Evanghelia Duminicii a Cincea după Rusalii ne transmite în puține cuvinte modul în care Mântuitorul Iisus Hristos își arată iubirea Sa milostivă față de oamenii care sunt chinuiți de demoni.
Numai prin rugăciune și post pot fi alungați demonii, pentru că ei se tem numai de prezența Lui Dumnezeu în om. Adică , numai de harul Sfântului Duh prezent în om se tem demonii înșelători și chinuitori de oameni.
Demonii îi fac pe oameni să sufere în primul rând prin faptul că oamenii demonizați sau posedați nu mai sunt ei înșiși în gândirea, simțirea, voința și lucrarea lor proprie. De aici se explică de ce anume facultățile sufletului lor se află sub stăpânirea demonilor, iar în al doilea rând , din cauza faptului că demonii pun viața oamenilor în primejdie de moarte trupească si sufletească, pricinuiesc neajunsuri.
În Evanghelia de astăzi 9 Iulie 2023 se arată că omul stăpânit de duhurile rele se înstrăinează de Dumnezeu, de semeni și de el însuși. Deoarece locuiește în morminte e simbolul faptului că acești oameni îndrăciți se aflau în moarte spirituală. Din moment ce au căzut din starea de comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, s-au însingurat și s-au înstrăinat.
Însingurarea și înstrăinarea exprimă tocmai o existență chinuită, o existență diminuată, una la limita vieții umane. Omul posedat de demoni nu mai este o persoană liberă . Facultățile sale mintale și simțirile sale sufletești sunt folosite de demon. Nu mai sunt folosite de omul propriu-zis.
Omul posedat este înstrăinat de el însuși. Nu mai este el subiectul acțiunilor sale, nu mai este el însuși subiectul gândirii sale, al vorbirii sale și al mișcării trupului său. Sufletul și trupul său sunt folosite de către duhurile necurate ca instrumente de a face lucruri rele.
Dar, într-un sens mai larg, oamenii chinuiți de demoni nu sunt numai cei posedați de aceștia asemenea demonizaților din Evanghelie, ci și oamenii stăpâniți de păcate și patimi egoiste ca instrainarea de Dumnezeu și de semeni. Adică oamenii care ascultă mai mult de „sfatul diavolului” și de slujitorii lui, se despart de Dumnezeu Cel milostiv, deoarece folosesc în mod rău , egoist, libertatea lor, trăind în păcate și mai ales in indiferența față de suferința celor din jurul lor și față de milostivirea Lui Dumnezeu, care trebuie arătată oamenilor prin lucrarea noastră milostivă, mai precis prin faptele milosteniei, ale bunătății.
Omul se apropie de existența demonică sau diavolească prin lipsa de iubire față de oameni și, asemenea celor doi demonizați din Evanghelia de astăzi, devin înfricoșători pentru semeni prin răutatea pe care o manifestă în relațiile lor cu aceștia.
„Când deci sufletul, supunându-se patimilor, predă virtutea deprinderii păcătoase, respinge Împărăția Lui Dumnezeu și trece sub stăpânirea aducătoare de stricăciune a diavolului” (Sfantul Maxim Marturisitorul, Filocalia românească, Vol. II, p. 188).
De altfel, fără rugăciune ce este expresia desăvârșită a iubirii de Dumnezeu, nu ne putem izbăvi de patimi și nici nu putem ieși de sub influența duhurilor celor rele. Rugăciunea este o armă, asemenea unui izvor de putere spirituală împotriva ispitelor și împotriva uitării de Dumnezeu, care este începutul păcatului ca înstrăinare de Dumnezeu.
De aceea, postul și rugăciunea trebuie să aiba ca temelie dreapta credință. Dreapta credinta este mărturisirea dumnezeirii Lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, și de asemenea ea este vedere duhovnicească sau mod de cunoaștere și traire a realităților netrecătoare, a vieții din Împărăția Lui Dumnezeu.
In desele vindecări pe care le-a săvârșit , Mântuitorul Iisus Hristos cere credință de la oameni când îi tamaduiește, pentru că nu voiește să săvârșească vindecări spectaculoase, magice, fără participarea omului la lucrarea harului Său divin. Mântuitorul cere credință vie și oamenilor din jurul celui suferind, pentru că El voiește ca la vindecările pe care le săvârșește din iubire milostivă pentru însănătoșirea bolnavilor, cei ce se afla în jurul bolnavilor să nu fie pasivi, ci receptivi, să nu fie spectatori, ci rugători, având credința puternică și iubire milostivă față de cei care se află în suferință și caută vindecarea.
Deci, cele mai bune arme pentru izgonirea patimilor demonice din sufletul omului sunt lucrarea faptelor luminoase și cultivarea virtuților.
***
Evanghelia Duminicii a Cincea după Rusalii
„In vremea aceea, trecand Iisus dincolo, in tinutul Gadarenilor, L-au intampinat doi demonizati care ieseau din morminte, foarte cumpliti, incat nimeni nu putea sa treaca pe calea aceea. Si iata, au inceput sa strige si sa zica: Ce ai cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai inainte de vreme ca sa ne chinuiesti? Departe de ei era o turma mare de porci, pascand. Iar demonii Il rugau, zicand: Daca ne scoti afara, lasa-ne sa intram in turma de porci. Atunci El le-a zis: Duceti-va! Iar ei, iesind, s-au dus in turma de porci. Si, iata, toata turma s-a aruncat de pe tarm in mare si a pierit in apa. Iar pazitorii au fugit si, ducandu-se in cetate, au spus toate cele intamplate cu demonizatii. Si, iata, toata cetatea a iesit in intampinarea lui Iisus si, vazandu-L, L-au rugat sa treaca din hotarele lor. Si, intrand in corabie, Iisus a trecut si a venit in cetatea Sa.” (Sfântul Apostol și Evanghelist Matei Capitolul 8, versetele 28-34; Capitolul 9, primul verset)
***
Pentru a susține jurnalismul independent, aveți link ul de donații mai jos:
https://www.paypal.com/donate/?hosted_button_id=EX3UVYDFJP2MW
Această prezentare sintetizată a fost realizată după scrierile, vechile cazanii și cuvinte de folos creștin – ortodoxe acceptate, iar rolul redactorului platformei BPNews Daniel Mihai este acela de a aduce la lumină și conștiința publicului larg învățăturile ortodoxe
