Connect with us

Actualitate

Declaraţie comună a liderilor Formatului Bucureşti 9: Susţinem aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei

Publicat

pe

Declaraţie comună a liderilor Formatului Bucureşti 9: Susţinem aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei

Liderii întruniți în cadrul Summitului Formatului București 9 au subliniat în cadrul unei declarații comune sprijinul acordat Ucrainei și susținerea privind aderarea țării la NATO, odată ce condițiile o vor permite.

FOTO Administrația Prezidențială

Liderii din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă și Ungaria, au transmis o declarație comună, în cadrul Summitului Formatului București 9, organizat la Bratislava, refirmând sprijinul pentru „independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”.

„Acesta este singurul mod de a restabili pacea și ordinea bazată pe norme în Europa. Condamnăm în cei mai fermi termeni posibili războiul brutal, nejustificat și ilegal împotriva Ucrainei. Ucraina are dreptul legitim de a se apăra împotriva acestei agresiuni, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv Carta ONU. Rusia trebuie să înceteze atacurile sale continue asupra populației și infrastructurii civile ucrainene, deportarea copiilor și violența sexuală în cadrul conflictului”, au afirmat semnatarii.

Totodată șefii de stat au mai subliniat că „responsabilii pentru crima de agresiune, toate atrocitățile și crimele de război trebuie trași la răspundere”.

„Susținem instituirea unui mecanism juridic adecvat pentru a asigura răspunderea pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Vom continua să ajutăm Ucraina să ajungă la o soluție pașnică definită de propriile sale condiții, atât timp cât este necesar, inclusiv prin sprijin militar, financiar și umanitar. Țările noastre au oferit protecție celui mai mare număr de refugiați ucraineni”, au transmis semnatarii.

„Cerem Rusiei retragerea forțelor de pe teritoriul Ucrainei”

„Totodată, Cerem Rusiei să înceteze imediat ostilitățile și să își retragă necondiționat forțele de pe teritoriul Ucrainei. De asemenea, îi condamnăm pe toți cei care facilitează în mod activ efortul de război al Rusiei, inclusiv Belarus. Rămânem hotărâți să susținem presiunea internațională asupra Rusiei, inclusiv prin sancțiuni. Cerem ferm Belarusului să își înceteze complicitatea la agresiunea rusă care constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional”, au mai transmis semnatarii, arătând că „NATO a reacționat decisiv la deteriorarea drastică a securității euroatlantice cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Am sporit prezența militară aliată pe Flancul Estic, de la Marea Baltică până la Marea Neagră și ne întărim substanțial postura de descurajare și de apărare înaintată, ca măsuri defensive”.

Totdată, sursa citată a menționat că „Rusia este cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității Aliaților și trebuie să fim pregătiți că va rămâne așa”.

„Angajamentul NATO de a proteja fiecare centimetru din teritoriul aliat și față de Articolul 5 este de neclintit. Ne aşteptăm ca Summitul de la Vilnius să întărească şi mai mult postura de apărare a NATO pe Flancul Estic pentru a descuraja şi a respinge orice oportunitate de agresiune. În special, incluzând avansarea Apărării Înaintate cu forțe robuste pe teren, multi-domeniu și gata de luptă, inclusiv brigăzi în domeniul terestru, acolo unde este necesar, prepoziționarea echipamentelor și stocurilor, întăriri disponibile rapid, comandă și control și structuri de forță adecvate scopului și îmbunătățirea sau extinderea infrastructurii relevante, inclusiv extinderea sistemului de conducte al NATO (NATO Pipeline System.)”, mai arată declarația.

„Solicităm Aliaților să aloce forțe și capacități pentru noile planuri regionale NATO”

„Recunoaștem în special importanța îmbunătățirii apărării aeriene și antirachetă integrate pe o bază de rotație continuă pentru securitatea Flancului Estic. Susținem noile planuri regionale ale NATO ca piatră de temelie a apărării noastre colective modernizate și solicităm tuturor Aliaților să aloce forțe și capacități acestor activități. Rusia și alți actori autoritari și concurenți strategici, și cei prin care acționează, precum și actori nestatali, folosesc atacuri hibride pentru a-și avansa obiectivele. Ei caută să exploateze deschiderea, interconectarea și digitalizarea noastră încercând să interfereze în procesele, instituțiile noastre democratice, promovând campanii de dezinformare. Scopul lor este să submineze încrederea în societățile noastre, instrumentalizând chestiuni sensibile din punct de vedere politic, desfășurând activități maligne în spațiul cibernetic sau manipularea aprovizionării cu energie”, mai arată declarația comună.

Potrivit sursei citate, „acești actori maligni abuzează și de fluxurile migratorii. Toate aceste activități au devenit mai agresive, coordonate și menite să ne submineze unitatea, coeziunea, securitatea și stabilitatea”, astfel că statele își vor „spori și investi mai mult, individual și colectiv, în capacitatea noastră de a ne pregăti, descuraja și apăra, în toate domeniile și în conformitate cu abordarea de tip 360 de grade a NATO. Toate acțiunile noastre trebuie să aibă alocate resurse adecvate și la dispoziție”.

„Ne așteptăm ca angajamentul de investiții în apărare de la Vilnius să prevadă că 2% din PIB pentru apărare este un minimum, nu un plafon, și încurajăm toți aliații să facă acest lucru”, mai arată declarația comună a liderilor.

„Ne vom coordona activitățile pentru a ne extinde în continuare capacitățile de producție de apărare și pentru a ne consolida capacitățile și a ne asigura aprovizionarea adecvată”, au mai transmis semnatarii, urând bun-venit Finlandei ca nou membru al Alianței . Totodată, sursa citată a menționat sprijinul deplin pentru aderarea Suediei, arătând că aderarea celor două state „întărește și mai mult Alianța și face regiunea Mării Baltice, precum și întreaga regiune euroatlantică, mai sigură”.

Centru comun de analiză, instruire și educație cu Ucraina, în Polonia

De altfel, potrivit declarației, „Summitul de la Vilnius va consolida și mai mult sprijinul nostru politic și practic pentru Ucraina”.

„Ne propunem un pachet de sprijin mai robust, multianual și mai cuprinzător pentru Ucraina, care să-și consolideze capacitățile de apărare inclusiv prin implementarea standardelor NATO și creșterea interoperabilității cu NATO. Vedem meritul propunerii mai multor Aliați de a înființa un Centru comun de analiză, instruire și educație cu Ucraina, cu sediul în Polonia. Având în vedere războiul de agresiune al Rusiei, vom continua sprijinul nostru puternic pentru a consolida capacitatea Ucrainei de a se apăra și de a atenua catastrofa umanitară. Aceste eforturi sunt complementare celor care oferă asistență militară bilaterală, inclusiv prin Grupul de contact pentru apărare al Ucrainei condus de SUA.

„Ucraina este parte integrantă a zonei euroatlantice și securitatea sa este interconectată cu cea a Aliaților. Susținem cu fermitate aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei și reiterăm decizia de la București din 2008 conform căreia Ucraina va deveni membră a NATO. În acest sens, ne așteptăm ca, la Vilnius, să ne ridicăm relațiile politice cu Ucraina la un nou nivel și să lansăm o nouă direcție politică care să ducă la aderarea Ucrainei la NATO, odată ce condițiile o vor permite. Vom continua sprijinul nostru pentru Ucraina pe această cale, și ca mijloc de a preveni repetarea agresiunii Rusiei”, au mai transmis semnatarii, încurajând „Ucraina să-și continue reformele, în conformitate cu toate principiile Cartei privind un parteneriat distinct între Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și Ucraina”, reforme .„esențiale pentru a promova progresul Ucrainei pe calea aderării la UE și NATO”.

Declarația mai arată că statele vor continua eforturile de a evalua și adapta abordarea NATO față de Rusia.

„Recunoaștem pe deplin importanța strategică a regiunilor Mării Baltice, Mării Negre și Balcanilor de Vest pentru Alianță. Vom continua să consolidăm sprijinul NATO pentru Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova pentru a le consolida integritatea și rezistența împotriva oricărei influențe maligne. În acest sens, felicităm Republica Moldova pentru eforturile depuse de a menține stabilitatea și de a avansa reformele pe calea europeană. La Summitul NATO de la Vilnius ne așteptăm să ne intensificăm cooperarea și cu țările care au idei similare și în special cu partenerii din Indo-Pacific și cu UE în abordarea unei game largi de provocări comune”, mai arată sursa citată.

Apel pentru China: Orice ajutor acordat Rusiei ar prelungi conflictul

„Contăm pe rolul responsabil al Chinei ca membru permanent al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. Orice acordare de ajutor letal din partea Chinei agresorului rus ar fi inacceptabilă și ar prelungi conflictul și ar adânci instabilitatea globală.

Credem cu tărie că Summitul de la Vilnius va fi un succes istoric. Alianța este mai puternică și mai unită ca niciodată. Noi, țările din Formatul București 9, vom continua să lucrăm neobosit pentru a ne întări și mai mult unitatea și solidaritatea, legăturile transatlantice puternice și a ne consolida securitatea, apărarea și stabilitatea în regiunea euroatlantică.

Vom continua să facem eforturi pentru pace, securitate și stabilitate în întreaga regiune euroatlantică”, au mai arătat semmnatarii.

Comentarii Facebook

Actualitate

China continuă livrările masive de componente pentru dronele „Shahed” către Rusia și Iran, în pofida sancțiunilor americane

Publicat

pe

Companii din China furnizează în mod constant motoare, microcipuri și alte componente esențiale pentru producția dronelor kamikaze de tip Shahed către Iran și Rusia, ignorând în mod deschis sancțiunile impuse de Statele Unite, relatează The Wall Street Journal.

Dronă Shahed/FOTO:X

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit datelor vamale chineze, firmele din China expediază sute de containere cu astfel de componente către fabrici din Iran și Rusia. Printre acestea se numără compania Xiamen Victory Technology, care comercializează motoare Limbach L550 – un element-cheie în construcția dronelor Shahed-136, utilizate de Rusia în atacurile asupra orașelor ucrainene.

Pe site-ul companiei, imaginea unei drone de tip Shahed apare alături de sloganul: „Soluții inovatoare pentru motoare aeronautice”.

Ocolirea sancțiunilor și rețele de intermediere

Pentru o perioadă, exportatorii chinezi au declarat intenționat date false privind anumite transporturi, în încercarea de a eluda sancțiunile impuse de SUA și Uniunea Europeană. Totuși, potrivit oficialilor americani din Departamentul Trezoreriei și experților în armament, în multe cazuri aceste practici au devenit mai puțin sofisticate, fiind aplicate chiar și fără astfel de măsuri de acoperire.

Foști oficiali americani afirmă că China funcționează de mult timp ca punct de tranzit pentru componente fabricate în SUA și Europa, redirecționate ulterior către fabrici de drone din Iran și Rusia. În prezent, tot mai multe dintre aceste piese sunt produse direct în China, inclusiv în unități mici de producție care nu se tem de sancțiunile occidentale.

O investigație a Departamentului Trezoreriei SUA arată că aproape toate componentele de origine americană și europeană erau redirecționate prin distribuitori autorizați către comercianți din China continentală sau Hong Kong, care ulterior le trimiteau către Iran și Rusia.

Plățile erau realizate, în mod obișnuit, prin companii-paravan create în Hong Kong, utilizate pentru a ascunde destinația finală a transporturilor.

Rețele comerciale și sancțiuni

În 2024, Trezoreria SUA a impus sancțiuni împotriva unei rețele de companii-fantomă din Hong Kong legate de Hamed Dehghan, un comerciant din Teheran considerat furnizor-cheie pentru programele iraniene de drone și rachete. La un an distanță, o nouă rețea de firme din Hong Kong ar fi preluat rolul de intermediar.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Autoritățile chineze au închis ochii la acest flux, chiar și atunci când rolul lor a fost documentat în repetate rânduri în rapoarte publice și în cadrul regimurilor de sancțiuni”, a declarat fostul oficial al Trezoreriei SUA Miad Maleki, care a condus programele de sancțiuni din cadrul Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC).

Organizația britanică Conflict Armament Research, specializată în investigarea traficului ilegal de arme, a raportat o creștere semnificativă a utilizării componentelor fabricate în China în dronele de tip Shahed.

Datele vamale chineze sugerează că firmele locale sunt din ce în ce mai dispuse să comercializeze deschis componente pentru drone, în pofida sancțiunilor impuse de SUA și UE.

Potrivit oficialilor americani actuali și foști, Washingtonul nu poate opri complet acest flux comercial, obiectivul principal fiind în schimb creșterea costurilor și dificultăților logistice pentru Iran și Rusia.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Marco Rubio anunță că faza ofensivă a conflictului cu Iranul s-a încheiat. Trump suspendă „Proiectul Libertate” după doar o zi

Publicat

pe

Secretarul american de Stat, Marco Rubio, a anunțat că faza ofensivă a conflictului dintre Statele Unite și Iran s-a încheiat, iar Washingtonul intră într-o etapă defensivă, concentrată pe securizarea transportului maritim în Strâmtoarea Ormuz și protejarea navelor comerciale afectate de escaladarea tensiunilor din regiune. Însă Trump a anunțat suspendarea operațiunii militare americane la doar o zi după lansare, invocând progrese importante în negocierile cu Iranul pentru încheierea conflictului din Orientul Mijlociu.

Marco Rubio: Faza ofensivă a conflictului cu Iranul s-a încheiat. FOTO: Profimedia

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Proiectul Libertate” fusese lansat luni și avea ca scop facilitarea traversării în siguranță a Strâmtorii Ormuz de către navele comerciale.

Anunțul suspendării a fost făcut de liderul de la Casa Albă pe platforma Truth Social, Trump precizând că decizia a fost luată la solicitarea Pakistanului, care mediază discuțiile, precum și a altor state implicate în eforturile diplomatice.

„Am convenit de comun acord că, deși blocada va rămâne în vigoare, Proiectul Libertate va fi suspendat pentru o scurtă perioadă de timp, pentru a vedea dacă acordul poate fi finalizat și semnat”, a transmis președintele american.

Cu toate acestea, Washingtonul menține blocada asupra porturilor iraniene. În ultimele zile, tensiunile din Strâmtoarea Ormuz au escaladat rapid.  

Marco Rubio anunță că faza ofensivă a conflictului cu Iranul s-a încheiat

„Operațiunea s-a încheiat. «Furia epică» s-a încheiat, așa cum a comunicat președintele Congresului. Am trecut de această etapă”, a declarat oficialul american. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute la Casa Albă, relatează ABC News.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit acestuia, noua etapă a intervenției americane poartă numele „Proiectul Libertate” și are ca obiectiv principal salvarea echipajelor navelor blocate în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol.

Rubio a susținut că zece marinari civili și-au pierdut viața din cauza blocării traficului maritim de către Iran și a anunțat că forțele americane au distrus șapte ambarcațiuni rapide iraniene în cadrul operațiunilor desfășurate în zonă.

Secretarul de Stat a insistat că Statele Unite nu vor iniția atacuri, însă a avertizat că orice agresiune împotriva forțelor americane va primi un răspuns ferm.

„Nu vom deschide focul din proprie inițiativă, dar dacă forțele noastre vor fi atacate, răspunsul va fi unul cu eficacitate mortală”, a avertizat Rubio.

Rubio a mai precizat că Washingtonul desfășoară resurse suplimentare pentru extinderea unei „umbrele defensive” asupra transportului comercial prin Strâmtoarea Ormuz, în încercarea de a restabili libertatea de navigație.

În paralel, Rubio a afirmat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner lucrează intens la identificarea unei soluții diplomatice, însă a subliniat că Iranul trebuie să accepte condițiile impuse de Washington.

„Iranul trebuie să vină la masa negocierilor și să accepte condițiile. (…) Are un prag de toleranță ridicat, dar nu unul nelimitat”, a declarat acesta.

Secretarul de Stat și-a exprimat speranța că Beijingul va transmite Teheranului că actuala strategie în Strâmtoarea Ormuz riscă să conducă la izolarea internațională a Iranului.

În același context, președintele Donald Trump a lansat un nou atac verbal la adresa regimului iranian, afirmând că Teheranul „ar trebui să fluture steagul alb al capitulării”.

„Ei joacă la cacealma, dar vor să încheie o înțelegere. Și cine nu ar face-o, când armata lor a dispărut complet?”, a declarat liderul de la Casa Albă din Biroul Oval.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Trump a lăudat totodată blocada americană asupra porturilor iraniene, despre care a spus că „funcționează foarte bine”, refuzând însă să ofere detalii clare despre ce acțiuni ar determina SUA să considere încălcat armistițiul.

De asemenea,președintele Trump minimalizează amploarea Războiului din Iran, pe care-l cataloghează drept o „mică încăierare”. Donald Trump își laudă cu regularitate succesele, în opinia sa spectaculoase, ale Operațiunii Epic Fury în Iran. Președintele a vorbit, de asemenea, în mai multe rânduri, în mod deschis despre „război”.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Ucraina crește intensitatea atacurilor cu drone cu rază medie de acţiune asupra forţelor ruseşti

Publicat

pe

Trupele ucrainene accelerează ritmul  atacurilor cu drone cu rază medie de acţiune asupra forţelor ruseşti, a declarat marţi preşedintele Volodimir Zelenski, fapt care arată o capacitate crescută a armatei Kievului, depăşită numeric în războiul cu Rusia, relatează Reuters.

Atacuri cu drone la Moscova FOTO profimedia

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În timp ce trupele rusești lansează  noi ofensive de-a lungul frontului de est, forţele ucrainene mizează pe aşa-numitele „lovituri de mijloc” (‘middle strikes’) – vizând centre logistice, concentrări de trupe şi sisteme de apărare aeriană aflate la zeci de kilometri în spatele liniei frontului, potrivit Agerpres.

Zelenski a precizat marţi că atacurile la distanţe de peste 20 de kilometri s-au dublat faţă de luna martie şi au crescut de patru ori în raport cu luna februarie.

„Şi vor fi şi mai multe. Aceasta este o zonă prioritară,”, a scris el pe reţeaua X. 

Ministerul ucrainean Apărării a declarat săptămâna trecută că forţele ucrainene au lansat peste 160 de lovituri cu rază medie de acţiune pe parcursul lunii aprilie, la o distanţă de 120-150 de kilometri.

Printre ţinte s-au numărat peste 65 de depozite logistice şi de muniţii, 33 de puncte de control al dronelor, precum şi 17 posturi de comandă a trupelor atât în teritoriile ucrainene ocupate, cât şi în regiunile de frontieră ruseşti.

„Atacăm resurse, perturbăm aprovizionarea (şi) reducem intensitatea bombardamentelor şi mobilitatea trupelor”, se arată într-un comunicat publicat pe 1 mai.

„Atacurile din aprilie reprezintă o campanie sistemică de epuizare a Rusiei”, a transmis Ministerul ucrainean.

Atac cu rachete „Flamingo” și drone asupra unor obiective militare și energetice din Rusia

Zelenski a confirmat marţi că Ucraina a atacat situri militaro-industriale ruseşti, inclusiv unităţi de producţie a forţelor de apărare din oraşul Ceboksari, în Republica Ciuvașă, la aproximativ 1.500 km distanţă, cu ajutorul rachetelor de croazieră Flamingo, dezvoltate pe plan intern.

Ucrainenii au atacat și una dintre cele mai mari rafinării de petrol din țară.

Imagini și videoclipuri distribuite pe rețelele sociale arată un incendiu puternic la institutul de stat JSC VNIIR-Progress, care produce componente pentru arme de înaltă precizie. Potrivit Statului Major ucrainean, unitatea dezvoltă inclusiv sisteme de război electronic și antene utilizate pentru bruiajul semnalelor radio, satelitare și radar.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Presa de stat a relatat despre doi morți și 32 de răniți. Explozii au fost raportate în zonă după emiterea unei alerte aeriene, iar canale ruse de Telegram au indicat utilizarea unei rachete ucrainene FP-5 „Flamingo”.

Ulterior, în cursul dimineții, drone ucrainene ar fi lovit din nou aceeași facilitate, potrivit martorilor locali.

Forțele ucrainene au lovit marți și rafinăria de petrol Kirishi (KINEF), una dintre cele mai mari din Rusia. Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a confirmat că rafinăria a fost ținta principală. Sistemul de monitorizare a incendiilor al NASA (FIRMS) a indicat mai multe focare în zonă.

Surse din industrie citate de Reuters au declarat că rafinăria și-a oprit activitatea după ce trei dintre cele patru unități de distilare a țițeiului au fost avariate, precum și instalații auxiliare. Capacitatea anuală a rafinăriei este estimată la 20–21 milioane de tone, reprezentând peste 6% din producția rafinată a Rusiei.

Ministerul rus al Apărării a transmis că 289 de drone au fost interceptate în diverse regiuni, iar primarul Moscovei, Sergey Sobyanin, a spus că cinci drone au fost distruse în apropierea capitalei.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Atacurile au vizat și alte zone, inclusiv Crimeea ocupată, precum și orașele Voronej și Kazan. Cel puțin 18 aeroporturi rusești au suspendat temporar zborurile.

Racheta „Flamingo”, dezvoltată de compania Fire Point, este un sistem relativ nou, utilizat de Ucraina începând din vara anului trecut. Potrivit datelor disponibile, aceasta are o rază de acțiune de până la 3.000 de kilometri și poate transporta un focos de aproximativ 1.000 de kilograme.

Atacul vine la o zi după ce o dronă ucraineană a lovit un bloc rezidențial din Moscova, la mică distanță de Kremlin, marcând una dintre cele mai adânci lovituri asupra capitalei ruse de la începutul invaziei la scară largă.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Actualitateacum 5 ore

China continuă livrările masive de componente pentru dronele „Shahed” către Rusia și Iran, în pofida sancțiunilor americane

Companii din China furnizează în mod constant motoare, microcipuri și alte componente esențiale pentru producția dronelor kamikaze de tip Shahed...

Actualitateacum 11 ore

Marco Rubio anunță că faza ofensivă a conflictului cu Iranul s-a încheiat. Trump suspendă „Proiectul Libertate” după doar o zi

Secretarul american de Stat, Marco Rubio, a anunțat că faza ofensivă a conflictului dintre Statele Unite și Iran s-a încheiat,...

Actualitateacum 18 ore

Ucraina crește intensitatea atacurilor cu drone cu rază medie de acţiune asupra forţelor ruseşti

Trupele ucrainene accelerează ritmul  atacurilor cu drone cu rază medie de acţiune asupra forţelor ruseşti, a declarat marţi preşedintele Volodimir...

Actualitateacum 24 de ore

Tensiuni în PNL: vicepreședintele Camerei Deputaților, liberalul Adrian Cozma, atacă tabăra anti-PSD și cere rămânerea la putere

Adrian Cozma, președintele PNL Satu Mare și vicepreședinte al Camerei Deputaților, lansează un mesaj dur la adresa unor lideri liberali...

Actualitateacum o zi

Ecografia testiculară la copii: investigația simplă care poate face diferența dintre timpuriu și prea târziu

Ecografia testiculară este o metodă de investigație imagistică modernă care, prin intermediul ultrasunetelor, oferă imagini în timp real ale testiculelor. ...

Top criterii de selecție pentru dezinfectanti avizati pentru clinici si cabinete medicale în 2026 Top criterii de selecție pentru dezinfectanti avizati pentru clinici si cabinete medicale în 2026
Actualitateacum o zi

Top criterii de selecție pentru dezinfectanti avizati pentru clinici si cabinete medicale în 2026

Siguranța pacienților și a personalului medical începe cu decizii corecte, luate în spatele ușilor închise ale biroului administrativ. Alegerea unor...

Actualitateacum 2 zile

Moțiunea de cenzură, între alianță și sabotaj. Analiza consultantului politic George Rîpă despre planul secret al AUR

„Da’ nouă ce ne iese?” este probabil întrebarea pe care și-o pun mulți dintre parlamentarii AUR, dar mai ales George...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro