Rusia ar fi pierdut, doar în luna decembrie 2025, aproximativ de două ori mai mulți soldați decât a pierdut Uniunea Sovietică pe parcursul întregului război sovieto-afgan, a declarat pe 10 februarie fostul șef al serviciului britanic de informații externe.

Sir Richard Moore a făcut declarațiile într-un interviu acordat jurnalistei Yalda Hakim, în cadrul podcastului World de la Sky News, pe 10 februarie. Potrivit acestuia, aproximativ 30.000 de militari ruși au fost uciși în Ucraina în luna decembrie, un bilanț pe care l-a descris drept „uluitor”.

Moore a comparat acest număr lunar de morți din rândul armatei ruse cu pierderile suferite de Uniunea Sovietică în războiul din Afganistan, conflict care a durat zece ani (1979–1989) și s-a soldat cu moartea a aproximativ 15.000 de soldați sovietici.

„Pierderile sunt îngrozitoare, iar chiar și rușilor le va fi greu să înlocuiască un asemenea nivel de pierderi. Cu toate acestea, continuă să se descurce extrem de prost pe câmpul de luptă”, a spus Moore.

El a adăugat că, în pofida acestor pierderi, președintele rus Vladimir Putin „se simte mai confortabil decât ar trebui”.

„Ar trebui să exercităm o presiune mai mare. Ar trebui să-i sprijinim pe ucraineni mult mai mult decât o facem în prezent. Ar trebui să le acordăm mai multe permisiuni decât le oferim acum”, a mai declarat fostul șef al MI6.

Potrivit Statului Major General al Ucrainei, în decembrie 2025 pierderile Rusiei au depășit pentru prima dată numărul noilor soldați angajați pe bază de contract. Rusia a recrutat 27.400 de militari în acea lună, în timp ce pierderile au ajuns la 33.200 de soldați morți și răniți.

În lunile anterioare, balanța fusese mai favorabilă Kremlinului, conform datelor ucrainene.

În noiembrie 2025, pierderile s-au ridicat la aproximativ 31.000, în timp ce peste 33.300 de persoane au fost recrutate pe bază de contract. În octombrie, cifrele indicau 31.500 de pierderi, față de 35.600 de noi soldați contractuali.

În luna septembrie, Moore avertizase că nu vede „nicio dovadă” că președintele rus Vladimir Putin ar fi interesat de o pace negociată în Ucraina, în afara unei capitulări totale.

Declarația a fost făcută în contextul anunțului potrivit căruia MI6 urma să lanseze un portal pe dark web destinat contactării potențialilor spioni din Rusia și din alte țări rivale, transmite Kyiv Independent.

Serviciul britanic de informații a precizat că utilizează dark web-ul pentru prima dată, cu scopul de a reduce riscurile pentru spioni. MI6 a publicat, de asemenea, instrucțiuni de utilizare a platformei pe YouTube, în mai multe limbi, inclusiv în limba rusă.

Cu o coborâre la un unghi de 52 de grade, Scenic Railway din Australia deține recordul pentru cea mai abruptă cale ferată pentru pasageri din lume. Situată în Munții Albaștri, această linie ferată unică atrage anual mii de turiști dornici de adrenalină și priveliști spectaculoase.

O călătorie cu trenul, care coboară la un unghi amețitor de 52 de grade, este considerată cea mai abruptă linie ferată pentru pasageri din lume. Este vorba despre Scenic Railway, situată în Munții Albaștri din Australia, o atracție care îmbină adrenalina pură cu peisaje naturale impresionante, scrie express.

Scenic Railway se află în complexul turistic Scenic World, la marginea Văii Jamison, și deține Recordul Guinness pentru cea mai abruptă cale ferată pentru pasageri. Trenul coboară cu o viteză de aproximativ patru metri pe secundă, la un unghi de 52 de grade, traversând tuneluri săpate în stâncă și zone de pădure tropicală.

Deși astăzi este una dintre cele mai populare atracții turistice din Australia, calea ferată nu a fost construită inițial pentru agrement. Linia a fost realizată în 1878, ca parte a tramvaiului minier din Katoomba, fiind folosită pentru transportul cărbunelui și al șistului din munți în vale.

În 1945, antreprenorul Harry Hammon a transformat traseul într-o atracție turistică. De atunci, Scenic Railway este deținută și operată de familia Hammon. Din 2013, vagoanele au fost modernizate și dotate cu acoperișuri din sticlă, pentru ca vizitatorii să poată admira peisajele într-o experiență panoramică.

De la deschidere, peste 25 de milioane de turiști au călătorit cu Scenic Railway. Trenul poate transporta 84 de pasageri simultan și pleacă la fiecare 10 minute.

Complexul Scenic World mai include un teleferic cu podea de sticlă, un skyway peste vale și trasee pietonale prin pădurea tropicală.

Cei mai mulți vizitatori susțin că experiența este una memorabilă.

Experiența a stârnit reacții puternice în rândul turiștilor. 

„Scenic Railway oferă o călătorie palpitantă și puțin înfricoșătoare, dar merită. Este fantastic”, a scris un vizitator pe TripAdvisor.

„Coborârea pe cea mai abruptă cale ferată din lume, plimbarea prin pădure, totul a fost incredibil. Peisaje sălbatice, naturale. Merită fiecare dolar”, a spus un turist.

„O experiență fantastică. Peisajele sunt pur și simplu uluitoare. O modalitate excelentă de a vedea pădurea tropicală”, a adăugat un alt turist.

Ucraina a început să utilizeze un prototip de armă laser pentru a intercepta drone rusești, într-un efort de a răspunde atacurilor aeriene tot mai frecvente. Informația a fost relatată de jurnalistul american Simon Shuster în revista The Atlantic, după o demonstrație la care a asistat.

Potrivit relatării, sistemul – denumit Sunray – este suficient de compact pentru a fi transportat într-un vehicul și nu produce nici zgomot, nici fascicule vizibile. În timpul testului, un operator a montat dispozitivul pe un pick-up și a vizat o dronă aflată la câteva sute de metri distanță. După câteva secunde, aparatul de zbor a luat foc și s-a prăbușit.

O alternativă mai ieftină?

Armele cu laser nu sunt o noutate la nivel global. Marina SUA utilizează sistemul Helios, dezvoltat de Lockheed Martin în baza unui contract de aproximativ 150 de milioane de dolari. Primele astfel de sisteme au fost instalate pe nave militare americane pentru a contracara dronele.

Dezvoltatorii ucraineni spun însă că au construit Sunray în aproximativ doi ani, cu un buget de câteva milioane de dolari, și că ar putea comercializa sistemul la un preț de câteva sute de mii de dolari – o diferență semnificativă față de proiectele occidentale.

Pavlo Elizarov, recent numit la conducerea forțelor de apărare antiaeriană ale Ucrainei, afirmă că această diferență reflectă presiunea războiului. „Pentru noi este o chestiune de supraviețuire”, a spus el, explicând că necesitatea accelerează inovația.

În căutarea unui „scut” propriu

Pe fondul dificultăților de a obține suficiente sisteme occidentale de apărare aeriană, Kievul încearcă să dezvolte soluții interne. O parte din echipamentele americane sunt redistribuite în alte regiuni, iar unele state europene ezită să își reducă propriile capacități defensive.

Autoritățile ucrainene vorbesc despre crearea unui sistem integrat, comparabil cu „Iron Dome” din Israel, capabil să intercepteze drone și rachete cu rază scurtă de acțiune. Însă dezvoltarea unui astfel de sistem este complexă și costisitoare. O singură baterie Iron Dome costa, potrivit estimărilor din 2012, până la 100 de milioane de dolari.

În paralel cu proiectele laser, industria ucraineană dezvoltă drone interceptoare, sisteme mobile cu mitraliere și alte soluții improvizate, multe produse prin imprimare 3D și asamblare rapidă.

Dronele interceptoare

Una dintre companiile implicate, Skyfall, produce o dronă interceptoare denumită P1-Sun. Dispozitivul, echipat cu explozibil, este proiectat să distrugă dronele rusești de tip Shahed, utilizate frecvent în atacurile asupra orașelor ucrainene.

Compania afirmă că a produs deja un număr mare de astfel de aparate și că acestea ar fi distrus sute de ținte aeriene. BBC nu poate verifica independent aceste cifre.

Costul estimat al unui astfel de interceptor este de puțin peste 1.000 de dolari – mult mai mic decât cel al unei rachete occidentale de apărare aeriană. Oficialii ucraineni spun că utilizarea rachetelor scumpe pentru a doborî drone relativ ieftine nu este sustenabilă pe termen lung.

Provocări și limite

Nici sistemele laser, nici dronele interceptoare nu pot contracara rachetele balistice moderne, pentru care Ucraina se bazează în continuare pe sisteme precum Patriot. Noile tehnologii sunt destinate în principal combaterii dronelor și rachetelor de croazieră.

Experții avertizează, de asemenea, asupra riscurilor proliferării acestor tehnologii. Dronele ieftine și ușor de produs ar putea fi utilizate în afara câmpului de luptă, inclusiv împotriva aviației civile, dacă ar ajunge în mâini greșite.

Presiunea timpului

Numirea lui Pavlo Elizarov în fruntea apărării antiaeriene vine într-un moment de intensificare a atacurilor rusești. El a declarat că obiectivul este integrarea diferitelor sisteme dezvoltate local într-o rețea coordonată, capabilă să reacționeze rapid la amenințări.

„Este o chestiune de eficiență și de supraviețuire”, a spus el.

În noaptea în care și-a preluat oficial funcția, Rusia a lansat un nou val de drone și rachete asupra infrastructurii ucrainene. Pentru autorități, presiunea de a oferi rezultate rapide este considerabilă.

Deocamdată, rămâne neclar în ce măsură noile sisteme vor putea schimba echilibrul pe teren. Însă dezvoltarea lor reflectă adaptarea rapidă a Ucrainei la un conflict în care tehnologia joacă un rol tot mai important.