Actualitate
7 noiembrie: 112 de ani de nașterea Mariei Lătărețu, artista cu o viață grea. Și-a îngropat cinci copii VIDEO
Pe 7 noiembrie, în 1504, Cristofor Columb se întorcea din ultima sa călătorie. În 1867, în aceeași zi, se năștea Marie Curie, savanta care a introdus în fizică termenul de radioactivitate, iar în 1911, tot pe 7 noiembrie, venea pe lume cântăreața de muzică populară Maria Lătărețu.
1504 – Cristofor Columb s-a întors din a patra și ultima sa călătorie
Cristofor Columb este exploratorul care a navigat spre vest, pe Oceanul Atlantic, în căutarea unei rute spre India, dar și-a câștigat reputația descoperind un nou continent, denumit mai târziu, America, în perioada precolumbiană fiind cunoscută doar Lumea Veche. Ultima sa călătorie s-a încheiat în 1504.
1867 – s-a născut savanta poloneză stabilită în Franța Marie Skłodowska Curie
Chimista și fiziciana Marie Curie este considerată una dintre cele mai influente savante ale secolului al XX-lea, fiind singura savantă care a primit două premii Nobel în două domenii științifice diferite (fizică și chimie). Este cea care introdus în fizică termenul de radioactivitate. Cercetările sale în domeniul elementelor radioactive, al radioactivității naturale și al aplicațiilor acestora în medicină au făcut-o celebră. A fost soția unui laureat al Premiului Nobel, fizicianul Pierre Curie, și mama unei laureate a Premiului Nobel (Irène Joliot-Curie).
1911 – s-a născut cântăreața de muzică populară Maria Lătărețu
Cântăreața de muzică țărănească și populară de etnie romă Maria Lătărețu s-a născut la Bălceşti, în Gorj. Copilăria i-a fost marcată de lipsuri materiale. De mic copil a fost nevoită să muncească pentru a-şi sprijini familia. La 17 ani s-a căsătorit cu vioristul Mihai Lătăreţu din comuna Leteşti. Împreună au cântat mulţi ani în mai toate satele din judeţul Gorj.
Artista a ajuns pentru prima dată în Bucureşti în 1933. Reîntoarsă în judeţul natal a fost descoperită în 1937 de o echipă de folclorişti care, încântaţi de vocea ei, au invitat-o la Bucureşti pentru a o înregistra. În acelaşi an, Maria Lătăreţu înregistra primele cântece pe cilindri de fonograf. Tot în 1937 a cântat pentru prima dată la Radio Bucureşti. Până în 1949 a cântat cu taraful soţului ei şi mai apoi a devenit prim-solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” a Institutului de Folclor.
De-a lungul carierei sale, Maria Lătăreţu a străbătut întreaga ţară în concerte de răsunet, dar a avut concerte și în străinătate, în ţări precum URSS, Grecia, Cehosolvacia, Polonia, Elveţia, Turcia sau Egipt.
A trăit însă un lung şir de drame. Şi-a îngropat cinci din cei șase copii, dar şi soţul.
În ciuda dramelor trăite, nu a renunţat la dragostea pentru cântec, însă nu a strâns niciodată o avere. A murit în 1972.
1913 – s-a născut scriitorul francez Albert Camus
Un mare umanist, Albert Camus a investigat în cele mai fine detalii complexitatea fiinţei umane.
„Pe cine preferi: pe cel care îţi ia pâinea de la gură în numele libertăţii sau pe cel care îţi fură libertatea pentru a-ţi asigura pâinea zilnică?”, se întreba Camus suscitând o dilemă atât de actuală şi din nefericire atât de universală.
Camus a fost laureat cu Premiul Nobel pentru literatură în 1957.
Celebrul scriitor francez a murit în 1960.
1916 s-a născut filosoful și eseistul român Mihai Șora
S-a născut la Ianova, Remetea Mare, județul Timiș, în timpul Austro-Ungariei. A fost al doilea fiu al preotului Meletie Șora și al Anei Șora. A studiat filosofie la Universitatea din București (1934–1938), potrivit Wikipedia. A obținut o bursă din partea Institutului Francez din București în 1938 (concomitent cu Eugène Ionesco). A părăsit Parisul aflat sub ocupație germană în 1940 și a ajuns în Grenoble, unde, sub îndrumarea lui Jacques Chevalier, a realizat o teză de doctorat despre opera lui Blaise Pascal.
Între anii 1945 și 1948 a activat ca cercetător la Centre national de la recherche scientifique din Paris. A debutat la Gallimard cu „Du dialogue intérieur. Fragment d’une anthropologie métaphysique” în anul 1947. Cartea a avut ecouri printre mari personalități filosofice franceze. A refuzat cetățenia franceză care i-a fost propusă imediat după apariția cărții la Gallimard.
În 1948 a venit în România pentru a-și vedea părinții, însă autoritățile nu i-au mai permis să se întoarcă în Franța, acolo unde îl așteptau soția și cei doi copii. Ulterior, aceștia au fost nevoiți să îl urmeze. Forțat să stea în România după 1948, timp de 20 de ani nu a publicat nimic.
A fost fondatorul noii serii BPT (acronim pentru „Biblioteca Pentru Toți”).
După evenimentele din decembrie 1989, a fost ministru al învățământului în primul guvern Petre Roman (30 decembrie 1989–28 iunie 1990).
Mihai Șora a fost unul dintre oponenții vocali ai modificărilor la legile justiției, care au declanșat protestele din 2017–2018, alăturându-se deseori demonstranților, în ciuda vârstei înaintate.
A fost foarte activ și în mediul online, dar nu numai. A încetat din viață în februarie 2023, la venerabila vârstă de 106 ani.
1918: Epidemia de gripă din 1918 se răspândește în Samoa de Vest
Teribila epidemie de gripa a ucis, până la sfârșitul anului 1918, 7.542 de persoane, adică aproximativ 20% din populația din Samoa de Vest.
1941 – Al Doilea Război Mondial: nava spital sovietică Armenia este scufundată de avioanele germane
Atacul a avut loc în timp ce nava evacua refugiați și militari răniți și personalul mai multor spitale din Crimeea. Peste 5.000 de oameni au murit odată cu scufundarea vasului, potrivit Wikipedia.
1940 – s-a născut actrița română de teatru și film Dorina Lazăr
Dorina Lazăr împlinește 83 de ani. Actrița a debutat pe marele ecran în 1974 în filmul Păcală al regizorului Geo Saizescu. Printre cele mai importante filme în care a mai jucat se numără Angela merge mai departe (1982), Liceenii (1986), Balanța (1991) și Amen (2001).
1942 – s-a născut actrița Mariana Mihuț
Actrița română de film, radio, teatru, televiziune și voce Mariana Mihuț s-a născut la Chișinău.
Mariana Mihuț împlinește 81 de ani. Este căsătorită cu actorul Victor Rebengiuc, din anul 1965, cu care are un fiu, Tudor Rebengiuc.
1944 – Franklin Delano Roosevelt a câștigat cel de-al patrulea mandat de președinte al SUA
Franklin Roosevelt s-a remarcat ca fiind una dintre principalele figuri politice ale secolului XX-lea pe plan național cât și internațional, care a contribuit esențial la depășirea crizei economice mondiale și la înfrângerea Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. Roosevelt este singurul președinte din istoria SUA care a fost instituit în funcție pentru patru mandate consecutiv.
1967 – s-a născut David Guetta, House-DJ și producător francez
DJ-ul numărul 1 al lumii, David Guetta face senzație de câte ori urcă pe scenă. La UNTOLD și-a uimit fanii, veniţi din peste 100 de ţări ale lumii cu un showuri incredibile, pline de emoţie.
1980 – a murit actorul american Steve McQueen
Actorul Steve McQueen (născut în 1930) face senzație și la patru decenii de la moartea sa.
O secvenţă din filmul „Marea evadare/The Great Escape“ (1963), în care actorul american Steve McQueen interpretează un personaj urmărit de nazişti, a fost desemnată cea mai bună scenă cu motociclete din istoria cinematografiei.
1984 s-a născut cântăreață română Giulia Anghelescu
Giulia Anghelescu e vorbit recent despre viaţa personală şi a oferit detalii picante despre relaţia pe care o are cu Vlad Huidu, fratele prezentatorului Şerban Huidu. Cei doi sunt căsătoriţi de 10 ani şi au doi copii împreună.
1991 – Magic Johnson a anunțat că este seropozitiv și că se retrage din NBA.
Când Magic Johnson a anunţat că are HIV, nimeni nu putea estima cât va mai trăi.
20 de ani mai târziu el a vorbit despre boala sa cu cei de la Newsweek, povestind despre lupta interioară, frică şi triumf.
Recunoaşte că medicina l-a făcut să fie pe picioarele lui şi după două decenii de ani de la primul rezultat pozitiv. „Sunt binecuvântat deoarece medicamentele pe care le iau m-au ajutat. Nu se potrivesc chiar pentru orice organism”, a spus Magic Johnson.
1996 – NASA a lansat sonda spațială Mars Global Surveyor
Mars Global Surveyor a fost trimisă în spațiu pentru a studia Marte de pe orbită.
1996 – un avion Boeing 727 s-a prăbușit în Lagos, Nigeria
În tragedia aviatică din Lagos au murit toți cei 143 de oameni aflați la bord.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum o ziReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum o ziImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum o ziComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv
-
Comunicateacum 2 zileÎngrijire completă pentru pori dilatați: Hidratare și curățare în același timp




