Actualitate
Un aviator rus care a dezertat povestește aventura prin care a trecut pentru a scăpa de război
Un dezertor militar care a fugit din Rusia pe jos a acordat un
interviu rar pentru BBC, în care descrie o armată care suferă pierderi grele și
are un moral scăzut.
Graniță Rusia
Locotenentul Dmitri Mishov, un aviator în vârstă de 26 de
ani, s-a predat autorităților lituaniene, solicitând azil politic.
Dmitri a declarat că evadarea din Rusia într-un mod atât de
dramatic, cu un mic rucsac în spate, a fost ultima sa soluție, scrie bbc.com.
El se numără printre puținele cazuri cunoscute de ofițeri
militari în activitate care au fugit din țară pentru a evita să fie trimiși în
Ucraina să lupte – și este singurul caz de aviator în activitate despre care
BBC știe.
Dmitri, un navigator de elicopter de atac, era bazat în
regiunea Pskov, în nord-vestul Rusiei. Când aeronavele au început să fie
pregătite pentru luptă, Dmitri a simțit că se apropie un război adevărat, nu
doar exerciții.
El a încercat să părăsească forțele aeriene în ianuarie
2022, dar actele sale nu au fost finalizate până la momentul în care Rusia a
invadat Ucraina, la 24 februarie. A fost trimis în Belarus, unde a pilotat
elicoptere care livrau încărcături militare.
Dmitri spune că nu a mers niciodată în Ucraina. În aprilie
2022, s-a întors la baza sa din Rusia, unde spera să își continue dezafectarea.
A fost un proces îndelungat care era aproape de finalizare – dar în septembrie
2022 președintele Putin a anunțat o mobilizare militară parțială. I s-a spus că
nu i se va permite să părăsească armata.
Foto via BBC.com
Știa că, mai devreme sau mai târziu, va fi trimis în Ucraina
și a început să caute modalități de a evita acest lucru.
„Sunt un militar, datoria mea este să îmi apăr țara de
agresiune. Nu trebuie să devin complice la o crimă. Nimeni nu ne-a explicat de
ce a început acest război, de ce a trebuit să-i atacăm pe ucraineni și să le
distrugem orașele?”.
El descrie starea de spirit din armată ca fiind mixtă. Unii
oameni susțin războiul, spune el, alții sunt total împotriva lui. Foarte puțini
sunt cei care cred că luptă pentru a proteja Rusia de un pericol real. Aceasta
a fost mult timp narațiunea oficială – că Moscova a fost nevoită să recurgă la
o „operațiune militară specială” pentru a preveni un atac împotriva
Rusiei.
Copleșitoare și comună, potrivit lui Mishov, este
nemulțumirea față de salariile mici.
El spune că ofițerii experimentați ai forțelor aeriene
primesc încă salariul contractual de dinainte de război, de până la 90.000 de
ruble (865 de lire sterline, 1090 de dolari). Asta în timp ce noii recruți sunt
tentați să intre în armată cu 204.000 de ruble (1960 lire sterline, 2465
dolari), ca parte a unei campanii oficiale și anunțate public.
Dmitri spune că, deși atitudinile față de Ucraina pot varia,
nimeni din armată nu crede rapoartele oficiale despre faptul că lucrurile merg
bine pe front sau despre numărul redus de victime.
„În armată nimeni nu crede autoritățile. Ei pot vedea
ce se întâmplă cu adevărat. Ei nu sunt niște civili în fața televizorului.
Militarii nu cred în rapoartele oficiale, pentru că pur și simplu nu sunt
adevărate.”
El spune că, în timp ce în primele zile ale războiului
comandamentul rus nu susținea că nu există victime sau pierderi de trupe, el
personal a cunoscut pe unii dintre cei care au fost uciși.
Înainte de război, unitatea sa avea între 40 și 50 de
avioane. În primele câteva zile după începerea invaziei rusești, șase au fost
doborâte și trei distruse la sol.
Autoritățile ruse rareori raportează victimele militare. În
septembrie anul trecut, ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a declarat că Rusia
a pierdut aproximativ 6.000 de oameni, o cifră pe care majoritatea analiștilor,
inclusiv bloggerii militari pro-Kremlin, au considerat-o o subestimare.
În cel mai recent episod al unui proiect de cercetare care
identifică militarii ruși uciși în războiul din Ucraina, Olga Ivshina de la BBC
Rusia a întocmit o listă cu 25.000 de nume și, în multe cazuri, gradele
soldaților și ofițerilor. Cifrele reale, inclusiv cele ale celor dispăruți în
misiune, crede ea, sunt mult mai mari.
Dmitri descrie pierderile în rândul echipajelor aeriene
militare ca fiind extrem de mari. Acest lucru se potrivește cu constatările
unei investigații conduse de Olga Ivshina, care a constatat că Rusia a pierdut
sute de militari cu înaltă calificare, inclusiv piloți și tehnicieni, a căror
pregătire necesită mult timp și este costisitoare.
„Acum pot înlocui elicopterele, dar nu sunt suficienți
piloți”, spune Dmitri. „Dacă comparăm acest lucru cu războiul din
Afganistan din anii 1980, știm că Uniunea Sovietică a pierdut 333 de elicoptere
acolo. Cred că și noi am înregistrat aceleași pierderi într-un singur an”.
Marea evadare
În luna ianuarie a acestui an, Dmitri a fost anunțat că va
fi trimis „într-o misiune”.
Dându-și seama că aceasta nu putea însemna decât un singur
lucru – plecarea în Ucraina – a recurs la o tentativă de sinucidere. El a sperat
că acest lucru va duce la dezafectarea sa din motive de sănătate. Dar nu a fost
așa.
În timp ce se recupera în spital, a citit un articol despre
un fost ofițer de poliție de 27 de ani din regiunea Pskov care reușise să fugă
în Letonia. Dmitri a decis să îi urmeze exemplul.
„Nu am refuzat să servesc în armată ca atare. Mi-aș fi
servit țara dacă aceasta s-ar fi confruntat cu o amenințare reală. Refuzam doar
să fiu complice la o crimă. Dacă m-aș fi urcat în acel elicopter, aș fi luat viața
a câteva zeci de oameni, cel puțin. Nu am vrut să fac asta. Ucrainenii nu sunt
dușmanii noștri”.
Dmitri a căutat ajutor pe canalele Telegram pentru a trasa
un traseu prin pădure la granița cu UE. Și-a făcut bagajele cât de ușor a
putut.
El spune că mersul prin pădure a fost terifiant, deoarece se
temea să nu fie oprit de polițiștii de frontieră.
„Dacă m-ar fi arestat, aș fi putut merge la închisoare
pentru o perioadă lungă de timp”.
El spune că, la un moment dat, un fluturaș a fost lansat
undeva aproape de el și apoi un altul. A intrat în panică, crezând că sunt
polițiști de frontieră care vin după el și a început să fugă.
„Nu mai vedeam unde mă duceam, gândurile mele erau în
dezordine”.
A ajuns la un gard de sârmă și s-a cățărat pe el. Curând a
știut că a reușit.
„În sfârșit puteam să respir liber.”
Dmitri presupune că autoritățile ruse vor începe un proces
penal împotriva sa. Dar el crede că mulți dintre camarazii săi din armată îi
vor înțelege motivația.
Unii chiar l-au sfătuit să încerce să se ascundă în Rusia,
dar el crede că nici într-o țară atât de vastă nu ar fi scăpat de a fi găsit și
pedepsit pentru dezertare.
Nu știe ce se va întâmpla cu el în continuare.
Dar Dmitri spune că preferă să încerce să își construiască o
nouă viață în UE decât să stea cu sufletul la gură acasă.
Actualitate
Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu
Un bărbat din Brașov
a deschis trei procese la Tribunalul București prin care cere dizolvarea PNL,
USR și UDMR, susţinând că cele trei partide au încălcat drepturile
pensionarilor.
Eugen Nicodim Lupea cere dizolvarea PNL, USR şi UDMR. FOTO: Ziarul de Iaşi
Un demers mai puțin
obișnuit a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București. Eugen
Nicodim Lupea, un pensionar din Brașov cunoscut pentru numeroasele acțiuni pe
care le-a deschis de-a lungul timpului în instanță, a chemat în judecată,
separat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea
Democrată Maghiară din România, solicitând dizolvarea fiecărei formațiuni
politice.
Cele trei acțiuni au
fost depuse luna trecută și au un conținut aproape identic, diferența fiind doar
numele partidului vizat. În cererile adresate instanței, reclamantul susține că
PNL, USR și UDMR au promovat măsuri care au dus la suspendarea indexării
pensiilor și consideră că acest lucru reprezintă o încălcare a principiilor constituționale
și a drepturilor pensionarilor, notează ziaruldeiasi.
În deschiderea
fiecărei acțiuni, Eugen Nicodim Lupea se prezintă într-un mod atipic,
descriindu-se drept: „(…) cetățean
român și cetățean al Uniunii Europene, CONTRIBUABIL EUROPEAN, (…) PLĂTITOR DE
TAXE ŞI IMPOZITE secundă de secundă, minut de minut timp de 365 de zile, an de
an, la Bugetul Public al României UE etc.”
După această
prezentare, reclamantul solicită instanței să constate că activitatea fiecărui
partid a încălcat în mod repetat ordinea constituțională, să analizeze dacă
sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea formațiunii și să oblige
partidul la plata cheltuielilor de judecată și a unor daune în valoare de
10.000 de lei.
„1. Constatarea faptului că activitățile şi acţiunile
politice promovate de pârât (PNL, USR, UDMR – n.r.) au încălcat în mod repetat
principiile fundamentale ale ordinii constituționale;
Constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale
pensionarilor prin susținerea şi promovarea actelor normative care au suspendat
aplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor;
Analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege
pentru dizolvarea partidului;
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi
la daunele conexe în valoare de 10.000 de lei până în prezent”, a cerut Eugen Nicodim Lupea.
Motivul invocat
În motivarea
acțiunilor, brașoveanul arată că este beneficiar al sistemului public de pensii
și spune că a fost afectat direct de suspendarea indexării pensiilor. astfel
că, în opinia sa, formațiunile politice trebuie să supiorte consecinţele legale
pentru această măsură.
Când și cu cât ar putea crește pensiile. Variantele care pot fi aplicate
Reclamantul susține
că un stat social are obligația de a proteja persoanele aflate într-o situație
de vulnerabilitate economică, iar suspendarea repetată a indexării pensiilor
contravine acestui principiu.
Totodată, el
consideră că folosirea ordonanțelor de urgență pentru amânarea aplicării unei
legi adoptate de Parlament afectează separația puterilor în stat și securitatea
raporturilor juridice.
„Caracterul social al statului presupune obligația
pozitivă a autorităților de a proteja persoanele aflate într-o situaţie de
vulnerabilitate economică. Suspendarea repetată a indexării pensiilor este, în
opinia reclamantului, incompatibilă cu această obligație constituțională.
Totodată, utilizarea repetată a ordonanțelor de urgență pentru suspendarea
efectelor unei legi adoptate de Parlament afectează principiul separației
puterilor în stat şi securitatea raporturilor juridice”, a scris acesta în documentele înaintate instanţei.
„Atunci când un partid politic ajunge la exercitarea
puterii executive şi promovează în mod repetat măsuri care golesc de conținut
drepturi recunoscute prin lege, problema nu mai este exclusiv una de
oportunitate politică, ci poate deveni o problemă de conformitate
constituțională. (…) Reclamantul solicită instanței să verifice dacă sunt
întrunite condițiile prevăzute de legislația privind partidele politice pentru
aplicarea sancțiunii dizolvării, având în vedere caracterul repetitiv al
măsurilor contestate, efectele produse asupra unui număr foarte mare de
cetățeni şi pretinsa afectare a principiilor fundamentale consacrate de
Constituția României”, a
completat el.
Cine este Eugen
Nicodim Lupea
Numele lui Eugen
Nicodim Lupea nu apare pentru prima dată pe portalul instanțelor de judecată.
De-a lungul ultimilor ani, brașoveanul a deschis sau a intervenit în numeroase
dosare, multe dintre ele având ca obiect acte administrative, litigii cu
instituții publice sau cauze cu puternică miză politică.
Printre cele mai
cunoscute demersuri ale sale se numără intervențiile în toate procesele
intentate de fostul președinte Traian Băsescu, după ce Înalta Curte de Casație
și Justiție a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu fosta Securitate.
Băsescu a contestat ulterior mai multe măsuri privind recuperarea unor
prejudicii de către stat, iar Lupea a solicitat să intervină în toate aceste
dosare.
La începutul acestui
an, brașoveanul a formulat și două acțiuni prin care a cerut suspendarea
Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost
anulate alegerile prezidențiale, precum și suspendarea actelor administrative
prin care Marian Enache și Doina Livia Stanciu au fost numiți judecători ai
Curții Constituționale. În aceste dosare a chemat în judecată Curtea
Constituțională, Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul și
Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit datelor
disponibile pe portalul instanțelor, până în prezent niciuna dintre acțiunile
formulate de Eugen Nicodim Lupea nu s-a încheiat cu o soluție favorabilă
reclamantului.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
Actualitate
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă incurabilă cu care se confruntă de mai mulți ani.
Danny Glover și Mel Gibson. FOTO: Getty Images
Într-un interviu acordat postului NBC, actorul în vârstă de 80 de ani a vorbit deschis despre diagnosticul său și despre modul în care boala îi afectează viața de zi cu zi.
„Pot trăi cu asta, într-o anumită măsură”, a spus Danny Glover. „Sunt sigur că, pe măsură ce va avansa, lucrurile vor fi diferite și se vor schimba.”
Actorul a explicat că boala i-a afectat vorbirea și i-a încetinit mișcările, însă a subliniat că beneficiază de sprijinul familiei sale.
„Ei sunt alături de mine”, a declarat acesta.
Danny Glover a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului detectivului Roger Murtaugh din cele patru filme ale francizei „Arma mortală”, în care a jucat alături de Mel Gibson. De-a lungul carierei sale, a apărut și în producții apreciate precum „The Color Purple”, „Mandela”, „Witness” și „Familia Tenenbaum”.
Pe lângă activitatea din cinematografie, Glover a avut numeroase apariții și în televiziune, în seriale precum „Fallen Angels” și „Hearts and Minds”.
În 2022, actorul a fost recompensat cu un Oscar de onoare pentru întreaga sa carieră și pentru activitatea sa umanitară.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează progresiv memoria, gândirea și comportamentul. Afecțiunea apare, de regulă, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și, în prezent, nu există un tratament care să o vindece. Potrivit specialiștilor, persoanele diagnosticate trăiesc, în medie, între patru și opt ani după stabilirea diagnosticului, deși există și cazuri în care supraviețuirea este semnificativ mai îndelungată.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 3 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 19 oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 14 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
-
Actualitateacum 3 zile
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”