Actualitate
Cetatea din Vâlcea unde s-ar fi născut Burebista. Buridava, povestită de influencerița de prin părțile locului VIDEO
O influenceriță care se trage din Vâlcea, Ana Maria Țepuș, a promovat un loc străvechi devenit stațiune, unde se crede că s-a născut Burebista, marea căpetenie dacă. Este vorba despre Ocnele Mari, așezare întemeiată pe cetatea antică Buridava.
Originară din Râmnicu Vâlcea, absolventă de ASE, înainte de a deveni influencer, Ana Maria Țepuș a fost model și a lucrat în sistemul bancar și în televiziune ca reporter pe economic. A devenit extrem de apreciată pe TikTok și Instagram, unde are zeci de mii de urmăritori, datorită materialelor sale care au pus în lumină atractive zone din Capitală, cu detalii mai puțin sau deloc știute.
Cel mai nou mini-documentar al său nu este legat de București, ci este filmat într-un loc al copilăriei, redevenit în ultimii ani stațiune balneară, titlu pierdut după Revoluție – Ocnele Mari, din județul Vâlcea. Un loc în care se face comerț cu sare de mai bine de două milenii.
Așezarea s-a clasat în acest an în Topul stațiunilor turistice în cadrul competiției „Destinația Anului”, după Mamaia – marea câștigătoare și o altă stațiune vâlceană – Călimănești – Căciulata.
Promovarea stațiunii cu ajutorul poveștilor este realizată de către influenceriță prin mai multe reels (conținut video format dintr-o compilație de clipuri pe Instagram). Cel dintâi conținut a fost postat la finele săptămânii trecute și dezvăluie lucruri mai puțin cunoscute, unele având suport științific, altele nu, despre așezarea care s-a ridicat pe vechea cetate dacică Buridava.
Stațiunea Ocnele Mari promovată de influencerița Ana Maria Țepuș Colaj jpg
„Localitatea are origini mai vechi fiind dezvoltată pe locul cetății dacice Buridava”
„Unul dintre locurile cele mai dragi mie, pentru că aici am copilărit, de unde, poate nu întâmplător și pasiunea pentru povești și semnificații, o zonă cu rădăcini adânci în istoria poporului român… Îmi place să revin pe meleagurile copilăriei, așa că sunt la Ocnele Mari, stațiune situată la 10 km de Râmnicu Vâlcea, în zona subcarpatică a Olteniei. Atestată documentar în anul 1402, localitatea are origini mult mai vechi, fiind dezvoltată pe locul cetății dacice Buridava, „cetatea burilor”, menționată și de istoricul grec Ptolemeu…”, și-a început seria de dezvăluiri Ana Maria Țepuș.
Se cuvine să amintim faptul că istoricii folosesc termenul de buridavenses sau buridavenși pentru a face distincția față de burii din tribul de origine germanică care a emigrat în Olanda și mai apoi a ajuns în Africa de Sud, fără să excludă însă o legătură cu acesta, după cum menționau istoricii într-o ediție trecută, pentru „Adevărul”.
Confuzia dintre numele lui Burebista și capitala dacilor buridavenși
„Se spune că însuși Burebista s-ar fi născut aici, de unde și numele Bur est Bis Ta, adică avea două funcții de rege și preot”, a mai menționat influencerița.
În realitate, nu se cunoaște cu exactitate locul de naștere, supoziția fiind mai degrabă o teorie care pleacă de la numele acestuia, care însă era în realitate diferit de cel pe care-l cunoaștem noi astăzi (Burebistas / Boirebistas / Buruista).
Istoricii înclină să creadă că regele geto-dac s-a născut la Argedava, o cetate din Giurgiu, datorită unei inscripții descoperită în Bulgaria. Dar presupunerea că dava de la Popești – Giurgiu este cea indicată de Ptolemeu ca Argedava se datorează unui savant, Radu Vulpe, care a efectuat săpături în zonă. Ce este sigur din toată această poveste e faptul că Argedava a fost reședința unei căpetenii getice.
Locul care a dat lumii sare timp de cel puțin 2000 de ani, pomenit de Ptolemeu
Revenind însă la Ocnele Mari, Ana Maria Țepuș mai amintește: „Importanța zonei a fost dată de zăcămintele imense de sare care au sugerat și denumirea de Ocnele Mari. Foarte căutată și valoroasă, datorită proprietăților sale de conservare, sarea a început să fie exploatată aici încă din neolitic. Aproape de situl arheologic dacic, a nu se confunda cu castrul roman cu același nume de la Stolniceni se află „Evantaiul”, o formațiune geologică din tuf, declarată rezervație naturală unde se întâmplau ritualuri zamolxene. Locul este încărcat de povești”.
Legat de faptul că sarea de extrage de la Ocnele Mari de milenii există nenumărate dovezi, multe fiind și astăzi scoase la lumină, datorită sitului arheologic.
Cât despre Stolniceni, cartier mărginaș aflat astăzi în zona sudică a municipiului Râmnicu Vâlcea, aici s-au găsit ruinele a ceea ce se crede că au fost cele mai mari terme romane de la sud de Carpați. Din păcate, situl lăsat multă vreme la mila naturii, nu a fost nici până astăzi exploatat la adevărata sa valoare, din motive multiple. Unul dintre ele ar fi că peste el s-a tot construit de-a lungul timpului.
Cert este că există indicii clare că aici a fost o mare așezare romană, pe unde trecea inclusiv „Drumul sării”, ce pornea de la Ocne în călătoria către inima Imperiului Roman.
Cele două Buridave și menționările din Papirusul Hunt și Tabula Peuntingeriană
Din cauza numelor, se face deseori confuzie între Buridava Dacică de la Ocnița și Buridava Romană de Stolniceni, fizic ele fiind despărțite de aproximativ cinci kilometri.
Dacă Buridava Dacică este menționată de geograful grec Ptolemeu, autorul unui îndreptar geografic și al unui atlas al lumii care cuprinde și regiunile în care au trăit dacii, cu davele acestora, mențiuni despre Buridava Romană se regăsesc atât în Tabula Peutingeriană (harta antică ce reproduce inclusiv Provincia Dacia, care se află astăzi la Biblioteca Națională din Viena), cât și în Papirusul Hunt unde erau menționate așezările romane.
Cât despre „Evantai”, denumit și „Râpa corbilor”, acesta reprezintă o rezervație naturală geomorfologică de interes național, ce se întinde pe o suprafață de 15 ha, declarată arie protejată din 2000. Este practic o formațiune geologică atipică, din rocă de tuf dacitic și trovanți, a cărei denumire vine chiar de la forma sa.
Centrul de Informare Turistică Ocnele Mari promovează obiectivul folosindu-se tot de povești, în lipsa unor dovezi istorice, printre care și cea potrivit căreia ar fi fost punct de observație folosit și de geto-daci, având în vedere că și astăzi are peste 80 de metri înălțime și se întinde pe o lungime de 200 de metri.
Punctul maxim de observare al ultimei eclipse totale de soare a mileniului al doilea
„În pădurea din spatele meu se află un lac în care s-a răsturnat trăsura cu una dintre fiicele lui Constantin Brâncoveanu, urmărită fiind de turci și care de atunci se numește <Lacul Doamnei>. Ca o confirmare a faptului că se întâmplă ceva special aici, peste sute de ani, adică în 1999, echipe de cercetători din întreaga lume au campat pe fix același loc care a fost punctul de maximă observare a eclipsei solare”, a mai amintit influencerița Ana Maria Țepuș.
Este vorba despre cea din urmă eclipsă totală de soare a secolului trecut – ultimul eveniment astronomic al mileniului al doilea. La 11 august 1999, Ocnele Mari și implicit Râmnicu Vâlcea, reședința de județ aflată la „un deal depărtare”, au devenit „capitala lumii astronomice”, fiindcă aici a fost punctul de vizibilitate maximă a eclipsei totale. Turiști din toate colțurile lumii s-au aflat atunci la Vâlcea pentru a admira „Eclipsa mileniului”.
Iar povestea despre Ocnele Mari continuă, așa cum promite și influencerița cu origini în Vâlcea.
Actualitate
Ilie Bolojan vs. Marcel Ciolacu – Administrația Prezidențială clarifică cine a propus reformularea cheie pentru miliardele din apărare
Administrația Prezidențială încearcă să rezolve disputa dintre Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu pe tema programului european SAFE, în care fiecare parte susține că cealaltă ar fi stabilit sau implementat schema de coordonare prin Cancelaria prim-ministrului.
Ciolacu și Bolojan se contrazic privind deciziile din CSAT. Foto arhivă
Disputa dintre premierul Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu pornește de la o întrebare de fond legată de programul european SAFE: cine a stabilit schema de coordonare a proiectelor și în ce moment a fost luată această decizie – în mandatul lui Ciolacu sau ulterior, sub guvernarea Bolojan.
Pe de o parte, Ilie Bolojan susține că arhitectura de implementare a programului a fost stabilită în perioada în care Marcel Ciolacu era prim-ministru. În această interpretare, Guvernul de atunci ar fi decis ca Ministerul Apărării Naționale să pregătească proiectele de înzestrare, iar coordonarea și transmiterea către Comisia Europeană să fie realizată prin Guvern, respectiv Cancelaria prim-ministrului, ca integrator național. Bolojan afirmă că această schemă a fost agreată instituțional, inclusiv în cadrul CSAT, și că guvernele ulterioare doar au continuat aplicarea ei.
De cealaltă parte, Marcel Ciolacu a respins această versiune și susține că actualul premier interpretează greșit sau trunchiat deciziile. El afirmă că desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al programului SAFE nu a fost făcută în mandatul său, ci ulterior, prin acte normative adoptate în noiembrie 2025, sub guvernarea Bolojan. Din această perspectivă, Ciolacu consideră că responsabilitatea organizării efective a programului și a structurii de implementare aparține executivului actual, nu celui anterior.
MApN avea un rol central în pregătirea SAFE
În
acest context, Administrația Prezidențială a transmis un răspuns
oficial la solicitarea lui Mihai Jurca, în care clarifică traseul
instituțional al deciziilor privind programul SAFE. Potrivit
documentului, în ședințele CSAT din aprilie 2025 a fost analizat
cadrul de coordonare al programului, pornind de la propunerile
Ministerului Apărării Naționale privind participarea României la
mecanismul european. Inițial, MApN avea un rol central în
pregătirea aplicației și în agregarea proiectelor, însă
ulterior, în urma discuțiilor din CSAT, s-a decis ca Guvernul
României, prin Cancelaria prim-ministrului, să preia rolul de
coordonare și să gestioneze transmiterea și negocierea proiectelor
cu Comisia Europeană, prin Reprezentanța Permanentă a României la
UE.
Administrația Prezidențială mai arată că această decizie a
fost rezultatul unei opțiuni de coordonare interinstituțională, nu
al unei decizii individuale, iar atât președintele interimar Ilie
Bolojan, cât și premierul de la acel moment, Marcel Ciolacu, au
avut poziții exprimate în cadrul CSAT privind necesitatea unei
coordonări la nivel guvernamental. În final, CSAT a agreat o
formulă de lucru care a mutat responsabilitatea de coordonare la
nivelul Guvernului, menținând în același timp rolul tehnic al
ministerelor de linie.
Potrivit aceleiași surse, această arhitectură instituțională
a fost ulterior consolidată prin acte normative, inclusiv prin
Ordonanța de Urgență 62/2025 și prin decizii ulterioare ale CSAT,
ceea ce a formalizat rolul Cancelariei prim-ministrului în
mecanismul de implementare a programului SAFE.
Mihai Fifor, acuzații în plen pe tema SAFE: „Este un program de shopping al lui Ilie Bolojan pe banii României”. Răspunsul premierului
Răspunsul Administraţiei Prezidenţiale
Administrația Prezidențială a transmis lui Mihai Jurca un răspuns la întrebarea adresată la 8 mai 2026, prin care acesta a solicitat clarificări privind desemnarea Cancelariei prim-ministrului pentru îndeplinirea unor atribuții referitoare la Planul de răspuns european – Readiness 2030, în perspectiva summitului NATO de la Haga din 24–26 iunie 2025.
În răspuns, Administrația Prezidențială a comunicat următoarele:
- în cadrul ședinței CSAT din 30 aprilie 2025, condusă de Ilie Bolojan, a fost finalizat memorandumul MApN referitor la participarea României la Planul de răspuns european – Readiness 2030, în perspectiva summitului NATO de la Haga din 24–26 iunie 2025;
- prin memorandumul din 11 aprilie 2025, avizat de către prim-ministrul României, CSAT a propus ca MApN să coordoneze procesul de realizare a aplicației naționale și să transmită proiectele pentru care se dorește accesarea instrumentului de finanțare SAFE, precum și documentația de susținere, la termenele prevăzute;
- în urma discuțiilor din cadrul ședinței, membrii CSAT au decis ca Guvernul României, prin Cancelaria prim-ministrului, să transmită și să negocieze cu Comisia Europeană, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României la UE, proiectele pentru care se dorește accesarea instrumentului de finanțare SAFE, precum și documentația de susținere, la termenele prevăzute;
- în ceea ce privește modalitatea de desemnare a Cancelariei prim-ministrului, se precizează că, în cadrul acestei tematici, Ilie Bolojan, președinte interimar al României, a menționat că ședințele de coordonare s-au ținut la Administrația Prezidențială și că acestea trebuie transferate la Guvern, subliniind că punctul 6 din documentul analizat reprezintă răspunderea Guvernului și nu doar a MApN. În acest sens, a solicitat punctul de vedere al lui Marcel Ciolacu, premierul de la acel moment, cu privire la menținerea formulei inițiale privind mandatul acordat MApN sau la o coordonare la nivelul Guvernului.
La solicitarea lui Ilie Bolojan, președintele interimar al României, Marcel Ciolacu, premierul de la acel moment, a subliniat necesitatea exercitării coordonării la nivelul Cancelariei prim-ministrului, prin șeful Cancelariei sau un consilier de stat care să aibă aceste atribuții, având în vedere specificul nou al acestui tip de program.
- în finalul dezbaterii tematicii referitoare la Planul de răspuns european – Readiness 2030, Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a propus reformularea articolului 6 alineatul (1) din proiectul de hotărâre al CSAT, în sensul ca Guvernul României, prin Cancelaria prim-ministrului, să transmită și să negocieze cu Comisia Europeană, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României la UE;
- în contextul datelor prezentate, soluția adoptată de membrii CSAT a urmărit asigurarea unei coordonări instituționale unitare la nivel guvernamental, cu menținerea atribuțiilor tehnice și operaționale ale instituțiilor competente;
- ulterior, rolul Cancelariei prim-ministrului a fost formalizat și la nivel normativ, conform deciziei membrilor CSAT, prin dispozițiile OUG 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului UE 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei (SAFE)”, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare. Proiectul de act normativ a fost avizat de CSAT prin hotărârile CSAT nr. 119 din 17.11.2025 și nr. 51 din 26.03.2026.
Documentul este semnat de Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial, șeful Departamentului Securității Naționale.
Actualitate
Cinci concluzii după prima zi a summitului Trump-Xi de la Beijing
Statele Unite și China au convenit să își consolideze relațiile de cooperare în cadrul summitului desfășurat joi la Beijing, într-o întâlnire cu miză ridicată între două puteri care s-au confruntat în ultimii ani pe teme precum comerțul, tehnologia, drepturile omului și securitatea.
Donald Trump și Xi Jinping/FOTO:X
Discuțiile dintre președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping au fost marcate de un ton conciliant și de apeluri la stabilitate strategică.
Iată principalele concluzii desprinse din comunicatul oficial publicat de partea chineză:
1. O nouă formulă pentru relația SUA–China
Xi Jinping a declarat că cele două state au convenit să construiască o „relație constructivă China–SUA bazată pe stabilitate strategică”.
Potrivit liderului chinez, acest nou cadru ar urma să ghideze relațiile bilaterale în următorii ani și să combine cooperarea cu o „competiție controlată”, în care diferențele dintre cele două puteri să rămână gestionabile.
Analiștii spun că formularea sugerează o perioadă de „stabilitate administrată”, menită să evite escaladarea tensiunilor care au marcat relația bilaterală în ultimii ani.
2. Progrese înaintea summitului
Xi a afirmat că negocierile pregătitoare desfășurate miercuri în Coreea de Sud între oficialii economici ai celor două state au avut rezultate „echilibrate și pozitive”.
Delegația americană a fost condusă de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, iar partea chineză de vicepremierul He Lifeng.
Detalii concrete privind eventuale acorduri comerciale nu au fost făcute publice.
3. Apel pentru cooperare mai profundă
Președintele chinez a cerut consolidarea canalelor de comunicare diplomatică și militară între Washington și Beijing.
Xi a spus că cele două state ar trebui să aprofundeze cooperarea în domenii precum comerțul, agricultura și turismul.
Comentariile vin într-un context în care ambele economii încearcă să reducă impactul tensiunilor comerciale și al restricțiilor tehnologice reciproce.
4. Taiwan rămâne punctul cel mai sensibil
Liderul chinez a folosit cele mai ferme declarații în privința Taiwanului, pe care l-a descris drept „cea mai importantă problemă din relațiile chino-americane”.
„Dacă este gestionată corect, relația bilaterală poate continua. Dacă este gestionată greșit, există riscul unei coliziuni sau al unui conflict”, a avertizat Xi Jinping.
Tema Taiwanului rămâne una dintre cele mai sensibile în relația dintre Washington și Beijing, în condițiile în care China consideră insula parte a teritoriului său, iar SUA continuă să îi ofere sprijin militar și politic.
5. Discuții și despre Ucraina și Orientul Mijlociu
Potrivit comunicatului chinez, cei doi lideri au abordat și conflictul din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina și situația din Peninsula Coreeană.
Nu au fost oferite detalii despre eventuale înțelegeri privind aceste dosare.
Xi Jinping a declarat că Beijingul dorește menținerea „impulsului pozitiv” în relația bilaterală și a transmis că China rămâne deschisă investițiilor și colaborării economice cu Statele Unite.
Se preconiza că războiul din Iran, care a declanșat o criză energetică globală, va ocupa un loc central în discuțiile de astăzi.
În timpul zborului spre Beijing la bordul Air Force One, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru Fox News că Washingtonul dorește ca Beijingul să adopte o atitudine proactivă în soluționarea conflictului cu Iranul.
Totuși, acest subiect a fost practic absent astăzi, potrivit declarației Ministerului de Externe al Chinei privind întâlnirea dintre Trump și Xi.
Declarația a dedicat secțiuni comerțului și Taiwanului, dar nu și Iranului – deși a menționat că cei doi președinți au „schimbat opinii” cu privire la „situația din Orientul Mijlociu”, printre alte probleme internaționale.
SUA doresc ajutorul Chinei pentru a readuce Iranul la masa negocierilor, în timp ce China a jucat în tăcere rolul de pacificator în culise, fără a se implica în conflict.
Donald Trump este însoțit la Beijing de o importantă delegație de afaceri, din care fac parte lideri ai unor mari companii americane, inclusiv Elon Musk și Jensen Huang. Se pare că Elon Musk, directorul executiv al Tesla, și-a adus fiul, X Æ A-Xii, la Beijing. Cei doi au fost văzuți plimbându-se prin Sala Mare a Poporului.
Băiatul în vârstă de 6 ani, poreclit X, a mai făcut o apariție publică rară anul trecut, când Musk l-a luat cu el la o întâlnire cu Trump la Casa Albă.
Actualitate
Daniel Cîrnu, CEO Digital Politic®: „Astăzi, influența politică se construiește digital, în timp real”
Într-un amplu interviu acordat revistei Careers & Business România, Daniel Cîrnu — unul dintre pionierii marketingului digital din România și CEO al Digital Politic® — vorbește despre transformarea profundă a comunicării politice în era digitală, despre impactul inteligenței artificiale și despre modul în care notorietatea online poate influența decisiv imaginea unui politician.
Cu peste 20 de ani de experiență în marketing digital și mai bine de un deceniu dedicat comunicării politice, Daniel Cîrnu a participat, în calitate de consultant, la numeroase campanii electorale desfășurate în România — prezidențiale, parlamentare și locale. În interviu, acesta explică faptul că politica modernă nu mai poate exista fără o strategie digitală coerentă și fără o înțelegere profundă a modului în care funcționează presa online, rețelele sociale și algoritmii platformelor digitale.
„Politicienii trebuie să înțeleagă că imaginea lor se construiește zilnic”
În cadrul interviului, Daniel Cîrnu subliniază faptul că mulți oameni politici încă tratează comunicarea online doar ca pe o anexă a campaniei electorale, deși aceasta a devenit principalul canal prin care alegătorii își formează percepțiile.
„Astăzi, un politician este căutat pe Google înainte să fie ascultat într-un discurs. Oamenii verifică informații, caută articole, urmăresc reacțiile din social media și își formează rapid o opinie”, explică acesta.
Potrivit specialistului, reputația online a devenit un element esențial în orice strategie electorală modernă, iar diferența dintre succes și eșec poate fi făcută de viteza cu care o echipă de comunicare reacționează în mediul digital.
AI-ul schimbă radical marketingul politic
Un alt subiect important abordat în interviu este utilizarea inteligenței artificiale în campaniile politice. Daniel Cîrnu susține că AI-ul transformă deja modul în care sunt create mesajele, analizate datele și distribuit conținutul politic.
Acesta vorbește despre automatizarea proceselor de content, optimizare SEO și distribuție media, dar și despre noile instrumente de analiză a sentimentului public și monitorizare în timp real a presei și rețelelor sociale.
„În următorii ani, avantajul competitiv îl vor avea cei care folosesc inteligent tehnologia, fără să piardă componenta umană și autenticitatea mesajului”, afirmă CEO-ul Digital Politic®.
Experiență acumulată în cele mai importante campanii politice
Interviul surprinde și parcursul profesional al lui Daniel Cîrnu, care a dezvoltat de-a lungul timpului numeroase proiecte în zona de comunicare digitală și publishing online.
Prin agenția Digital Politic®, acesta coordonează servicii integrate de marketing politic digital, de la managementul reputației online și publishing politic până la monitorizare media, creare de conținut și strategii AI dedicate campaniilor electorale.
Totodată, în interviu sunt abordate și subiecte precum:
- greșelile frecvente făcute de politicieni în online;
- diferența dintre notorietate și influență;
- rolul presei online în construcția imaginii publice;
- importanța autenticității în comunicarea politică;
- evoluția marketingului politic în România.
Interviul integral poate fi citit aici: https://careers-business.ro/daniel-cirnu-despre-marketing-politic-strategie-digitala-si-construirea-influentei-online/
-
Politicaacum 7 oreRomanian Politician Cezara Popescu Voices Support for ELAM Ahead of Cyprus Parliamentary Elections
-
Breakingacum 2 zileAproape 590.000 de oameni au plătit câte 100 de dolari pentru telefonul lansat de fiii lui Trump. La un an distanță, nu au primit nimic
-
Breakingacum 3 zileAvocatul Toni Neacșu, convins că CCR va declara neconstituțională OUG dată de Guvernul Bolojan după demitere: „Este un abuz grosolan”
-
Breakingacum 2 zileMobilizare totală pentru Toma, copilul de 5 ani dispărut din judeţul Sibiu. Nou mesaj RO-Alert
-
Breakingacum 2 zileOana Țoiu, în fața liderilor europeni de la Summitul B9: „România și Norvegia au proiecte comune în apărare, aeriană și maritimă”
-
Actualitateacum 3 zile
Câte ouă trebuie să mănânci pe săptămână ca să reduci riscul de Alzheimer
-
Breakingacum 3 zileRomânia, în topul celor mai scumpe piețe UE de energie, după ce ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă au fost oprite
-
Breakingacum 2 zilePosibil caz de malpraxis la Maternitatea Polizu. Un medic este acuzat de moartea unui bebeluș prematur la două luni după naștere





