Actualitate
Slalom printre locurile istoriei antice. Drumul Porților de Fier ale Transilvaniei VIDEO
Cel mai spectaculos drum istoric din România a fost
folosit de armatele romane pentru a intra în Dacia. Fostul drum imperial care
începe de la Dunăre, traversează Banatul montan și coboară în Țara Hațegului a
devenit o șosea modernă care parcurge o mulțime de așezări istorice valoroase.
Băile Herculane, loc de popas pe Drumul Porților de Fier. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Primele așezări importante înființate de romani în Dacia, aflate în Banat, Oltenia și Transilvania, datează de la începutul secolului al II-lea, când armatele aflate sub comanda împăratului Traian i-au învins, la capătul unor lupte sângeroase, pe dacii conduși de regele Decebal.
În anii războaielor daco-romane au fost amenajate și primele drumuri imperiale (de piatră) în provincia care avea să fie numită. în ultimele decenii ale stăpânirii romane, Dacia Felix (video).
Pe actualul teritoriu al României, rutele folosite de armatele romane pentru a avansa în Dacia începeau de la Dunăre, una din dreptul localității Baziaș (Caraș-Severin), unde fusese înființat castrul Lederata, iar cealaltă din Orșova (Mehedinți), anticul oraș Dierna. Pe aici, armatele romane au trecut Dunărea în Dacia pe poduri construite din vase, potrivit istoricilor.
Cele două căi de comunicații ocoleau Munții Banatului, una prin est și cealaltă prin vest, și se uneau la Tibiscum (Caransebeș). De acolo, drumul imperial continua spre colonia Sarmizegetusa – capitala Daciei Felix, trecând prin Porțile de Fier ale Transilvaniei, locul legendarei Tapae, unde s-au dat lupte crâncene între daci și romani.
Din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în anii care au urmat războaielor daco-romane, traseul drumului imperial a fost prelungit în interiorul Daciei pe văile Streiului și Mureșului, apoi prin Munții Apuseni, spre nordul provinciei, pentru a putea fi exploatate resursele importante de aur și sare ale Daciei.
Drumul de piatră din vremea împăratului Traian traversa orașele antice Apulum (Alba Iulia), Potaissa (Turda), Napoca (Cluj-Napoca) și se oprea la Porolissum (Moigrad), numărând în întinderea sa peste 550 de kilometri.
Cazanele Dunării. Foto: Daniel Guță
„Ca pretutindeni în imperiu, romanii au construit drumuri militare şi comerciale solide, netede şi largi, iar de-a lungul lor, la anumite distanţe se ridicau pentru călători lăcaşuri de repaus, unde se schimbau trăgătorii. Unde poziţia topografică îngăduia se construiau turnuri de strajă (speculae), care aveau menirea să supravegheze nu numai drumurile, dar şi să observe orice încălcare străină“, arăta istoricul Traian Simu.
Orșova, început de drum
Cel mai spectaculos fost drum antic pavat se suprapune în mare parte șoselei Orșova – Sarmizegetusa. Pe traseul său de peste 140 de kilometri, prin județele Mehedinți, Caraș-Severin și Hunedoara, călătorii găsesc ruinele unor așezări importante din vremea Daciei romane, dar și numeroase monumente medievale clădite din acestea.
Călătoria pe urmele fostului drum roman poate începe din Orșova (video), situată la vărsarea râului Cerna în Dunăre, locul prin care primele legiuni romane conduse de Traian au înaintat în jurul anului 101 spre centrul Daciei, trecând fluviul pe un pod de vase.
Pe malul sârbesc al Dunării mai poate fi observată Tabula Traiana, unul dintre monumentele cioplite în stâncă în cinstea împăratului Traian, cu ocazia construirii drumului până la granițele Daciei.
Deasupra Cazanelor Dunării, pe un sector de vreo cinci kilometri, lățimea fluviului se îngusta la mai puțin de 60 de metri, iar în stâncile uriașe care îl mărgineau drumul a trebuit dăltuit în munte ori suspendat cu podele din lemn aşezate pe grinzi de stejar, înfipte în peretele de stâncă.
Drumul antic ingenios de pe malul drept al Dunării a ajuns sub ape în anii ’60, odată cu amenajarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier (video).
Tabula Traiana rezistă de peste 19 secole, însă monumentul a trebuit mutat cu 30 de metri mai sus pentru a nu ajunge și el sub apele Dunării.
Pe sub ochii lui Decebal
Pe malul opus, Chipul lui Decebal, cioplit în stâncă, a eclipsat sculptura închinată împăratului Traian, devenind cel mai faimos dintre monumentele dedicate dacilor în România.
Basorelieful care îl reprezintă pe regele dac a fost dăltuit în stâncile versantului care străjuiește Cazanele Dunării și a căpătat dimensiuni uriașe: înălțimea de peste 40 de metri, lățimea de 25 de metri, lungimea ochilor de patru metri, lungimea nasului de șapte metri, lățimea nasului de patru metri.
Chipul lui Decebal. Foto: Daniel Guță
Monumentul din Cazanele Dunării a fost realizat de sculptorul Florin Cotarcea, din Orșova, ajutat de mai mulți alpiniști, în perioada 1994-2004, iar lucrările derulate cu eforturi considerabile au fost finanțate de omul de afaceri Iosif Constantin Drăgan.
Imaginea 1/15:
Dunărea la Orșova Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (11) jpg
Florin Cotarcea declara că sculptura de mari proporții la care a muncit timp de un deceniu a rămas nefinalizată. „Ar mai fi de lucru vreo zece ani la această lucrare“, relata sculptorul, recent. Și nasul regelui Decebal a trebuit ajustat, din cauza riscurilor pe care le prezenta stânca în care a fost dăltuit.
Băile Herculane, cea mai veche stațiune romană
Aflată la circa 20 de kilometri de Orșova, Băile Herculane (județul Caraș-Severin) este considerată cea mai veche staţiune balneară de pe teritoriul României. A fost fondată la începutul secolului al II-lea, în vremea împăratului Traian. Din aceeași perioadă datează și stațiunile Ad Aquae (Călan) și Germisara (Geoagiu Băi), și ele aflate pe rutele imperiale.
Romanii au dat băilor din vecinătatea Mehadiei numele Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras) şi au ridicat aici, în valea adâncă a Cernei, temple, băi, monumente şi statui închinate zeilor Hercules, Esculap şi Higeea.
„La izvoarele lui Hercule se adunau romanii, începând de la pătura cea mai de jos până la cei mai înalţi demnitari, nu numai din Dacia şi vecina Moesia, ci chiar şi din alte provincii mai îndepărtate“, arăta istoricul Traian Simu.
Băile Herculane (video) s-au dezvoltat ca staţiune în secolul al XIX-lea. Erau vizitate de călători din întreaga Europă, atraşi de numeroasele izvoare termale sulfuroase, iodate, bromurate şi termominerale calde.
Unii autori le-au numit Baden-Badenul (staţiunea balneară de renume mondial de la poalele Munţilor Pădurea Neagră) din sud-estul Europei.
Băile termale antice au intrat într-o nouă etapă de dezvoltare la începutul anilor ’70, când aici au fost construite marile complexuri hoteliere Afrodita, Diana, Hercules, Roman, Minerva şi Grota Haiducilor, unele cu până la zece etaje, destinate turismului de masă.
„Hotelurile supraetajate din timpul regimului comunist pălesc în faţa farmecului vechilor construcţii din staţiune, chiar dacă unele dintre acestea din urmă au fost lăsate în paragină“, povestește un localnic.
Cel mai atractiv loc pentru amatorii de fotografii rămâne Piaţa Hercules, simbolul oraşului-staţiune. În centrul ei, statuia legendarului Hercules, înconjurată de clădirile istorice ale Băilor Herculane, atrage toate privirile.
Și gara din Băile Herculane (video) și-a păstrat farmecul, deși în ultimele decenii a fost tot mai degradată. Cu arhitectură barocă și împodobită cu picturi inspirate din mitologia romană, clădirea a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea și ar fi fost folosită uneori ca reședință de vânătoare a împăratului Franz Joseph al Austriei.
Porțile de Fier ale Transilvanei
Din Valea Cernei, șoselele (DN 6 și DN 68) care acoperă rămășițele fostului drum imperial continuă pe Valea Timișului și a Bistrei, traversând mai multe localități bogate în vestigii romane, cea mai importantă dintre ele fiind municipiul Caransebeș.
Drumul național se strecoară apoi pe la poalele Munților Poiana Ruscă, unde zăcămintele de fier și marmură au fost exploatate din vremea romanilor, și intră în Porțile de Fier ale Transilvaniei, trecătoarea dintre Banat și Ardeal, aflată la limita județelor Caraș-Severin și Hunedoara.
Imaginea 1/44:
Băile Herculane Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (80) jpg
Porţile de Fier ale Transilvaniei au fost locul unora dintre cele mai faimoase bătălii amintite din Antichitate şi din perioada medievală. „Antica Tapae, locul unde au avut loc luptele dintre Decebal şi Tittus Iulianus, general al împăratului Domiţian, şi dintre Decebal şi Traian, ambele câştigate de romani, a fost localizată ipotetic de către specialişti în Porţile de Fier ale Transilvaniei“, amintea arheologul Hristache Tatu, care a cercetat așezarea.
În vara anului 1442, în acelaşi loc de la Porţile de Fier ale Transilvaniei, armata trimisă de sultan în Transilvania pentru a răzbuna moartea beiului Vidinului a fost înfrântă de oştile conduse de voievodul transilvănean Ioan de Hunedoara.
Timp de șapte decenii, până în 1972, Porțile de Fier ale Transilvaniei au fost străbătute și de calea ferată Hațeg-Caransebeș. Datorită declivităţii mari a traseului, pe o porţiune de aproape şase kilometri, între Zeicani şi Bouţari (Caraş-Severin), calea ferată a fost dotată cu cremalieră, o instalaţie complexă care ajuta locomotivele să urce pantele.
Orașul antic înfloritor: Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Din Porțile de Fier ale Transilvaniei, vechea rută a romanilor coboară în Țara Hațegului, iar la zece kilometri de trecătoare se înfățișează ruinele coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa din Hunedoara, orașul întemeiat de Traian unde s-au aşezat numeroşi veterani din trupele romane care au luptat pentru cucerirea Daciei.
Imaginea 1/23:
puține monumente au ramas in Ulpia Traiana Sarmizegetusa Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (26) jpg
Fostul oraș antic a fost numit de unii istorici „Mica Romă“, în timp ce alți oameni de știință l-au comparat în trecut cu orașul antic Pompeii, datorită numeroaselor monumente valoroase pe care le cuprinde. Așezarea civilă antică din Ulpia Traiana Sarmizegetusa se află pe lista indicativă a monumentelor din Patrimoniul mondial cultural UNESCO, care cuprinde așezările romane de la frontierele (Limesul) provinciei Dacia.
Cei care vizitează Sarmizegetusa romană (video) găsesc aici o mulțime de vestigii care, intercalate cu terenurile agricole, livezile și drumurile de pământ oferă senzația unei întoarceri în timp. În centrul așezării se află Forul lui Traian, sau „forum vetus“, piața bogat ornamentată cu marmură a capitalei provinciei romane.
„Construit iniţial din lemn, el a fost refăcut în piatră încă în timpul domniei lui Traian, dobândind un caracter monumental. Decoraţia sa exalta victoria recentă asupra dacilor. În faţa intrării se găsea altarul (groma), ridicat cu ocazia fondării coloniei şi întemeierii provinciei, întregul spaţiu căpătând astfel un statut sacru, încărcat cu o mare valoare simbolică“, informează Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.
Alături de For, amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, unde încăpeau până la 5.000 de spectatori, se numără printre atracțiile așezării.
Biserica medievală Densuș, ridicată din ruinele coloniei
Aflată în apropiere de vechiul drum imperial și la 10 kilometri de Sarmizegetusa, biserica medievală Densuș (video) din Țara Hațegului a stârnit de-a lungul timpului fascinația oamenilor, prin înfățișarea și legendele sale.
Unii istorici au susținut că biserica de piatră fusese clădită pe ruinele unui templu antic sau ale unui mausoleu, ridicat de generalul Longinus, eroul roman din timpul războaielor cu dacii, care s-a sinucis, după ce fusese capturat de regele Decebal.
„Și, pe când Sarmizegetusa lui Traian și Decebal s-a prefăcut în pulbere, prădată de cine a voit, acest lăcaș al rămășițelor lui Longin trebuie să fi rămas aproape neatins, păstrat până astăzi în această formă ocrotitoare a religiei creștine, îmbălsămat în farmecul neînvins al legii nouă“, scria istoricul Nicolae Iorga la începutul secolului trecut.
Cel mai probabil, susțin unii oameni de știință, lăcașul înființat pe un deal al satului Densuș datează de la sfârșitul secolului al XIII-lea și ar fi fost ridicat de familiile cneziale din ținutul Hațegului, fără a avea vreo legătură cu vreun templu roman.
În zidurile de la Densuş au ajuns numeroase blocuri de calcar, lei de marmură şi monumentele funerare din fostul oraş antic şi de la ruinele altor aşezări dacice şi romane din zonă.
Imaginea 1/17:
Biserica Densus si scena care l ar fi reprezentat pe Longinus jpg
„Este o biserică bizară, făcută din mărmuri şi coloane, culese de la Sarmizegetusa. Un mic stâlp din cei patru care susţin îngusta turlă e o stelă romană purtând numele lui Longinus. E o marmură cu o inscripţie elegantă, luminoasă, frumoasă precum o statuie. Ascunsă în umbră, abia luminată de câteva şuviţe de soare venind pe nişte ferestruici, aceasta face impresia unei opere divine furată de genii nocturne“, o descria academicianul George Călinescu.
La 15 kilometri de Sarmizegetusa se află și orașul Hațeg, vechiul târg din Țara Hațegului, capăt al DN 68 Hațeg-Caransebeș, și loc de pornire al excursioniștilor spre Parcul Național Retezat, Munții Șureanu și spre bisericile și castelele vechi de pe Valea Streiului și de la poalele Retezatului.
Actualitate
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat gunoi” în coșul de cumpărături, deși, în realitate, a fost vorba de singură frunză de kale rămasă prinsă în cărucior.
Femeia nu a observat că în cărucior căzuse o frunză. FOTO Shutterstock
Monica Serro, 42 de ani, se afla în parcarea unui supermarket Sainsbury’s, unde încărca în mașină alimente colectate pentru persoane vulnerabile, potrivit Daily Mail Online.
Când a returnat căruciorul, nu a observat că o frunză mare de kale se desprinsese și rămăsese blocată în cadrul metalic. În acel moment, un agent de la Gedling Borough Council a abordat-o, insistând că frunza reprezintă „deșeu alimentar”.
„Mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”
Agentul a emis pe loc amenda.
„Am fost uluită. Îi arătam că e doar o frunză de kale, dar mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”, a declarat ea.
Monica, care strânge gratuit alimente pentru comunitate, spune că agentul a amenințat-o cu o amendă mai mare dacă nu îi furnizează datele. „Mama mea era foarte afectată, nu am vrut să escaladez situația”, a spus ea.
După ce a contestat sancțiunea, femeia a descoperit că pe procesul-verbal figura o altă adresă și că motivul amenzii era trecut ca „aruncarea unui muc de țigară”, deși ea nu fumează. Consiliul a anunțat ulterior că a existat „o eroare tehnică” și a anulat amenda, cerându-și scuze.
„Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale”
Într-un mesaj oficial, Gedling Borough Council a transmis că incidentul „nu a fost un act deliberat de aruncare a gunoiului” și că sancțiunea a fost anulată după verificarea imaginilor de pe camera agentului.
Monica spune însă că experiența a lăsat-o cu anxietate: „Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale. M-a făcut să mă simt urmărită pentru orice gest mărunt”.
Actualitate
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei, a anunțat joi premierul Donald Tusk. Alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment. Anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima.
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de asasinarea unui rus. FOTO: X/@HannaLiubakova
Potrivit acestuia, reținerea a fost realizată în cooperare cu Agenția de Securitate Internă a Poloniei, suspectul folosind un pașaport georgian. Poliția locală din Lublin a precizat că documentul aparține unui bărbat în vârstă de 36 de ani.
În același dosar, alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment.
Victima, cunoscut critic al Kremlinului
Procurorii au identificat victima ca fiind Robert Kuzovkov, cunoscut și sub pseudonimul Semion Skrepețki, un caricaturist rus stabilit în Polonia din 2021. Acesta era cunoscut pentru desenele sale critice la adresa președintelui rus Vladimir Putin și a altor figuri politice de la Moscova.
Autoritățile au precizat că victima a fost împușcată de cinci ori, printre care o dată în cap. Martorii și anchetatorii susțin că atacatorul ar fi tras inițial mai multe focuri, apoi s-ar fi apropiat și ar fi continuat atacul de la mică distanță.
Caricaturistul locuia în Polonia de mai mulți ani deoarece se temea de persecuții politice în Rusia. În exil, acesta a continuat să participe la evenimente ale opoziției ruse și să publice conținut critic la adresa regimului de la Kremlin.
Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima
Premierul Donald Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima, fără a oferi detalii suplimentare, subliniind că există indicii privind o posibilă motivație politică.
„Totul indică faptul că este vorba de un asasinat politic”, a afirmat anterior Tusk, adăugând că, în cazul în care implicarea Rusiei va fi confirmată, incidentul ar avea „o dimensiune internațională extrem de gravă”.
Joi dimineață, viceministrul de Externe Władysław Bartoszewski a declarat pentru Radio Zet că printre posibilii suspecți ar putea fi și persoane de origine cecenă, având în vedere criticile frecvente ale victimei la adresa acestora.
Anchetă în desfășurare
Poliția și procurorii polonezi continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualele legături internaționale ale cazului.
Autoritățile nu au confirmat deocamdată dacă reținerile efectuate sunt direct legate de autorul sau comanditarii crimei.
Actualitate
Companiile din România caută angajați rezistenți la stres. Unii le cresc salariile cât să acopere inflația
Într-un climat economic marcat de scăderea consumului, creșterea costurilor și incertitudine politică, companiile din România își schimbă prioritățile. Angajatorii caută tot mai mult candidați capabili să facă față stresului și schimbărilor rapide, în timp ce aproape o treime au fost nevoiți să majoreze salariile pentru a compensa efectele inflației. În paralel, retenția angajaților performanți a devenit principalul obiectiv pentru majoritatea organizațiilor.
An gajatorii caută angajați rezistenți la stres. Foto Shutterstock
Piața muncii din România traversează una dintre cele mai complexe perioade din ultimii ani, în care presiunile economice, instabilitatea politică și schimbările accelerate din mediul de afaceri influențează direct strategiile de recrutare ale companiilor. În acest context, profilul candidatului ideal se schimbă vizibil. Dacă în trecut accentul cădea aproape exclusiv pe competențele tehnice, astăzi angajatorii caută în primul rând oameni capabili să se adapteze rapid, să lucreze autonom și să reziste la presiune.
Potrivit celui mai recent sondaj realizat de eJobs România, 30,7% dintre angajatori spun că au nevoie de angajați rezistenți la stres.
Principalul soft
skill pe care îl caută la candidați este capacitatea de adaptare
la schimbări bruște de strategie (skill menționat de 44,3% dintre
angajatori). 43,2% caută autonomie, mai exact capacitatea de a livra
fără micro-management, iar 30,7% reziliența și capacitatea de a
lucra sub stres ridicat. 23,9% vor abilități de utilizare a
instrumentelor AI. „Aceste răspunsuri ne confirmă că piața
trece printr-o perioadă fragilă și cu multe incertitudini, cu
schimbări neașteptate la care trebuie să ne adaptăm pe loc, cu
planuri care pot necesita recalibrări imediate, dar și cu o
creștere a nivelului de automatizare. Toate aceste abilități pe
care angajatorii le caută ne mai confirmă ceva – au nevoie de
candidați cu experiență și cu un nivel ridicat de maturitate
profesională, care să poată să se adapteze rapid și să
performeze chiar și în contexte noi și nefamiliare pentru ei”,
explică CEO-ul eJobs România.
În același timp, aproape o treime dintre angajatori au decis să majoreze salariile pentru a compensa efectele inflației asupra puterii de cumpărare a angajaților, semn că presiunile resimțite de populație se reflectă deja în politicile de resurse umane.
Economia încetinește, dar multe companii continuă să angajeze
Deși contextul economic este mai dificil decât la începutul anului, o parte importantă a angajatorilor încearcă să își păstreze planurile de dezvoltare. Potrivit sondajului, 41,3% dintre companiile participante spun că și-au menținut neschimbate planurile de recrutare stabilite la începutul lui 2026.
Există însă și organizații care au fost nevoite să adopte măsuri mai prudente. Peste 20% au înghețat complet angajările, în timp ce aproape un sfert au redus volumul recrutărilor. În schimb, 12,5% dintre respondenți afirmă că actualul context le-a creat noi oportunități de business și că recrutează mai mult decât estimaseră inițial.
Potrivit lui Bogdan Badea, CEO al eJobs România, principalele motive care au afectat strategiile de resurse umane sunt scăderea consumului și a puterii de cumpărare, menționată de jumătate dintre respondenți, instabilitatea politică internă, invocată de 45,8%, precum și creșterea costurilor operaționale, inclusiv a celor cu energia și logistica. La acestea se adaugă contextul geopolitic extern și efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor.
Toți acești factori au avut un impact direct asupra rezultatelor financiare ale companiilor și au determinat multe organizații să își reevalueze planurile de dezvoltare și investiții.
Scăderea consumului pune frână extinderii echipelor
Una dintre cele mai vizibile consecințe ale încetinirii economice este schimbarea modului în care companiile își construiesc echipele. Mai mult de jumătate dintre angajatorii afectați de reducerea consumului spun că nu au făcut concedieri, însă au renunțat la planurile de extindere a personalului.
În alte cazuri, companiile au redus personalul din departamentele de suport sau chiar din zonele de execuție și producție. Există însă și organizații care nu au resimțit efectele scăderii consumului, cererea pentru produsele și serviciile lor rămânând stabilă.
Instabilitatea politică a generat, la rândul ei, efecte vizibile. Cei mai mulți angajatori spun că au devenit mai atenți la cheltuieli, fără a bloca însă planurile de dezvoltare. Aproape o cincime dintre respondenți au mers mai departe și au decis să amâne proiecte importante de extindere până când contextul va deveni mai predictibil.
Recrutarea se mută de la expansiune la înlocuirea plecărilor
Schimbarea climatului economic a modificat și obiectivele recrutării. Aproape jumătate dintre companii spun că deschid poziții noi doar pentru a înlocui angajații care pleacă voluntar.
Domeniile care caută cu disperare specialiști. Ce salarii le oferă
Pentru multe organizații, accentul nu mai este pus pe creșterea rapidă a numărului de angajați, ci pe menținerea funcționării eficiente a echipelor existente. Un sfert dintre respondenți continuă să recruteze pe toate nivelurile, în timp ce alții se concentrează exclusiv pe poziții critice de management și specialiști sau pe roluri care generează venituri directe, precum cele din vânzări.
Această abordare reflectă o schimbare de paradigmă pe piața muncii. După ani în care multe companii au urmărit expansiunea accelerată, atenția se mută acum către eficiență, productivitate și retenția talentelor.
Salariile cresc pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare
Inflația continuă să fie una dintre principalele preocupări atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Creșterea prețurilor a afectat puterea de cumpărare a populației, iar companiile au fost nevoite să găsească soluții pentru a evita pierderea personalului valoros.
Conform sondajului eJobs, 30,8% dintre angajatori au acordat majorări salariale pentru a compensa efectele inflației. Alți aproape 40% au menținut bugetele de salarii stabilite la începutul anului, în timp ce 18,7% au redus sau plafonat bugetele pentru creșteri salariale.
Există și companii care au ales o abordare diferită. În loc să reducă salariile sau să elimine majorările, acestea au intervenit asupra pachetelor de beneficii extrasalariale, diminuând sau eliminând anumite facilități oferite angajaților.
Deciziile vin într-un context în care costul vieții rămâne ridicat, iar presiunea pentru menținerea veniturilor reale continuă să influențeze comportamentul angajaților și negocierile salariale.
Adaptabilitatea și rezistența la stres, mai importante decât oricând
Poate cea mai interesantă concluzie a sondajului este legată de profilul candidatului pe care îl caută astăzi angajatorii.
Pentru 2026, prioritatea principală a companiilor este păstrarea angajaților performanți și reducerea fluctuației de personal. În acest context, competențele comportamentale câștigă teren în fața altor criterii tradiționale de selecție.
Cea mai căutată abilitate este capacitatea de adaptare la schimbări bruște de strategie, menționată de 44,3% dintre angajatori. Foarte aproape se află autonomia profesională și capacitatea de a livra rezultate fără supraveghere constantă, indicată de 43,2% dintre respondenți.
Pe locul următor se află reziliența și capacitatea de a lucra sub stres ridicat, competență menționată de 30,7% dintre angajatori. Totodată, aproape un sfert dintre companii caută candidați care pot utiliza instrumente bazate pe inteligență artificială, semn că digitalizarea și automatizarea continuă să schimbe cerințele pieței muncii.
Potrivit lui Bogdan Badea, aceste tendințe arată că organizațiile au nevoie de profesioniști cu experiență, maturitate și capacitatea de a performa inclusiv în contexte imprevizibile.
Candidații caută stabilitate, iar mobilitatea profesională scade
Transformările nu sunt vizibile doar în comportamentul angajatorilor. Și candidații reacționează la noul context economic.
Companiile observă că în piață există mai mulți candidați disponibili ca urmare a restructurărilor operate în alte organizații. În același timp însă, angajații care au deja un loc de muncă sunt mai puțin dispuși să își schimbe angajatorul decât în anii precedenți.
Câți bani „fură” de fapt inflația. Suma care a dispărut din valoarea salariului mediu în ultimii doi ani
Motivul principal este dorința de stabilitate. În perioade marcate de incertitudine economică, siguranța locului de muncă începe să cântărească mai mult decât promisiunea unor oportunități noi.
În paralel, o parte dintre angajatori observă și o creștere a așteptărilor salariale ale candidaților, pe fondul scumpirilor și al presiunii exercitate de costul vieții.
Retenția devine noua miză a pieței muncii
Rezultatele sondajului arată că piața muncii din România intră într-o etapă în care retenția și adaptabilitatea devin mai importante decât expansiunea rapidă. Companiile sunt mai prudente cu recrutările, mai atente la costuri și mai preocupate să își păstreze angajații performanți.
În același timp, candidații sunt tot mai interesați de stabilitate și siguranță, iar competențe precum reziliența, autonomia și capacitatea de adaptare la schimbări rapide devin criterii esențiale în procesul de selecție.
Într-un mediu economic marcat de incertitudine, angajații care pot face față presiunii, pot învăța rapid și pot performa în condiții schimbătoare devin una dintre cele mai valoroase resurse pentru companiile care încearcă să își mențină competitivitatea și să traverseze cu succes perioada actuală.
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat...
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei,...
Companiile din România caută angajați rezistenți la stres. Unii le cresc salariile cât să acopere inflația
Într-un climat economic marcat de scăderea consumului, creșterea costurilor și incertitudine politică, companiile din România își schimbă prioritățile. Angajatorii caută...
Care sunt cele mai bine plătite nișe în dezvoltarea web?
Am avut cândva trei anunțuri deschise în același timp, într-o dimineață în care cafeaua se răcise lângă laptop și browserul...
Cum și-au recăpătat culoarea satele din Banat. Radu Trifan: „Nimeni nu vrea să-și crească copiii într-un sat decăzut”
Radu Trifan, fondatorul Asociației Acasă în Banat și managerul Muzeului Satului Bănățean, a cutreierat aproape toate satele din Banat. El...
Debut de coșmar pentru Ronaldo la Mondial! Portugalia s-a chinuit cu RD Congo, 1-1, în grupa K
Portugalia și RD Congo s-au duelat la Houston, într-o partidă din Grupa K a Campionatului Mondial 2026. Meciul a fost...
Crimeea interzice circulația motocicletelor pe timpul nopții. Autoritățile susțin că zgomotul motoarelor împiedică apărarea antiaeriană să detecteze dronele ucrainene
Autoritățile instalate de Moscova la conducere în Crimeea opucată au decis să interzică deplasarea motocicletelor și a altor vehicule similare...
-
Breakingacum 3 zileRomânia pe butuci. Valentin Stan: Dezastrul economiei poartă un singur nume
-
Actualitateacum 3 zileCum înregistrezi o companie străină în scopuri de TVA în România: pas cu pas, 2026
-
Actualitateacum 3 zilePește de sezon în mai-iunie: ce specii merită să cumperi și cum le prepari
-
Actualitateacum 3 zileCum te poate ajuta Infinity să ajungi mai rapid la clienți din toată țara
-
Actualitateacum 3 zile
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
-
Actualitateacum 3 zile
Marea Britanie va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei și anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei înaintea summitului G7
-
Actualitateacum 2 zile
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
-
Breakingacum 2 zileExistă putiniști buni și putiniști răi. Dan Dungaciu: „Cordonul sanitar s-a strâmtorat doar în jurul AUR-ului”