Actualitate
Defrișări importante pe autostrada cu tuneluri pentru urși. Mii de arbori vor fi tăiați pe viitorul șantier VIDEO
Construcția celor nouă kilometri din Autostrada Lugoj Deva, pe care vor fi realizate două ecoducte de peste doi kilometri va duce la defrișarea pădurilor de la limita județelor Hunedoara și Timiș, aflate pe traseu.
Zona Margina, unde vor începe lucrările la sectorul lipsă din Autostrada A1. Foto: Daniel Guță
În
următoarele șase luni, peste 2.700 de arbori din speciile anin negru, salcâm,
jugastru, plop tremurător, cireș, cer și salcie căprărească vor fi extrași de
pe locul care va deveni șantier pentru noua autostradă cu tuneluri pentru urși, din vestul României.
Licitația pentru
realizarea defrișărilor pe sectorul Holdea – Margina (video), din Autostrada Lugoj Deva, a fost finalizată, iar o firmă din județul Bihor va
începe lucrările. În total, circa 1.200 de metri cubi de lemne, în valoare de
circa 70.000 de lei, vor fi extrași de pe viitorul sector rutier.
„Tăierea
plantației se va efectua pe amplasamentul autostrăzii Lugoj – Deva fără
închiderea circulației rutiere pe sector”, se arată în caietul de sarcini al achiziției
publice scoasă la licitație Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.
În
următoarele luni vor începe lucrările la tronsonul de 9,13 kilometri de
autostradă, rămas nefinalizat din cei 100 de kilometri ai Autostrăzii Lugoj –
Deva, construiți în perioada 2013 – 2019. Ecoductele proiectate pe noul tronson
de autostradă vor reduce însă defrișările unor suprafețe întinse de pădure.
Autostrada
cu tuneluri pentru urși, așteptată de peste un deceniu
Primul
lot al autostrăzii din vestul României, în lungime de 27,6 kilometri, a fost
finalizat în decembrie 2013. În martie 2017 au fost deschişi traficului rutier
15 kilometri din Lotul 2, în august 2019 au fost inauguraţi 22 de kilometri ai
Lotului 4, iar în decembrie 2019 alţi 21 de kilometri, din Lotul 3 al A1.
Imaginea 1/27:
Autostrada Lugoj Deva, zona viitoarelor tuneluri Holdea Margina Foto Daniel Guță (27) JPG
În
2017, fosta CNADNR (actuala Companie Naţională de Administrare a
Infrastructurii Rutiere – CNAIR) a fost nevoită să renunţe la execuţia unui
sector de circa 10 kilometri, între localităţile Holdea şi Margina, pentru a
lansa separat o procedură pentru proiectarea şi execuţia a două ecoducte, în
lungime totală de peste doi kilometri.
Proiectul
a fost scos la licitaţie în iunie 2019, însă până în luna martie 2021,
licitaţia a intrat în blocaj, din cauza unor litigii dintre CNAIR şi fostul
constructor Salini al Lotului 2, cel care a reclamat rezilierea abuzivă în 2017
a contractului.
Cele
două părţi au ajuns la un acord, iar licitaţia a putut fi reluată, contractul
în valoare de de 1,8 miliarde de lei fără TVA fiind atribuit, în 2022, asocierii
Spedition UMB – Tehnostrade – SA&PE Construct – Euro-Asfalt.
Autostrada cu tuneluri
pentru urși, cerută de organizațiile de mediu
Aşa-numitele
tuneluri pentru urşi au fost solicitate încă din 2010 de organizaţiile de
mediu, printr-un memorandum transmis Comisiei Europene, în care solicitau
protejarea zonei traversate de autostradă, cuprinsă în situl Natura 2000 Podişul
Lipovei – Poiana Ruscă.
„Este
extrem de important ca toate soluţiile de atenuare şi defragmentare să ia în
considerare importanţa zonei pentru conectivitate la nivel regional, dar şi
pentru condiţiile locale. În acest sens, recomandăm ca toate ecoductele
proiectate pentru carnivorele mari din zona studiată să aibă o lăţime de cel
puţin 200 de metri. Un proiect de reconstrucţie ecologică pe scară largă ar
trebui să fie pus în aplicare în timpul şi după construcţia autostrăzii pentru
a proteja conectivitatea în zonă pe termen lung”, se arăta în memoriul
organizaţiilor de mediu, din 2011.
Trei
ecoducte au fost construite pe Autostrada Lugoj – Deva (două la Holdea și unul
la Bretea Mureșană, în Hunedoara), cu lățimi de circa 100 de metri fiecare, pentru a facilita traversarea
autostrăzii printr-un culoar verde, destinat carnivorelor mari din zona
Munţilor Apuseni, a Defileului Mureşului şi a Munţilor Poiana Ruscă.
Tunelurile
de pe tronsonul Holdea – Margina vor avea o lungime mult mai mare ca ecoductele
din județul Hunedoara. Au fost plănuite la peste doi kilometri, vor fi formate
din două galerii unidirecţionale, prevăzute pe fiecare cale de circulaţie cu
platforma de 11,25 metri din care parte carosabilă 2×3,75 m, banda de încadrare de
0,25 metri, banda de urgenţă de 2,50 metri şi acostamente de 2×0,50 metri, la care se mai
adaugă trotuare laterale 2×0,75 metri.
Tunelurile vor avea galerii de evacuare în
caz de urgenţe, nişe de serviciu pentru amplasarea echipamentelor de
securitate, instalaţii electrice, de ventilare, de stingerea incendiilor şi
echipament ITS.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
Actualitate
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă incurabilă cu care se confruntă de mai mulți ani.
Danny Glover și Mel Gibson. FOTO: Getty Images
Într-un interviu acordat postului NBC, actorul în vârstă de 80 de ani a vorbit deschis despre diagnosticul său și despre modul în care boala îi afectează viața de zi cu zi.
„Pot trăi cu asta, într-o anumită măsură”, a spus Danny Glover. „Sunt sigur că, pe măsură ce va avansa, lucrurile vor fi diferite și se vor schimba.”
Actorul a explicat că boala i-a afectat vorbirea și i-a încetinit mișcările, însă a subliniat că beneficiază de sprijinul familiei sale.
„Ei sunt alături de mine”, a declarat acesta.
Danny Glover a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului detectivului Roger Murtaugh din cele patru filme ale francizei „Arma mortală”, în care a jucat alături de Mel Gibson. De-a lungul carierei sale, a apărut și în producții apreciate precum „The Color Purple”, „Mandela”, „Witness” și „Familia Tenenbaum”.
Pe lângă activitatea din cinematografie, Glover a avut numeroase apariții și în televiziune, în seriale precum „Fallen Angels” și „Hearts and Minds”.
În 2022, actorul a fost recompensat cu un Oscar de onoare pentru întreaga sa carieră și pentru activitatea sa umanitară.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează progresiv memoria, gândirea și comportamentul. Afecțiunea apare, de regulă, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și, în prezent, nu există un tratament care să o vindece. Potrivit specialiștilor, persoanele diagnosticate trăiesc, în medie, între patru și opt ani după stabilirea diagnosticului, deși există și cazuri în care supraviețuirea este semnificativ mai îndelungată.
Pe 2 iulie 1504 a murit Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei. Tot într-o zi de 2 iulie, Guglielmo Marconi a obținut brevetul pentru radio, iar în 1937 Amelia Earhart și Fred Noonan au dispărut deasupra Oceanului Pacific în timpul unui zbor istoric.
Amelia Earhart a dispărut în 1937 FOTO Arhivă
1504 – A murit Ștefan cel Mare
La 2 iulie 1504 a murit Ștefan cel Mare, unul dintre cei mai importanți conducători din istoria românilor. Domn al Moldovei timp de aproape 47 de ani, el a condus țara între 1457 și 1504, remarcându-se prin numeroase victorii militare împotriva Imperiului Otoman, Regatului Ungariei și Poloniei. S-a născut în jurul anului 1433 și este considerat simbol al rezistenței și independenței Moldovei medievale.
Ștefan cel Mare a murit la 2 iulie 1504 FOTO Arhivă
În timpul domniei sale, Ștefan cel Mare a consolidat statul moldovean, a întărit administrația și a susținut construirea a zeci de biserici și mănăstiri. Pentru rolul său în apărarea creștinătății, a fost numit de Papa Sixt al IV-lea „atlet al lui Hristos”. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1992.
1698 – A fost brevetat primul motor cu abur
La 2 iulie 1698, inginerul și inventatorul englez Thomas Savery a obținut brevetul pentru ceea ce este considerat primul motor cu abur utilizabil practic. Născut în jurul anului 1650, Savery a conceput o mașină destinată evacuării apei din mine, o problemă majoră pentru industria extractivă a vremii.
Invenția sa, cunoscută sub numele de „The Miner’s Friend”, a reprezentat un pas important către Revoluția Industrială. Deși avea limitări tehnice și nu era foarte eficientă, creația lui Savery a deschis drumul pentru dezvoltările ulterioare realizate de inventatori precum Thomas Newcomen și James Watt.
1897 – Guglielmo Marconi a obținut brevetul pentru radio
La 2 iulie 1897, inventatorul anglo-italian Guglielmo Marconi a primit la Londra un brevet pentru sistemul său de telegrafie fără fir, considerat unul dintre momentele fondatoare ale radioului modern. Marconi se născuse la 25 aprilie 1874, în Italia, și încă din tinerețe a experimentat transmiterea semnalelor prin unde electromagnetice.
Realizarea sa a revoluționat comunicațiile la nivel mondial, permițând transmiterea mesajelor fără cabluri pe distanțe din ce în ce mai mari. În anii următori, tehnologia dezvoltată de Marconi a fost utilizată pe scară largă în navigație și telecomunicații, iar inventatorul a primit, în 1909, Premiul Nobel pentru Fizică 1909.
12 iunie: Ziua în care Nelson Mandela a fost condamnat pe viață
1914 – A murit scriitorul Emil Gârleanu
La 2 iulie 1914 a murit Emil Gârleanu, prozator, publicist și ofițer român cunoscut pentru operele sale dedicate naturii și lumii copilăriei. Născut la 5 ianuarie 1878, la Iași, Gârleanu a devenit una dintre figurile importante ale literaturii române de la începutul secolului al XX-lea.
Emil Girleanu FOTO Wikipedia
Cea mai cunoscută lucrare a sa este volumul „Din lumea celor care nu cuvântă”, o colecție de schițe și povestiri despre animale. De-a lungul carierei, a colaborat cu numeroase publicații și a contribuit la promovarea literaturii române, lăsând în urmă o operă apreciată și astăzi.
1934 – S-a încheiat Noaptea cuțitelor lungi
La 2 iulie 1934 s-a încheiat Noaptea cuțitelor lungi, operațiunea de epurare ordonată de Adolf Hitler împotriva adversarilor și rivalilor săi politici. Printre victime s-a aflat și Ernst Röhm, născut la 28 noiembrie 1887, comandantul organizației paramilitare SA.
Desfășurată între 30 iunie și 2 iulie 1934, operațiunea a dus la uciderea a zeci de persoane, consolidând controlul lui Hitler asupra regimului nazist. Eliminarea lui Röhm și a altor lideri SA a întărit poziția armatei germane și a contribuit la transformarea dictaturii naziste într-un regim și mai autoritar.
18 iunie: Dincolo de „Formele fără fond”: peste un secol de la moartea lui Titu Maiorescu, fondatorul „Junimii”
1937 – Amelia Earhart și Fred Noonan au fost declarați dispăruți
La 2 iulie 1937, aviatoarea americană Amelia Earhart și navigatorul Fred Noonan au dispărut deasupra Oceanului Pacific în timpul unei tentative de a înconjura globul pe calea aerului. Earhart, născută la 24 iulie 1897, era deja celebră pentru că devenise prima femeie care a traversat singură Oceanul Atlantic cu avionul.
Dispariția aeronavei a declanșat una dintre cele mai ample operațiuni de căutare din perioada interbelică, fără niciun rezultat concludent. Misterul soartei celor doi a rămas nerezolvat până în prezent și a alimentat numeroase teorii, de la prăbușirea în ocean până la ipoteze privind o aterizare forțată pe insule izolate din Pacific.
-
Breakingacum 2 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 3 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Actualitateacum 3 zile
Un tânăr încătușat a bătut doi polițiști care încercau să aplaneze un scandal. Un agent s-a ales cu un cap în gură
-
Breakingacum o ziAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 15 oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 10 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic