Actualitate
Cinci lucruri uimitoare despre barajul Gura Apelor din Retezat. Locul unic, de văzut în România VIDEO
Barajul Gura Apelor din Retezat (video) a fost construit în 11 ani și se numără printre locurile spectaculoase, de văzut în România. Câteva caracteristici uimitoare fac din uriașul baraj un loc unic în România.
Barajul Gura Apelor din Retezat. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Barajul Gura Apelor din Retezat a fost construit în peste un deceniu, în perioada 1975 – 1986 și a rămas una dintre marile amenajări hidrotehnice din România. Barajul uriaș și lacul Gura Apelor din Retezat, aflate la circa 40 de kilometri de orașul Hațeg sunt două dintre marile atracții din Parcul Național Retezat și printre locurile de văzut în România.
Barajul Gura Apelor din Retezat a fost construit din anrocamente (bolovani şi pietriş), grohotiş, argilă, granit, roci stâncoase și era cel mai mare astfel de baraj din Europa anilor ´80.
Are o înălţime maximă de 168 de metri, o lungime la coronament de 480 de metri, o lăţime maximă la bază de 574 de metri şi o lăţime la coronament de 12 metri. Barajul este situat la cota 1.078,5 metri. Lacul Gura Apelor din Retezat, întins pe circa 420 de hectare, are o adâncime maximă de peste 160 de metri şi un volum de până la 210 milioane de metri cubi de apă.
Iată cinci lucruri uimitoare care fac din Barajul Gura Apelor din Retezat un loc unic în România.
Barajul Gura Apelor din Retezat, în cel mai sălbatic loc din Carpați
Barajul Gura Apelor din Retezat și lacul său de acumulare au fost amenajate într-unul dintre cele mai sălbatice locuri din Carpați.
Zona aleasă pentru amenajarea hidrotehnică făcea parte din Parcul Național Retezat, primul teritoriu din România declarat rezervație științifică, încă din anul 1935.
Valea Râului Mare, de la poalele barajului. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Înainte de a începe amenajarea hidroenergetică, ţinutul ocupat de lacul de acumulare Gura Apelor şi de marele baraj din Retezat era un loc sălbatic, scăldat de apele râului Lăpuşnicul Mare şi ale afluenţilor săi, cunoscut ca traseu turistic important în Retezat.
În valea unde urma să fie amenajat Lacul Gura Apelor din Retezat, după ce lăsa în urmă o pantă abruptă şi întinsă, râul Lăuşnic – rămăşiţă a celui mai puternic fluviu de gheaţă din Carpaţi – îşi recăpăta cursul normal, intrând în Lunca Berhină (1.156 m), un loc în care păstorii își puteau odihni turmele, la poalele culmii Slăveiului.
În această zonă, se uneau două trasee turistice, unul care cobora dinspre lacul Bucura din Retezat pe spinarea Slăveiului şi altul care însoţeşte cursul Lăpuşnicului, coborând dinspre gura Bucurei spre Lunca Berhină.
„Locul este important de reţinut pentru turismul de munte, deoarece aici, în marea pustietate a masivilor dimprejur, se află cabana Gura Apei. În punctul Gura Apei (945 m) se adună, ca într-un bogat mănunchi, râurile de munte care brăzdează versanţii împăduriţi şi abrupţi ai celor trei masivi ce par să-şi contopească aici fiinţa lor: Retezatul Mare, Ţarcu şi Godeanu; sunt apele învolburate ale Lăpuşnicului Mare, Lăpuşnicului Mic, Râului Şes, Corciovei şi Murariului”, scria publicistul Ion Ionescu Dunăreanu, în „Ghid în Munţii Retezatului” (1957)
De la Gura Apei, unde râul Lăpuşnicul Mare se unea cu râul Lăpuşnicul Mic (Branul), valea căpăta numele de valea Râului Mare (video).
Ţinutul unde avea să fie construit marele baraj din Retezat impresiona atât prin vasta reţea hidrografică şi pădurile virgine care îl ocupau, dar şi pentru fauna sălbatică bogată.
Peste 50 de oameni au murit pe șantierul din Retezat
Peste 5.000 de oameni au muncit pe șantierul barajului Gura Apelor din Retezat, în anii ’70 și ’80. Mulți dintre muncitori au locuit în coloniile înființate în Retezat, la Brădățel, Brazi, Baraj, Râușor. Accidente de muncă de pe șantier au făcut aproape 50 de victime.
Imaginea 1/13:
Imagini de arhivă de pe șantierul Râu Mare Retezat Sursa volumul Hidroconstrucția Sucursala Rîul Mare Retezat, 2013 (95) JPG
„Au fost multe accidente, mulți vătămați și morți. Majoritatea s-au datorat angajamentului uman în scopul realizării acestor mari lucrări care s-au desfășurat adeseori în condiții foarte grele sub presiunea timpului, strădanii lăudabile dar care nu au ținut cont suficient de riscuri și pericole. Multe dintre accidente au avut drept cauză neștiința, lipsa de experiență, nesupravegherea corespunzătoare. Au fost și accidente în care fatalitatea a fost o cauză de netăgăduit”, arăta Ioan Radu, în volumul „Hidroconstrucția – Sucursala Râul Mare Retezat” (2013)
Inundaţiile, prăbușirile de stânci şi alunecările de teren frecvente au cauzat și ele întârzieri, la fel și insuficiența forței de muncă, într-unul dintre cele mai industrializate județe ale României. Sute de elevi din Hunedoara au fost folosiți și ei, în timpul vacanțelor de vară, la lucrările din Retezat.
De ce a fost construit din stânci, bolovani și argilă
În anii ’70, costurile amenajării hidroenergetice Râul Mare – Retezat au fost estimate la peste 250 de milioane de dolari.
Imagini de pe șantier. Sursa: Volumul „Hidroconstrucția – Sucursala Râul Mare Retezat” (2013)
Proiectanții au ales materiale locale, ca piatră și argilă, din mai multe motive. Pe lângă impactul redus al acestora asupra mediului, folosirea anrocamentelor implica și costuri mai mici de realizare a investiției.
„De ce s-a adoptat această soluţie? Merită relevat un fapt interesant, pe care-l deţinem de la şeful de proiect, inginerul Nicolae Florescu, de la Institutul de studii şi proiectări hidrotehnice. În alegerea variantei optime de baraj s-a luat în considerare și calculul energetic, mai precis, consumul de combustibili primari — motorina, benzina etc — precum şi de energie electrică, încorporat în materialele de construcție, în transportul şi punerea lor în operă, cum spun tehnicienii. Tocmai acest calcul a pledat cu putere pentru varianta aleasă în final, fără a mai vorbi de faptul că ea duce la o considerabilă economie de ciment”, informa Lionel Nițescu, în revista Flacăra (1973).
La fundația barajului au fost excavate aproape două milioane de metri cubi de rocă și pământ, până când constructorii au ajuns la un strat de fundare extrem de dur.
De asemenea, la construcția barajului au fost folosiți peste nouă milioane de metri cubi de rocă scoasă din munte, argilă folosită la etanșare și bolovani de râu – materialele ecologice menite să înlocuiască pe cât posibil utilizarea betonului.
„Nu trebuie să fii specialist pentru a-ţi da seama cât ciment ar înghiţi un baraj de beton de dimensiunile celui care urmează să zăgăzuiască apele Râului Mare, în inima Retezatului,. Amatorilor de cifre le putem însă preciza că acest ciment ar fi trebuit transportat în 49.000 vagoane, deci în circa 700 trenuri. Dacă s-ar forma o singură garnitură uriaşă, s-ar întinde de la Bucureşti la Timişoara”, arăta Revista Flacăra.
Barajul Gura Apelor din Retezat într-o zonă cu potențial seismic
O stație seismică funcționează în zona barajului Gura Apelor din Retezat, una cu risc seismic ridicat, potrivit specialiștilor. Potrivit unui raport al Hidroelectrica, necesitatea supravegherii seismice permanente a Barajului Gura Apelor se datorează mai multor factori.
Imaginea 1/40:
Lacul Gura Apelor din Retezat Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (21) jpg
Amplasamentul barajului Gura Apelor este situat în apropierea a trei zone cu seismicitate semnificativă: zona Câmpulung – Făgăraş – Oltenia (a doua ca activitate seismică după Vrancea), zona Banat şi zona Transilvania.
„Amplasamentul barajului se află sub incidenţa atât a cutremurelor normale din cele trei zone seismice menţionate, cât şi a cutremurelor intermediare vrâncene”, arată un raport al instituției.
De asemenea, Amenajarea hidroenergetică Gura Apelor Retezat are mai multe caracteristici tehnice deosebite: barajul este din anrocamente cu miez de argilă, având o înălţime de 168 de metri şi o lungime la coronament de 460 de metri, iar lacul de acumulare are un volum de 210 milioane de metri cubi
Barajul Gura Apelor face parte din categoria barajelor de importanţă excepţională (A) care necesită urmărire specială, arăta același raport.
Viitura catastrofală, atenuată de baraj
În vara anului 1999, una dintre cele mai puternice viituri din istoria recentă a României a avut loc pe valea Râului Mare din Retezat și a ucis 14 oameni, care locuiau în colonia muncitorească de la poalele barajului.
Barajul Gura Apelor din Retezat. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
În zilele de 12 – 14 iulie 1999, în masivele Retezat, Godeanu şi Ţarcu, care înconjoară lacul de acumulare, au avut loc ploi intense, care au provocat viituri, al căror vârf, înregistrat în dimineaţa de 12 iulie 1999, a însemnat un debit, nemaiîntâlnit în această regiune, de peste 1000 metri cubi de apă pe secundă.
„Torentul a spălat deluviul până la rocă, a dezrădăcinat copaci şi a târât totul pe platforma locuită a coloniei. Copaci şi bolovani imenşi au izbit şi străpuns dintr-o parte în alta pereţii unor barăci locuite, situate în dreptul torentului. Au fost omorâţi 14 oameni, printre care au fost şi copii. Nenorocirea s-a produs în timpul nopţii de 11/12 iulie 1999, moment în care toată lumea dormea, reacţia de apărare împotriva dezastrului fiind practic nulă”, scria inginerul Augustin Vlaiconi, în articolul „Viitura din iulie 1999 produsă în Retezat”, publicat în revista de specialitate Energetica.
În lipsa barajului Gura Apelor, care a atenuat undele de viitură, debitul maxim al acestora de 1.345 metri pe secundă ar fi produs inundaţii catastrofale, arăta inginerul.
„Efectele dezastrului s-ar fi extins la toată populaţia şi la obiectivele sociale şi economice amplasate pe lunca Râului Mare şi a Streiului până la vărsarea în Mureş, pe sectorul Brazi – Simeria”, scria inginerul Augustin Vlaiconi.
Actualitate
Ilie Bolojan vs. Marcel Ciolacu – Administrația Prezidențială clarifică cine a propus reformularea cheie pentru miliardele din apărare
Administrația Prezidențială încearcă să rezolve disputa dintre Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu pe tema programului european SAFE, în care fiecare parte susține că cealaltă ar fi stabilit sau implementat schema de coordonare prin Cancelaria prim-ministrului.
Ciolacu și Bolojan se contrazic privind deciziile din CSAT. Foto arhivă
Disputa dintre premierul Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu pornește de la o întrebare de fond legată de programul european SAFE: cine a stabilit schema de coordonare a proiectelor și în ce moment a fost luată această decizie – în mandatul lui Ciolacu sau ulterior, sub guvernarea Bolojan.
Pe de o parte, Ilie Bolojan susține că arhitectura de implementare a programului a fost stabilită în perioada în care Marcel Ciolacu era prim-ministru. În această interpretare, Guvernul de atunci ar fi decis ca Ministerul Apărării Naționale să pregătească proiectele de înzestrare, iar coordonarea și transmiterea către Comisia Europeană să fie realizată prin Guvern, respectiv Cancelaria prim-ministrului, ca integrator național. Bolojan afirmă că această schemă a fost agreată instituțional, inclusiv în cadrul CSAT, și că guvernele ulterioare doar au continuat aplicarea ei.
De cealaltă parte, Marcel Ciolacu a respins această versiune și susține că actualul premier interpretează greșit sau trunchiat deciziile. El afirmă că desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al programului SAFE nu a fost făcută în mandatul său, ci ulterior, prin acte normative adoptate în noiembrie 2025, sub guvernarea Bolojan. Din această perspectivă, Ciolacu consideră că responsabilitatea organizării efective a programului și a structurii de implementare aparține executivului actual, nu celui anterior.
MApN avea un rol central în pregătirea SAFE
În
acest context, Administrația Prezidențială a transmis un răspuns
oficial la solicitarea lui Mihai Jurca, în care clarifică traseul
instituțional al deciziilor privind programul SAFE. Potrivit
documentului, în ședințele CSAT din aprilie 2025 a fost analizat
cadrul de coordonare al programului, pornind de la propunerile
Ministerului Apărării Naționale privind participarea României la
mecanismul european. Inițial, MApN avea un rol central în
pregătirea aplicației și în agregarea proiectelor, însă
ulterior, în urma discuțiilor din CSAT, s-a decis ca Guvernul
României, prin Cancelaria prim-ministrului, să preia rolul de
coordonare și să gestioneze transmiterea și negocierea proiectelor
cu Comisia Europeană, prin Reprezentanța Permanentă a României la
UE.
Administrația Prezidențială mai arată că această decizie a
fost rezultatul unei opțiuni de coordonare interinstituțională, nu
al unei decizii individuale, iar atât președintele interimar Ilie
Bolojan, cât și premierul de la acel moment, Marcel Ciolacu, au
avut poziții exprimate în cadrul CSAT privind necesitatea unei
coordonări la nivel guvernamental. În final, CSAT a agreat o
formulă de lucru care a mutat responsabilitatea de coordonare la
nivelul Guvernului, menținând în același timp rolul tehnic al
ministerelor de linie.
Potrivit aceleiași surse, această arhitectură instituțională
a fost ulterior consolidată prin acte normative, inclusiv prin
Ordonanța de Urgență 62/2025 și prin decizii ulterioare ale CSAT,
ceea ce a formalizat rolul Cancelariei prim-ministrului în
mecanismul de implementare a programului SAFE.
Mihai Fifor, acuzații în plen pe tema SAFE: „Este un program de shopping al lui Ilie Bolojan pe banii României”. Răspunsul premierului
Răspunsul Administraţiei Prezidenţiale
Administrația Prezidențială a transmis lui Mihai Jurca un răspuns la întrebarea adresată la 8 mai 2026, prin care acesta a solicitat clarificări privind desemnarea Cancelariei prim-ministrului pentru îndeplinirea unor atribuții referitoare la Planul de răspuns european – Readiness 2030, în perspectiva summitului NATO de la Haga din 24–26 iunie 2025.
În răspuns, Administrația Prezidențială a comunicat următoarele:
- în cadrul ședinței CSAT din 30 aprilie 2025, condusă de Ilie Bolojan, a fost finalizat memorandumul MApN referitor la participarea României la Planul de răspuns european – Readiness 2030, în perspectiva summitului NATO de la Haga din 24–26 iunie 2025;
- prin memorandumul din 11 aprilie 2025, avizat de către prim-ministrul României, CSAT a propus ca MApN să coordoneze procesul de realizare a aplicației naționale și să transmită proiectele pentru care se dorește accesarea instrumentului de finanțare SAFE, precum și documentația de susținere, la termenele prevăzute;
- în urma discuțiilor din cadrul ședinței, membrii CSAT au decis ca Guvernul României, prin Cancelaria prim-ministrului, să transmită și să negocieze cu Comisia Europeană, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României la UE, proiectele pentru care se dorește accesarea instrumentului de finanțare SAFE, precum și documentația de susținere, la termenele prevăzute;
- în ceea ce privește modalitatea de desemnare a Cancelariei prim-ministrului, se precizează că, în cadrul acestei tematici, Ilie Bolojan, președinte interimar al României, a menționat că ședințele de coordonare s-au ținut la Administrația Prezidențială și că acestea trebuie transferate la Guvern, subliniind că punctul 6 din documentul analizat reprezintă răspunderea Guvernului și nu doar a MApN. În acest sens, a solicitat punctul de vedere al lui Marcel Ciolacu, premierul de la acel moment, cu privire la menținerea formulei inițiale privind mandatul acordat MApN sau la o coordonare la nivelul Guvernului.
La solicitarea lui Ilie Bolojan, președintele interimar al României, Marcel Ciolacu, premierul de la acel moment, a subliniat necesitatea exercitării coordonării la nivelul Cancelariei prim-ministrului, prin șeful Cancelariei sau un consilier de stat care să aibă aceste atribuții, având în vedere specificul nou al acestui tip de program.
- în finalul dezbaterii tematicii referitoare la Planul de răspuns european – Readiness 2030, Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a propus reformularea articolului 6 alineatul (1) din proiectul de hotărâre al CSAT, în sensul ca Guvernul României, prin Cancelaria prim-ministrului, să transmită și să negocieze cu Comisia Europeană, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României la UE;
- în contextul datelor prezentate, soluția adoptată de membrii CSAT a urmărit asigurarea unei coordonări instituționale unitare la nivel guvernamental, cu menținerea atribuțiilor tehnice și operaționale ale instituțiilor competente;
- ulterior, rolul Cancelariei prim-ministrului a fost formalizat și la nivel normativ, conform deciziei membrilor CSAT, prin dispozițiile OUG 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului UE 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei (SAFE)”, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare. Proiectul de act normativ a fost avizat de CSAT prin hotărârile CSAT nr. 119 din 17.11.2025 și nr. 51 din 26.03.2026.
Documentul este semnat de Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial, șeful Departamentului Securității Naționale.
Statele Unite și China au convenit să își consolideze relațiile de cooperare în cadrul summitului desfășurat joi la Beijing, într-o întâlnire cu miză ridicată între două puteri care s-au confruntat în ultimii ani pe teme precum comerțul, tehnologia, drepturile omului și securitatea.
Donald Trump și Xi Jinping/FOTO:X
Discuțiile dintre președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping au fost marcate de un ton conciliant și de apeluri la stabilitate strategică.
Iată principalele concluzii desprinse din comunicatul oficial publicat de partea chineză:
1. O nouă formulă pentru relația SUA–China
Xi Jinping a declarat că cele două state au convenit să construiască o „relație constructivă China–SUA bazată pe stabilitate strategică”.
Potrivit liderului chinez, acest nou cadru ar urma să ghideze relațiile bilaterale în următorii ani și să combine cooperarea cu o „competiție controlată”, în care diferențele dintre cele două puteri să rămână gestionabile.
Analiștii spun că formularea sugerează o perioadă de „stabilitate administrată”, menită să evite escaladarea tensiunilor care au marcat relația bilaterală în ultimii ani.
2. Progrese înaintea summitului
Xi a afirmat că negocierile pregătitoare desfășurate miercuri în Coreea de Sud între oficialii economici ai celor două state au avut rezultate „echilibrate și pozitive”.
Delegația americană a fost condusă de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, iar partea chineză de vicepremierul He Lifeng.
Detalii concrete privind eventuale acorduri comerciale nu au fost făcute publice.
3. Apel pentru cooperare mai profundă
Președintele chinez a cerut consolidarea canalelor de comunicare diplomatică și militară între Washington și Beijing.
Xi a spus că cele două state ar trebui să aprofundeze cooperarea în domenii precum comerțul, agricultura și turismul.
Comentariile vin într-un context în care ambele economii încearcă să reducă impactul tensiunilor comerciale și al restricțiilor tehnologice reciproce.
4. Taiwan rămâne punctul cel mai sensibil
Liderul chinez a folosit cele mai ferme declarații în privința Taiwanului, pe care l-a descris drept „cea mai importantă problemă din relațiile chino-americane”.
„Dacă este gestionată corect, relația bilaterală poate continua. Dacă este gestionată greșit, există riscul unei coliziuni sau al unui conflict”, a avertizat Xi Jinping.
Tema Taiwanului rămâne una dintre cele mai sensibile în relația dintre Washington și Beijing, în condițiile în care China consideră insula parte a teritoriului său, iar SUA continuă să îi ofere sprijin militar și politic.
5. Discuții și despre Ucraina și Orientul Mijlociu
Potrivit comunicatului chinez, cei doi lideri au abordat și conflictul din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina și situația din Peninsula Coreeană.
Nu au fost oferite detalii despre eventuale înțelegeri privind aceste dosare.
Xi Jinping a declarat că Beijingul dorește menținerea „impulsului pozitiv” în relația bilaterală și a transmis că China rămâne deschisă investițiilor și colaborării economice cu Statele Unite.
Se preconiza că războiul din Iran, care a declanșat o criză energetică globală, va ocupa un loc central în discuțiile de astăzi.
În timpul zborului spre Beijing la bordul Air Force One, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru Fox News că Washingtonul dorește ca Beijingul să adopte o atitudine proactivă în soluționarea conflictului cu Iranul.
Totuși, acest subiect a fost practic absent astăzi, potrivit declarației Ministerului de Externe al Chinei privind întâlnirea dintre Trump și Xi.
Declarația a dedicat secțiuni comerțului și Taiwanului, dar nu și Iranului – deși a menționat că cei doi președinți au „schimbat opinii” cu privire la „situația din Orientul Mijlociu”, printre alte probleme internaționale.
SUA doresc ajutorul Chinei pentru a readuce Iranul la masa negocierilor, în timp ce China a jucat în tăcere rolul de pacificator în culise, fără a se implica în conflict.
Donald Trump este însoțit la Beijing de o importantă delegație de afaceri, din care fac parte lideri ai unor mari companii americane, inclusiv Elon Musk și Jensen Huang. Se pare că Elon Musk, directorul executiv al Tesla, și-a adus fiul, X Æ A-Xii, la Beijing. Cei doi au fost văzuți plimbându-se prin Sala Mare a Poporului.
Băiatul în vârstă de 6 ani, poreclit X, a mai făcut o apariție publică rară anul trecut, când Musk l-a luat cu el la o întâlnire cu Trump la Casa Albă.
Actualitate
Daniel Cîrnu, CEO Digital Politic®: „Astăzi, influența politică se construiește digital, în timp real”
Într-un amplu interviu acordat revistei Careers & Business România, Daniel Cîrnu — unul dintre pionierii marketingului digital din România și CEO al Digital Politic® — vorbește despre transformarea profundă a comunicării politice în era digitală, despre impactul inteligenței artificiale și despre modul în care notorietatea online poate influența decisiv imaginea unui politician.
Cu peste 20 de ani de experiență în marketing digital și mai bine de un deceniu dedicat comunicării politice, Daniel Cîrnu a participat, în calitate de consultant, la numeroase campanii electorale desfășurate în România — prezidențiale, parlamentare și locale. În interviu, acesta explică faptul că politica modernă nu mai poate exista fără o strategie digitală coerentă și fără o înțelegere profundă a modului în care funcționează presa online, rețelele sociale și algoritmii platformelor digitale.
„Politicienii trebuie să înțeleagă că imaginea lor se construiește zilnic”
În cadrul interviului, Daniel Cîrnu subliniază faptul că mulți oameni politici încă tratează comunicarea online doar ca pe o anexă a campaniei electorale, deși aceasta a devenit principalul canal prin care alegătorii își formează percepțiile.
„Astăzi, un politician este căutat pe Google înainte să fie ascultat într-un discurs. Oamenii verifică informații, caută articole, urmăresc reacțiile din social media și își formează rapid o opinie”, explică acesta.
Potrivit specialistului, reputația online a devenit un element esențial în orice strategie electorală modernă, iar diferența dintre succes și eșec poate fi făcută de viteza cu care o echipă de comunicare reacționează în mediul digital.
AI-ul schimbă radical marketingul politic
Un alt subiect important abordat în interviu este utilizarea inteligenței artificiale în campaniile politice. Daniel Cîrnu susține că AI-ul transformă deja modul în care sunt create mesajele, analizate datele și distribuit conținutul politic.
Acesta vorbește despre automatizarea proceselor de content, optimizare SEO și distribuție media, dar și despre noile instrumente de analiză a sentimentului public și monitorizare în timp real a presei și rețelelor sociale.
„În următorii ani, avantajul competitiv îl vor avea cei care folosesc inteligent tehnologia, fără să piardă componenta umană și autenticitatea mesajului”, afirmă CEO-ul Digital Politic®.
Experiență acumulată în cele mai importante campanii politice
Interviul surprinde și parcursul profesional al lui Daniel Cîrnu, care a dezvoltat de-a lungul timpului numeroase proiecte în zona de comunicare digitală și publishing online.
Prin agenția Digital Politic®, acesta coordonează servicii integrate de marketing politic digital, de la managementul reputației online și publishing politic până la monitorizare media, creare de conținut și strategii AI dedicate campaniilor electorale.
Totodată, în interviu sunt abordate și subiecte precum:
- greșelile frecvente făcute de politicieni în online;
- diferența dintre notorietate și influență;
- rolul presei online în construcția imaginii publice;
- importanța autenticității în comunicarea politică;
- evoluția marketingului politic în România.
Interviul integral poate fi citit aici: https://careers-business.ro/daniel-cirnu-despre-marketing-politic-strategie-digitala-si-construirea-influentei-online/
Ilie Bolojan vs. Marcel Ciolacu – Administrația Prezidențială clarifică cine a propus reformularea cheie pentru miliardele din apărare
Administrația Prezidențială încearcă să rezolve disputa dintre Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu pe tema programului european SAFE, în...
Romanian Politician Cezara Popescu Voices Support for ELAM Ahead of Cyprus Parliamentary Elections
As Cyprus prepares for its parliamentary elections scheduled for May 24, 2026, the nationalist party ELAM (National Popular Front) is...
Cinci concluzii după prima zi a summitului Trump-Xi de la Beijing
Statele Unite și China au convenit să își consolideze relațiile de cooperare în cadrul summitului desfășurat joi la Beijing, într-o...
Daniel Cîrnu, CEO Digital Politic®: „Astăzi, influența politică se construiește digital, în timp real”
Într-un amplu interviu acordat revistei Careers & Business România, Daniel Cîrnu — unul dintre pionierii marketingului digital din România și...
Șeful Vămilor, Mihai Savin, reținut de DNA într-un dosar de fals și uz de fals. Alți doi funcționari din Galați, implicați în dosar
Șeful Autorității Vamale Române, Mihai Savin, ar fi fost reținut de procurorii DNA într-un dosar de fals și uz de...
Omul care a stârnit fascinația pentru Vestul Sălbatic american. A fost o legendă vie, capabil să ucidă un urs doar cu un cuțit
Wild Bill Hickok a fost un adevărat simbol al Vestului Sălbatic american. Pistolar, șerif, cercetaș, jucător profesionist de poker și...
„Vreau la mami!” – Primele cuvinte ale băiețelului găsit în pădurile Sibiului după două nopți de coșmar
Știți care au fost primele cuvinte pe care băiețelul de 5 ani le-a spus salvatorilor? „Vreau la mami”. A confirmat chiar...
-
Politicaacum 8 ore
Romanian Politician Cezara Popescu Voices Support for ELAM Ahead of Cyprus Parliamentary Elections
-
Breakingacum 2 zileAproape 590.000 de oameni au plătit câte 100 de dolari pentru telefonul lansat de fiii lui Trump. La un an distanță, nu au primit nimic
-
Breakingacum 3 zileAvocatul Toni Neacșu, convins că CCR va declara neconstituțională OUG dată de Guvernul Bolojan după demitere: „Este un abuz grosolan”
-
Breakingacum 2 zileMobilizare totală pentru Toma, copilul de 5 ani dispărut din judeţul Sibiu. Nou mesaj RO-Alert
-
Breakingacum 2 zileOana Țoiu, în fața liderilor europeni de la Summitul B9: „România și Norvegia au proiecte comune în apărare, aeriană și maritimă”
-
Actualitateacum 3 zile
Câte ouă trebuie să mănânci pe săptămână ca să reduci riscul de Alzheimer
-
Breakingacum 3 zileRomânia, în topul celor mai scumpe piețe UE de energie, după ce ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă au fost oprite
-
Actualitateacum 2 zileCum optimizezi profilul Google Business pentru rezultate maxime în 2026?