Actualitate
Tot ce trebuie să știi pentru a salva o pagină de Facebook sau Instagram atacată de hackeri. Primele ore sunt esențiale | INTERVIU
Hackingul
și phishingul sunt tot mai des întâlnite în rețele sociale și se pot solda cu
pierderea conturilor personale, a paginilor pe care le administrăm și a banilor
din conturile prin care se rulează reclame.
Tudor Ursente, strateg de marketing digital și expert în comunicare FOTO Arhivă personală
Este un
postulat faptul că un business nu mai poate funcționa sau scala fără promovare
în rețelele sociale, iar Facebook și Instagram sunt cele mai folosite „unelte“
(deși TikTok a căpătat o amploare deosebită în ultima vreme, iar LinkedIn atrage
tot mai mulți utilizatori). Însă, așa cum construim o comunitate în aceste
rețele, există riscuri mari de a ne confrunta cu atacuri de hacking și phishing,
de a pierde accesul la conturi și chiar banii din care plătim reclamele, dacă
administrăm singuri paginile respective, fără a avea prea multă experiență.
Tudor Ursente, strateg de marketing digital și expert în comunicare la MVPR, explică pas
cu pas într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul“ cum ne putem proteja
conturile și paginile, cum ne putem feri de atacuri în social media și cum
putem recupera paginile atacate, dar și banii sustrași din conturi.
„Adevărul“: O pagină de Facebook, Instagram,
TikTok
reprezintă o bună modalitate de promovare. Care sunt măsurile de siguranță
elementare pe care le poate lua proprietarul/administratorul
unei pagini?
Tudor Ursente: Mediile
sociale, sau social media, reprezintă azi o modalitate excelentă de a ajunge
rapid și „țintit“ la așa numitul „public ideal“. Atunci când businessul
nostru e ancorat în digital, e important însă să gândim mai departe, înțelegând
că un canal de promovare reprezintă pur și simplu o „roțiță“
dintr-un întreg angrenaj care include și un website, și o strategie. Având în
general grijă ca un website să fie protejat împotriva unor atacuri, e firesc să
plecăm de la aceeași premisă și din perspectiva unei pagini sau al unui profil.
Primul lucru pe care-l putem face astfel e acela de a activa așa numita autentificare
în doi pași (sau two factor authentication),
mizând de principiu pe o cheie de securitate care să fie primită printr-un
mesaj SMS, de vreme ce email-ul
poate fi compromis mai ușor. Extrem de pe scurt, această autentificare în doi
pași reprezintă
un
„strat° suplimentar de protecție și presupune primirea unei parole unice, pe
lângă parola pe care am ales-o noi pentru contul nostru. Pentru
Facebook sau Instagram,
acest proces poate fi realizat aici.
Firește,
parola pe care o alegem poate fi una puternică însă, în 2023, acest lucru poate
să nu mai fie de ajuns. Suplimentar, e important să înțelegem fenomenul de phishing,
prin care, hackerii încearcă să ne păcălească pentru a le oferi datele
personale, prin accesarea
unor website-uri
ce par de încredere și pe care adesea le folosim: discutăm aici despre
furnizori de telefonie, energie, facturi și așa mai departe. Multe astfel de
tentative de fraudă au loc pe email, drept care e extrem de important să
verificăm cu exactitate email-ul
de pe care primim mesajele; acestea vor avea adesea nume sau
extensii bizare, ușor de identificat drept false. Pe Facebook și Instagram
circulă de asemenea tot mai multe astfel de tentative de fraudă, adesea
„deghizate“ în soluții de îmbogățire rapidă și care încearcă să ne păcălească prin
asocierea unor proiecte fantomă cu persoane faimoase (care, firește, nu au
nicio idee de acest lucru). Aici sfatul e simplu: dacă propunerea pare prea
bună pentru a fi adevărată, cel mai adeseae
mincinoasă și ar trebui evitată, singura reacție potrivită fiind aceea de a
șterge mesajul buclucaș. Și-ar mai exista un exemplu pe
care-l întâlnim des: notificări de la pagini care poartă numele Meta sau
Facebook și care ne anunță că am încălcat regulile comunității, oferindu-ne
link-uri menite aparent să rezolve problema. E important de înțeles faptul că
Meta (Facebook sau Instagram)
NU ne va anunța NICIODATĂ printr-o notificare pe profilul nostru (ci doar în
interiorul acestuia) și că nici nu o va face de pe pagini cu nume alambicate.
Ignorarea acestor mesaje e cea mai bună soluție.
Ce măsuri
sporite de securitate se pot lua?
În
ultimul an, tentativele
de fraudă s-au întețit simțitor,
iar lipsa aparentă (în anumite cazuri) a celor de la Meta nu ne ajută foarte
tare. Tocmai de aceea e important să ne protejăm cât mai bine. Dincolo de
autentificarea în doi pași, recomand, dacă deținem pagini cu comunități reale
sau dacă „rulăm“ reclame, să ne asigurăm în primul rând de faptul că Managerul
nostru de Afaceri Meta (Business Manager) e sigur. Putem verifica starea lui
întrând în Business Manager, dând click pe Business Settings
(Setările afacerii), apoi pe Security Center
(Centrul de securitate). Odată ajunși aici, vom vedea dacă vreunul dintre administratorii
paginii trebuie să activeze autentificarea în doi pași (e suficient ca un
singur cont să fie compromis pentru ca atacatorii să poată dobândi controlul
unei pagini sau al unui Business Manager; chiar dacă, să spunem, pagina ar avea
alți patru administratori „cu temele făcute“) și vom putea de asemenea să adaugăm
un administrator suplimentar (mai ales dacă suntem administratori unici) cu rol
de siguranță sau backup, dar și să activăm așa numita setare Trusted
email sau email de încredere. Aceasta ne oferă opțiunea de a adăuga o extensie
care nu va necesita verificare, orice altă extensie urmând a trece printr-un
filtru de verificare. Opțiunea e excelentă pentru firme care au extensii de
email personalizate; spre exemplu „@numefirmă.ro”. Putem firește să încercăm să
trecem prin procesul de „verificare” al paginii noastre. Pașii sunt aici. Nu strică de asemenea absolut deloc
nici să parcurgem minitutorialul Meta, al
cărui scop e acela de a ne învăța cum să ne protejăm conturile sau paginile. El
poate fi parcurs aici. Suplimentar, mai ales dacă deținem
o pagină de afacere, dacă rulăm reclame sau dacă suntem oameni de comunicare,
marketing sau PR și administrăm pagini pentru alții, abonamentul Meta Verified
ne poate fi de un real folos. Cu ajutorul lui, obținem un grad suplimentar de
protecție și câștigăm de asemenea acces nemijlocit la echipa de suport a Meta.
Abonamentul costă 69 de lei lunar pentru un cont de Facebook sau 84 de lei
pentru unul de Instagram
iar procesul de verificare e unul extrem de simplu, ce poate fi parcurs aici.
Este bine
ca o pagină să aibă unul sau mai mulți admini?
Cine trebuie să aibă acces/control total?
În general, Meta recomandă minimum un admin
cu rol de backup, ceea ce înseamnă că discutăm despre minimum două persoane cu
acest rol. Firește, încrederea în persoana cu care colaborezi e imperativă.
Important ar fi, de asemenea, ca persoanele care îndeplinesc acest rol să se
descurce cu panoul de administrare al Business Manager/Ads
Manager și, firește, să aibă autentificarea în doi pași activată, pentru a nu
reprezenta o vulnerabilitate.
Măsurile standard de protecție par facile (și sunt), mulți, prea mulți români le trec cu vederea, drept care asistăm la atât de multe pagini pierdute astăzi, în digital.
Care sunt
riscurile atunci când paginile sunt
gestionate
de proprietarii afacerii și care sunt beneficiile când sunt
administrate de un social media manager? Când e momentul ca un business să
apeleze la un profesionist?
Riscurile
sunt aceleași pe care le avem atunci când alegem spre exemplu să ne reparăm
mașina fără a avea cunoștințe în domeniu sau când ne apucăm să asamblăm prize
fără o pregătire prealabilă: riscăm să stricăm mai mult decât să reparăm.
Firește, există o mulțime de cazuri de afaceri la început de drum care nu-și
permit un ghidaj profesionist și e important să empatizăm cu aceste cazuri
deloc rare de altfel. Primul sfat pe care pot să-l dau onest aici e acela de a
nu „trece la fapte“ înainte de a avea un plan de business bine conturat și
înainte de a avea o strategie de comunicare conturată măcar în linii mari. La
ce ar trebui să fim atenți aici: e esențial să ne cunoaștem costurile fixe și
să avem niște idei despre cele variabile, să ne
cunoaștem marja de profit și pragul de rentabilitate și, firește, să ne facem
„temele“ (research-ul)
cu privire la nișa în care activăm, descoperind cine sunt jucătorii mari din
industrie și cam care sunt exigențele, pentru a înțelege mai bine la ce ne
„înhămăm”“. Ulterior, cred că trebuie să plecăm de la două întrebări pe cât de
simple, pe atât de complexe: „De ce ne-ai
alege pe noi?”, respectiv „Ce
facem noi diferit?”. Mizăm
astfel pe empatie aici și pe onestitate, luciditate și obiectivism,
încercând să descoperim care ar putea fi propunerea noastră unică de vânzare,
cum ne-am putea noi diferenția de ceilalți și implicit cum am putea, în această
„mare“ de afaceri și de conținut,
să ne facem vocea auzită, într-un mod cu adevărat memorabil, chiar dacă bugetul
nostru poate că-i mai micuț în acest punct. Așa ajungem de altfel să începem să
putem creiona și portretul robot al clientului nostru ideal (sau
al „avatarului“), începând cu așteptările lui și
continuând cu temerile, înainte de a ne „lega“ de datele demografice. În
acest fel, vom înțelege unde, cât, când și mai ales CUM ar trebui să comunicăm.
Pentru cei care-s poate la început de drum (în business sau în comunicare și
marketing), am scris un ghid complex, menit să (te) învețe cum să realizezi o
strategie digitală de marketing și comunicare. Cât despre punctul în care ar
trebui să colaborezi cu un profesionist: firește, cât de repede, doar că, așa
cum am stabilit deja, teoria e un pic mai simplă decât practica.
Ce
tip de pagini tind să „atragă“ hackerii? Există anumite elemente: număr de
aprecieri ale paginii, numărul de postări sponsorizate, pagini din anumite
domenii/industrii?
Până acum un an, paginile „mari“, cel
puțin din perspectiva comunității, erau cel mai des vizate. Numele lor era
adesea schimbat, atunci când acest lucru era posibil,
iar conținutul de până atunci era schimbat în cel dorit de către atacatori. În
ultima vreme, paginile
mari nu mai reprezintă automat ținte favorite – acestea au devenit de facto
paginile care rulează campanii și, implicit, reclame, de vreme ce acestea sunt
legate în general de un cont de reclame și implicit de un card de debit sau de
credit iar atacatorii pot încerca să-l folosească pe acesta pentru a rula
campanii proprii, pentru „afacerile“ pe care le-ar deține.
Ce greșeli
duc la hackingul
unei pagini? Cum trec hackerii de măsurile sporite
de securitate?
Chiar
dacă măsurile standard de protecție par facile (și sunt), mulți, prea mulți
români le trec cu vederea, drept care asistăm la
atât de multe pagini pierdute astăzi, în digital. Phishingul
reprezintă mai apoi o altă problemă serioasă, mai ales de când paginile de pe
care sunt realizate par sensibil mai credibile. Aș zice astfel că cele mai
multe greșeli sunt „de bază“ sau simple, în esență.
Pierderea accesului e extrem, extrem de neplăcută însă calmul și cumpătarea reprezintă un prim pas esențial.
Ce înseamnă managementul riscului in social
media? De la ce cifre în sus (număr de like-uri,
urmăritori) putem vorbi de riscuri?
Cred că orice afacere spre exemplu
comportă un risc. E important de precizat și faptul că paginile noastre nu sunt propriu-zis ale noastre, de vreme ce proprietarul de drept, dacă ne referim la
Facebook sau Instagram, e Meta. Noi avem, firește, drepturi aparent depline asupra lor, însă trebuie să
înțelegem că nu le deținem propriu-zis. Înțelegând acest lucru, ne va fi mai
ușor să începem să ne protejăm încă de la început, de vreme ce o pagină care e
ștearsă definitiv, dacă e să dau un exemplu, nu va mai putea fi recuperată.
Firește că putem deveni „ținte“ odată ce construim o comunitate mare însă, așa
cum am mai spus mai sus, riscuri, chiar dacă mici, există încă de la început,
de vreme ce phishingul
de exemplu nu ține cont de mărimea contului nostru (sau a paginilor noastre).
Asta nu înseamnă că ar trebui să ne panicăm,
nici vorbă, trebuie doar să fim atenți. La urma urmei, asta înseamnă un management
de risc – a lua în calcul posibile scenarii mai puțin plăcute și a găsi
soluțiile pentru ca acestea să nu devină o realitate.
Care sunt cele mai întâlnite metode de hacking,
phishing,
înșelăciune?
Hackingul,
phishingul
și înșelăciunea în digital sunt astăzi interconectate. Phishingul sau scamul
se bazează fie pe teamă, fie pe adrenalina oportunității. În zona de temeri,
discutăm despre mesajele care ne anunță că suntem pe cale să pierdem accesul la
o pagină sau la un cont sau că urmează să primim o factură extrem de mare dacă
nu „remediem o situație existentă“, într-un timp extrem de scurt. Atunci când
teama pune stăpânire pe noi în digital, mai ales pentru că discutăm despre o
realitate de fapt care se petrece complet pe nepusă masă, e extrem de important
să ne luăm câteva secunde pentru a ne calma, astfel încât să putem judeca la
rece situația. E adevărat, multe mesaje sau email-uri par astăzi mult mai bine
realizate, mizând inclusiv pe formate pe care le cunoaștem, de vreme ce ele
imită structura unor mesaje reale, însă, în 99,9% din cazuri,
sunt trădate de către un email bizar al destinatarului. În caz că ajută, aici
găsești toate email-urile oficiale ale Meta: ????????????????????????????????????????????????@????????????????????????????????????????????????.???????????? , ????????????????????????????@????????????????????????????????????????????????.????????????, @????????????????????????????????.????????.????????????, @????????????????????????????.????????????????????????????????.????????????, @????????.????????????, @????????????????.????????????, ????????????????????????????????????-????????????????????????????@????????????????????????????????????????????????.????????????, ????????????????????????@????????.????????????????????????????????????????????????.????????????, @????????????????????????????????????????????????????????????????????.????????.????????????.
Orice
alte email-uri vor fi false astfel. Există apoi și cazul „oportunității de
neratat“. Ea poate fi din zona crypto,
din zona de investiții sau de business și adesea presupune o șansă unică în
viață, care „garantează“ câștiguri mari și randamente inegalabile. Orice
„garanție“ trebuie tratată firește cu scepticism. Da, încă vedem astfel de
reclame care par a fi girate de persoane publice, adesea pentru că ale lor
conturi au fost „clonate“. Unde există însă scepticism ar trebui să existe și
blocarea mesajului. Vestea bună e că de când au apărut abonamentele Verified
ale Meta (contul are bifă albastră – n.r.), persoanele publice se pot proteja
mai bine de conturi duplicat, iar publicul larg va avea de câștigat aici, de
asemenea. Nu mă aștept însă ca această tactică să dispară complet din digital
în lunile care vin, drept care atenția e necesară în continuare. La urma urmei,
din astfel de neatenții se naște și hackingul.
Ce poate
face proprietarul/administratorul
unei pagini când descoperă că a fost atacată de hackeri? Cum o poate recupera?
Pierderea accesului e extrem, extrem
de neplăcută însă calmul și cumpătarea reprezintă un prim pas esențial. Primul
pas e simplu: contactarea băncii și blocarea cardului, dacă pagina rulează
reclame (și implicit dacă există un card legat de contul de reclame). Cu cât
mai repede, cu atât mai bine. Pasul doi e contactarea echipei de suport a Meta,
fie că discutăm despre un cont spart de Facebook sau de Instagram.
Procesul
de deschidere al unui „tichet“ pentru o pagină pierdută începe aici. Dacă ți-a fost spart contul
personal, procesul începe aici. În cazul în care pagina a fost
compromisă și nu mai ai (nici tu, nici un alt administrator în care ai
încredere) acces la Managerul de Business, poți încerca să formulezi o cerere
de drepturi de autor (copyright claim).
Procesul începe aici.
Ce
se întâmplă dacă descoperă atacul după mai multe ore sau chiar o zi? Mai poate
recupera pagina?
E important ca timpul de reacție să
fie rapid, însă acest lucru nu e mereu posibil. Spre exemplu, o pagină poate fi
atacată cu succes în timp ce dormi. Riscul major e acela de a se „rula” în acest
timp reclame de pe cardul tău de firmă, paguba inițială urmând a fi în teorie
mai mare însă da, o pagină poate fi recuperată și dacă hack”-ul
s-a petrecut în urmă cu mai multe ore sau chiar zile.
Cât eficientă
este comunicarea cu angajații rețelelor sociale care se ocupă de astfel
de probleme? Cum trebuie abordați pentru soluțioarea
problemei?
Aici
depinde mult de felul în care privești situația. Termenul potrivit cred că ar
fi perfectibilă, atunci când ne referim la comunicare. Motivul e simplu: Meta
spre exemplu NU are în acest moment, în mod automat, o echipă de suport
dedicată tuturor 24/7, așa cum ar fi probabil firesc. De asemenea, nu există un
număr de contact la care să ți se răspundă, drept care procesul rămâne unul
rigid, strict prin mijloace oficiale, care includ deschiderea unui tichet. Dacă
ai acces, fie și parțial, la Managerul de Business sau dacă ai un abonament
activ Verified, timpul de răspuns este însă de 8
minute, ceea ce e bine, atât timp cât accesezi firește link-urile potrivite,
așa cum ai putut vedea mai sus. Mai departe, e important să existe transparență
din partea ta – pregătește astfel o copie după buletin și o copie a actului
constitutiv al firmei, încarcă-le (vei găsi o rubrică specială dedicată
atașamentelor) și expune succint situația. Din păcate, în acest moment nu există
un suport în limba română, drept pentru care engleza probabil că e varianta cea
mai la îndemână.
Ce
facem în cazurile grave în care hackerii golesc și
conturile bancare asociate cu paginile/conturile din rețelele sociale? Cum ne
putem proteja, cum acționăm dacă banii au fost deja sustrași?
Fără a încerca să par cinic, pentru
că nu-i deloc aceasta dorința mea, aș spune că aceste cazuri sunt obișnuite”, în
sensul în care atacatorii cam asta vizează. Vestea bună e că NU poți folosi
cardurile atașate pentru altceva decât a rula reclame, drept care va exista
relativ ușor un traseu al banilor ce va putea fi
urmărit. Suplimentar, Meta, în general, detectează schimbările bruște și
„nenaturale“ ale bugetelor, drept care ar putea chiar închide anumite reclame,
dacă acestea folosesc un buget cu mult peste media obișnuită. Așa cum ai putut
vedea mai sus, primul pas rămâne însă blocarea cardului cu ajutorul băncii, de
îndată ce ai sesizat frauda.
Se pot
recupera acești bani?
Din
fericire, da. De obicei acest lucru durează 5-15 zile, dar
Facebook returnează banii în astfel de cazuri însă, în mod firesc, trebuie,
după deblocarea cardului, să achiți întâi paguba, pentru ca reclamele să poată
rula din nou (va trebui să le și repornești manual). Cel mai simplu mod
ulterior de a reintra în posesia banilor e acela de a trimite un email pe
ar@fb.com. Vei specifica aici problema întâmpinată, ID-ul „cauzei“ și vei
adăuga facturile „buclucașe“: facturile „normale” suportă extensia FB.ME/ADS,
cele suspecte nu.
Cum pot afecta
aceste atacuri urmăritorii unei pagini sau clienții unui
business?
În
mod normal, atacul (cu succes) al unei pagini nu va afecta în mod direct
comunitatea și, implicit, nici clienții. Va afecta însă afacerea ta (și
implicit pe tine), de vreme ce, dincolo de tot stresul care nu poate fi negat
sau minimizat, campaniile active vor fi oprite, ceea ce
înseamnă că vei pierde, pe termen scurt în cazurile fericite, potențiala
expunere. E important însă de înțeles și faptul că această problemă nu e
complet soluționată odată cu recuperarea paginii și a managerului de afaceri
(și de reclame) și că va trebui ulterior să intri în acestea pentru a putea
vedea cât de „groasă“ e situația lăsată în urmă de atacatori. Dincolo de paguba
financiară (care da, va fi recuperată cel mai adesea), putem descoperi un Pixel
în plus, campanii oprite, acces limitat pentru tine sau alți administratori, un
email schimbat, datele de business destinate facturării șterse sau lipsa
„legăturii directe“ dintre paginile de Facebook și cele de Instagram.
Toate aceste elemente pot fi „corectate“ într-o oră, firește, însă e important
să o faci.
Ce
se poate face în cazurile în care pagina e iremediabil pierdută? Cum va
comunica businessul acest lucru clienților, ce modalitate de backup e bine să
aibă?
În primul rând, aș spune că astfel de
cazuri ar trebui să fie rarisime. Da, există riscuri în online și da, multe
pagini ajung să fie atacate cu succes. Atât timp cât cunoaștem însă resursele
pe care le avem la dispoziție, nu ar trebui să ne gândim la acest scenariu. Pot
oferi aici și un exemplu personal: lucrez în zona de strategie de comunicare și
marketing digital de mai bine de un deceniu, am avut acces la sute de pagini,
multe dintre ele mari, însă am trăit de doar două ori momente în care acestea
să fie atacate cu succes. În ambele instanțe, problema a fost remediată în mai
puțin de 24 de ore (timpul automat estimat de către Meta pentru astfel de spețe
este de 24-48 de ore). N-aș vrea astfel să plecăm de la premisa că o pagină
pierdută dintr-o astfel de cauză e pierdută permanent. Dacă totuși se întâmplă
asta, cred că transparența rămâne cheia, la fel cum rămâne și așa numita
strategie multi-channel sau comunicarea pe multiple canale).
Cu onestitate, mizând pe empatie, ar trebui să anunțăm problema de care ne-am
lovit, folosind un canal (sau mai multe) pe care le avem disponibile și rugând
comunitatea să ne ajute, în măsura posibilităților, să creștem mari, luând-o de la zero. În zile și săptămânile care urmează, ar
trebui să menționăm subtil acest aspect, oferind în postări, story-uri sau Reel-uri
și câte un link cu de acum noua noastră pagină, astfel încât comunitatea deja
existentă să se poată abona și acolo, din nou.
Actualitate
Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu
Un bărbat din Brașov
a deschis trei procese la Tribunalul București prin care cere dizolvarea PNL,
USR și UDMR, susţinând că cele trei partide au încălcat drepturile
pensionarilor.
Eugen Nicodim Lupea cere dizolvarea PNL, USR şi UDMR. FOTO: Ziarul de Iaşi
Un demers mai puțin
obișnuit a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București. Eugen
Nicodim Lupea, un pensionar din Brașov cunoscut pentru numeroasele acțiuni pe
care le-a deschis de-a lungul timpului în instanță, a chemat în judecată,
separat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea
Democrată Maghiară din România, solicitând dizolvarea fiecărei formațiuni
politice.
Cele trei acțiuni au
fost depuse luna trecută și au un conținut aproape identic, diferența fiind doar
numele partidului vizat. În cererile adresate instanței, reclamantul susține că
PNL, USR și UDMR au promovat măsuri care au dus la suspendarea indexării
pensiilor și consideră că acest lucru reprezintă o încălcare a principiilor constituționale
și a drepturilor pensionarilor, notează ziaruldeiasi.
În deschiderea
fiecărei acțiuni, Eugen Nicodim Lupea se prezintă într-un mod atipic,
descriindu-se drept: „(…) cetățean
român și cetățean al Uniunii Europene, CONTRIBUABIL EUROPEAN, (…) PLĂTITOR DE
TAXE ŞI IMPOZITE secundă de secundă, minut de minut timp de 365 de zile, an de
an, la Bugetul Public al României UE etc.”
După această
prezentare, reclamantul solicită instanței să constate că activitatea fiecărui
partid a încălcat în mod repetat ordinea constituțională, să analizeze dacă
sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea formațiunii și să oblige
partidul la plata cheltuielilor de judecată și a unor daune în valoare de
10.000 de lei.
„1. Constatarea faptului că activitățile şi acţiunile
politice promovate de pârât (PNL, USR, UDMR – n.r.) au încălcat în mod repetat
principiile fundamentale ale ordinii constituționale;
Constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale
pensionarilor prin susținerea şi promovarea actelor normative care au suspendat
aplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor;
Analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege
pentru dizolvarea partidului;
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi
la daunele conexe în valoare de 10.000 de lei până în prezent”, a cerut Eugen Nicodim Lupea.
Motivul invocat
În motivarea
acțiunilor, brașoveanul arată că este beneficiar al sistemului public de pensii
și spune că a fost afectat direct de suspendarea indexării pensiilor. astfel
că, în opinia sa, formațiunile politice trebuie să supiorte consecinţele legale
pentru această măsură.
Când și cu cât ar putea crește pensiile. Variantele care pot fi aplicate
Reclamantul susține
că un stat social are obligația de a proteja persoanele aflate într-o situație
de vulnerabilitate economică, iar suspendarea repetată a indexării pensiilor
contravine acestui principiu.
Totodată, el
consideră că folosirea ordonanțelor de urgență pentru amânarea aplicării unei
legi adoptate de Parlament afectează separația puterilor în stat și securitatea
raporturilor juridice.
„Caracterul social al statului presupune obligația
pozitivă a autorităților de a proteja persoanele aflate într-o situaţie de
vulnerabilitate economică. Suspendarea repetată a indexării pensiilor este, în
opinia reclamantului, incompatibilă cu această obligație constituțională.
Totodată, utilizarea repetată a ordonanțelor de urgență pentru suspendarea
efectelor unei legi adoptate de Parlament afectează principiul separației
puterilor în stat şi securitatea raporturilor juridice”, a scris acesta în documentele înaintate instanţei.
„Atunci când un partid politic ajunge la exercitarea
puterii executive şi promovează în mod repetat măsuri care golesc de conținut
drepturi recunoscute prin lege, problema nu mai este exclusiv una de
oportunitate politică, ci poate deveni o problemă de conformitate
constituțională. (…) Reclamantul solicită instanței să verifice dacă sunt
întrunite condițiile prevăzute de legislația privind partidele politice pentru
aplicarea sancțiunii dizolvării, având în vedere caracterul repetitiv al
măsurilor contestate, efectele produse asupra unui număr foarte mare de
cetățeni şi pretinsa afectare a principiilor fundamentale consacrate de
Constituția României”, a
completat el.
Cine este Eugen
Nicodim Lupea
Numele lui Eugen
Nicodim Lupea nu apare pentru prima dată pe portalul instanțelor de judecată.
De-a lungul ultimilor ani, brașoveanul a deschis sau a intervenit în numeroase
dosare, multe dintre ele având ca obiect acte administrative, litigii cu
instituții publice sau cauze cu puternică miză politică.
Printre cele mai
cunoscute demersuri ale sale se numără intervențiile în toate procesele
intentate de fostul președinte Traian Băsescu, după ce Înalta Curte de Casație
și Justiție a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu fosta Securitate.
Băsescu a contestat ulterior mai multe măsuri privind recuperarea unor
prejudicii de către stat, iar Lupea a solicitat să intervină în toate aceste
dosare.
La începutul acestui
an, brașoveanul a formulat și două acțiuni prin care a cerut suspendarea
Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost
anulate alegerile prezidențiale, precum și suspendarea actelor administrative
prin care Marian Enache și Doina Livia Stanciu au fost numiți judecători ai
Curții Constituționale. În aceste dosare a chemat în judecată Curtea
Constituțională, Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul și
Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit datelor
disponibile pe portalul instanțelor, până în prezent niciuna dintre acțiunile
formulate de Eugen Nicodim Lupea nu s-a încheiat cu o soluție favorabilă
reclamantului.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
Actualitate
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă incurabilă cu care se confruntă de mai mulți ani.
Danny Glover și Mel Gibson. FOTO: Getty Images
Într-un interviu acordat postului NBC, actorul în vârstă de 80 de ani a vorbit deschis despre diagnosticul său și despre modul în care boala îi afectează viața de zi cu zi.
„Pot trăi cu asta, într-o anumită măsură”, a spus Danny Glover. „Sunt sigur că, pe măsură ce va avansa, lucrurile vor fi diferite și se vor schimba.”
Actorul a explicat că boala i-a afectat vorbirea și i-a încetinit mișcările, însă a subliniat că beneficiază de sprijinul familiei sale.
„Ei sunt alături de mine”, a declarat acesta.
Danny Glover a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului detectivului Roger Murtaugh din cele patru filme ale francizei „Arma mortală”, în care a jucat alături de Mel Gibson. De-a lungul carierei sale, a apărut și în producții apreciate precum „The Color Purple”, „Mandela”, „Witness” și „Familia Tenenbaum”.
Pe lângă activitatea din cinematografie, Glover a avut numeroase apariții și în televiziune, în seriale precum „Fallen Angels” și „Hearts and Minds”.
În 2022, actorul a fost recompensat cu un Oscar de onoare pentru întreaga sa carieră și pentru activitatea sa umanitară.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează progresiv memoria, gândirea și comportamentul. Afecțiunea apare, de regulă, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și, în prezent, nu există un tratament care să o vindece. Potrivit specialiștilor, persoanele diagnosticate trăiesc, în medie, între patru și opt ani după stabilirea diagnosticului, deși există și cazuri în care supraviețuirea este semnificativ mai îndelungată.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 3 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 19 oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 14 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
-
Actualitateacum 3 zile
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”