut sau nu legătură cu domeniul energetic, indiferent dacă au avut expertiza necesară pentru a-și desfășura activitatea optim, la nivel profesionist.

Prezentul lipsit de speranțe

Ministerul Economiei a ajuns practic eșuat în imposibilitatea de a gestiona așa cum ar fi fost indicat să managerieze această resursă vitală a Statului. Astfel, în demersul său de reorganizare a sistemului energetic prin înființarea a doi giganți energetici, Electra si Hidroenergetica, ținând cont de contextul în care procesul de constituire a fost vehement contestat de către creditorii unora dintre companiile care urmau să fuzioneze, de către sindicate și acționari ai Fondului Proprietatea, Complexul Energetic Oltenia a înregistrat un recul semnificativ.

”Investiţiile realizate de CEO în ultimii ani pentru modernizarea grupurilor se ridică la peste un miliard de euro, fiind singurul producător de energie pe cărbune din ţară care s-a conformat la cerinţele UE şi are şi autorizaţii de mediu”, scria Adevărul.ro, în anul 2015.

Iar, din moment ce la debut a reprezentat cea mai mare unitate de producere a energiei electrice din Sistemul Energetic Național, ce acoperea 30% din piața de energie românească având un maxim de 18.800 de angajați- totul părea sub control. Numai că, odată cu trecerea timpului, colosul energetic a reprezentat o miză deosebit de importantă a unor „băieți deștepți”, care treptat au înfăptuit tranzacții de cedare sau de vindere, mai mult sau mai puțin legal.

Astfel, din moment ce sindicatele au fost decimate, în toți acești ani, de interese politice și pecuniare, și n-au mai reprezentat o forță. Totul, cu acordul liderilor. Din punct de vedere al afacerii, adică al producerii de energie electrică, CE Oltenia a scăzut constant, în ultimii ani și, implicit, și cota de profit a acestuia. Doar în primii doi ani de funcționare activitatea financiară a fost pozitivă, apoi au urmat trei ani cu pierderi. În 2017 societatea a ieșit, din nou, pe profit, apoi au urmat alți patru ani cu pierderi colosale. Anul trecut, producătorul energetic a reușit să scoată un profit de 3,6 miliarde de lei, însă deja Comisia Europeană a aprobat, la finele lunii ianuarie 2022, Planul de restructurare revizuit al CEO.

De asemenea, bomboana pe coliva „planului de salvare” determinat de PNRR dimpreună cu interdicția dată de OUG 108- actul guvernamental pentru decarbonizare, adoptat în luna iunie a anului trecut-apasă greu pe umerii a ceea ce mai poate reprezenta noțiunea fezabilă de …”economie energetică.”

Prezentul dureros

Programul de restructurare a pornit din anul 2020, condiționat de acel „ajutor de salvare”.Măcinat de multiplele interese politice și de nenumărate afaceri mai mult decât păguboase, Complexul Energetic Oltenia, prin liderii săi, au acceptat „planuri de modernizare” echivalente cu închideri treptate de activitate, în care chiar ANRE a decis și a urmat directivele europene.

De altfel, fiind căpușată, constant, de grupuri de interese economice, CE Oltenia a mers în virtutea inerției, spre o moarte agonizantă.

Iar, ultimele exemple confirmă situația de-a dreptul disperată, din moment ce, nici până acum nu există un aviz de funcționare pentru grupul 5 de la Termocentrala Rovinari. Cu toate acestea, de astăzi1 iunie 2023, va fi închis oficial grupul 3 al termocentralei, dar și grupul 7 de la Turceni. Ultimul dintre acestea a trecut „în conservare”- o formulă tehnică, pe care niciun alt lexic nu o poate salva, din moment ce așa cum intuiește toată lumea, acesta nu va mai fi redeschis vreodată.

Ultima ordonanță privind decarbonizarea a prevăzut în mod cu totul limpede interzicerea punerii în funcțiune a altor capacități de producere a energiei pe cărbune. Mai mult, grupul 5 nu este deloc de găsit și nici nu figurează în „celebrul” măr otrăvit-PNRR, deși este o investiție finalizată în proporție de peste 85%.

Despre această problemă, fostul șef al CEO, Daniel Burlan, se exprima mai deunăzi  în presa gorjeană „că este o scăpare” în PNRR. Nimeni n-a mai rezolvat ”scăparea” și, astfel, CEO riscă să nu mai poată pune grupul 5 în funcțiune, chiar dacă acest grup a avut o investiție de peste 140 de milioane de euro.

Fix în iunie, acum opt ani, în 2015, Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia a aprobat o investiţie de 140 milioane de euro la grupul energetic numărul 5 de la Sucursala Electrocentrale Rovinari.

Condițiile de mediu impuse de Comisia Europeană au devenit tot mai drastice, iar tocmai această condiționalitate a producerii de energie de plata certificatelor de carbon au zdruncinat serios compania, din punct de vedere financiar. Așa s-a ajuns ca ditamai Complexul Energetic Oltenia să solicite împrumuturi cu sume colosale pentru a acoperi necesarul de bani pentru achiziționarea certificatelor de CO2.

În ultimii trei ani, s-a ajuns în situația ca acest fost mamut energetic să fie creditat de statul român, pentru a scăpa de eventualele penalități, în cazul în care n-ar fi reușit să achiziționeze numărul de certificate raportat la energia produsă.

Pentru a nu încălca legislația europeană privind ajutoarele de stat, CEO, prin Ministerul Energiei, acționarul său majoritar, a trebuit să notifice Comisia Europeanu cu un așa-zis Plan de restructurare, care a limitat prin prevederea de termene precise pentru închiderea unor capacitate miniere și energetice. Mai mult, acele termene de închidere au fost incluse într-un capitol destinat energiei din Planul de Redresare și Reziliență al României. Practic, România s-a angajat să închidă capitolul energiei pe cărbune, pentru a primi bani de la UE, fiind astfel parafat începutul sfârșitului pentru CE Oltenia…

Protest al adevăraților patrioți, sub umbrela UNR

Ieri, 31 Mai, în fața Complexului Energetic Oltenia, un grup inimos de cetățeni s-au solidarizat și au protestat mai bine de două ore. De asemenea, lideri importanți din sfera politică autohtonă precum domnul deputat Dumitru Viorel Focsa vicepreședinte al UNR și alți membri marcanți ai acestei formațiuni, dimpreună cu reprezentanți ai societății civile precum activiștii de mediu- Angela Negrota și nu în ultimul rând doamna avocat Gabriela-Ștefania – Nuț și-au exprimat, prin viu grai, cu ocazia acestui protest autorizat la sediul CE Oltenia, nemulțumirea și revolta față de actul trădător al Guvernului Coaliției, de închidere a grupului 7 Rovinari și 3 Turceni.

Am constatat cu tristețe acea indiferență a salariaților , a locuitorilor din Târgu -Jiu, care coroborată cu „clasica” nepăsare a liderilor de sindicate și a tuturor celor afectați prin pierderea locurilor de muncă îi determină pe toți să fie considerați vinovați și totodată complici la acest act de de trădare națională.

Menționez, din postura de martor ocular, că UNR a fost singurul partid politic care a luat atitudine față de aceste nedreptăți, în special față de ordonanța criminală de urgență cu numărul 108, a Guvernului Romaniei care a specificat clar, în articolul doi faptul că ”se interzice punerea în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă, cu excepția capacităților pentru care s-au emis licențe/permise anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”.

Practic, aceasta ordonanță, în momentul în care și-a produs efectul, s-a promulgat, practic, pentru a nu se mai putea obține nicio licență la niciun grup al acestui fost colos energetic.

Trimiterea exactă la amendamentul a ajuns să fie votată cu sprijinul politic al rotativei PSD-PNL-UDMR, chiar daca au apărut tot felul de amendamente pe care, publicul nu a avut cunoștință.

Concluzionând, s-a întâmplat exact cum s-a întâmplat și cu Ordonanța decarbonizării, atunci când forma inițială a fost trimisă Comisiei Europene fără să fie trimisă în dezbatere publică, fără să fie cunoscută în România, ordonanță care prevedea dezafectarea ireversibilă a grupurilor energetice.

De asemenea, în acest context, mii de salariați din Complexul Energetic Oltenia își vor pierde locurile de muncă în următorii ani. Disponibilizările vor fi făcute treptat, în număr mare, în concordanță cu planul de restructurare al companiei de stat, convenit cu Comisia Europeană, care prevede cel puțin un numar de patru mii de disponibilizări programate doar pentru anul acesta.

Alte câteva mii vor fi efectuate în următorii ani, astfel încât până în 2030 să rămână mai puțin de 3.000 de salariați în companie. În acest moment, Complexul Energetic Oltenia are aproximativ 12.000 de angajați.

Trista concluzie

****

Sursa foto: https //google.com și Arhiva personală a redactorului BP News, Prof.Dr.Daniel Mihai