Actualitate
12 ianuarie: 85 de ani de la moartea sopranei Haricleea Darclée. Preferata lui Puccini a sfârșit în sărăcie cruntă
Pe 12 ianuarie, în 1628, s-a născut scriitorul Charles Perrault, iar în 1866 a murit reprezentantul generației pașoptiste transilvănene Aron Pumnul. În 1939 s-a născut actrița Rodica Tapalagă și în același an a murit Hariclea Darclée, cea mai bună cântăreaţă de operă din lume vreme de 25 de ani.
1628: S-a născut scriitorul Charles Perrault
Scriitorul francez de proză Charles Perraul, poet, povestitor și membru al Academiei Franceze, s-a născut la 12 ianuarie 1628 la Paris și a murit la 16 mai 1703.
Puțină lume știe că autorul cunoscutelor povești pentru copii „Motanul încălțat”, „Scufița Roșie” și „Tom degețelul” a fost de profesie avocat.
1876: S-a născut scriitorul Jack London
Scriitorul englez Jack London, pseudonimul literar al lui John Griffith Chaney, s-a născut la 12 ianuarie 1876, în California, SUA și a murit pe 22 noiembrie 1916, în Comitatul Sonoma, California.
Jack London. FOTO Wikipedia
Cunoscut mai ales pentru celebrul roman „Colţ alb”, Jack London a avut o viaţă plină de aventuri. A început să lucreze încă de la vârsta de zece ani când vindea ziare în stradă. A mai lucrat de asemenea, într-o fabrică de conserve şi a spălat geamuri.
La vârsta de 16 ani, London era un adevărat aventurier: s-a alăturat unor răufamaţi, devenind un pirat al stridiilor. Acesta fura de la fermele de stridii din golful San Francisco pentru a le vinde într-o piaţă din Oakland. Aventura a durat până când barca sa, Razzle-Dazzle, a fost avariată.
În 1893, viitorul scriitor a devenit marinar pe un vas de vânătoare de foci care ajunge până pe coastele Japoniei. În urma acestei experienţe va scrie prima lui povestire, „Taifun în largul coastei Japoniei”.
1866: A murit reprezentantul generației pașoptiste transilvănene Aron Pumnul
Aron Pumnul s-a născut la 27 noiembrie 1818, în satul Cuciulata, judeţul Braşov și a fost profesorul poetului Mihai Eminescu. Între 1836-1841 a urmat liceul din Blaj, unde i-a avut ca profesori pe George Bariţiu şi Simion Bărnuţiu.
Aron Pumnul. FOTO arhivă
Debutul în publicistică a avut loc în 1845 în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”. Aron Pumnul a participat la evenimentele din timpul Revoluţiei de la 1848 din Transilvania.
În anul 1850, a publicat la Cernăuţi, lucrarea de lingvistică „Convorbire între un tată şi-ntre fiul lui asupra limbei şi literelor româneşti”.
În anul 1866 Mihai Eminescu a scris poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”.
1920: S-a scufundat nava franceză de pasageri SS Afrique
Nava SS Afrique se află pe coasta franceză când a pierdut puterea motorului într-o furtună și s-a scufundat.
Dintre cei 609 pasageri și membri ai echipajului, doar 34 au supraviețuit.
Accidentul este considerat unul dintre cele mai mari dezastre din istoria transportului cu abur francez, potrivit Wikipedia
1976: A murit scriitoarea Agatha Christie
Scriitoarea britanică Agatha Christie, cunoscută pentru romanele polițiste, s-a născut la 15 septembrie 1890 la Torquay, în Anglia, și a murit la 12 ianuarie 1976 la reședința Winterbrook de lângă Wallingford, în Oxfordshire.
Agatha Christie. FOTO Wikipedia
A scris șase romane sub pseudonimul Mary Westmacott.
Agatha Christie a fost căsătorită de două ori: prima dată în anul 1914 cu colonelul Archibald Christie și în anul 1930 cu arheologul Max Mallowan.
În anul 1920 a apărut primul său roman polițist „The Mysterious Affair at Styles”, însă succesul a venit odată cu romanul „The Murder of Roger Ackroyd”.
1939: S-a născut Rodica Tapalagă
Rodica Tapalagă s-a născut la 12 ianuarie 1939, la Dorohoi, și a murit la 18 decembrie 2010, la București.
În anul 1959 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București.
Pe scena Teatrului Național din Craiova a interpretat mai multe roluri precum: Eliza Doolittle din „Pygmalion”, Eleva din „Steaua fără nume”, Valia din „Poveste din Irkutsk” și Fata în albastru din „Celebrul 702”. Pe marele ecran a debutat în filmul „Alo?…Aţi greşit numărul!”.
Aceasta a fost distinsă cu premiul Asociaţiei Cineaştilor din România ACIN 1976 pentru rolul din „Tănase Scatiu” şi a primit, în anul 2001, premiul UNITER pentru întreaga activitate.
1939: A murit Hariclea Darclée
Cântăreață română de operă Hariclea Darclée, numită de-a lungul timpului, de presa naţională şi internaţională, „privighetoarea Carpaţilor”, „privighetoarea adorată”, „măiastra pasăre de basm”, „vocea începutului de secol”, „cea mai mare cântăreaţă a zilelor noastre”, iar Enciclopedia dello Spettacolo, „cea mai mare cântăreaţă a lumii timp de 25 de ani”, potrivit „Dicţionarului personalităţilor feminine din România’‘ (Editura Meronia, 2009), s-a născut la Brăila, la 10 iunie 1860, fiind fiica moşierului de origine greacă Ion Haricli şi a Mariei Aslan, nepoata domniţei Mavrocordat.
Hariclea Darclée. FOTO Wikipedia
A studiat pianul în particular şi a luat lecţii de canto la pensionul Lobkovitz din Viena cu profesoara Marchesi, la Bucureşti cu profesoara de origine franceză Madame La Kerre şi la Paris cu E. Duvernois de la Conservator.
Debutul internaţional a avut loc pe scena Operei Mari din Paris, la 14 decembrie 1888, cu rolul Margareta din „Faust”, încredinţat de marele Charles Gounod. Vocea deosebită şi interpretarea sopranei românce i-au adus consacrarea artistică în întreaga lume. Succesul uriaş pe care l-a înregistrat la Paris i-a adus contractul unui turneu pe care l-a început în vara anului următor prin marile săli de operă ale Europei.
Activitatea desfăşurată în perioada 1893-1910 a făcut-o cunoscută în întreaga lume.
Românca a fost considerată vreme de 25 de ani cea mai bună cântăreaţă de operă din lume. Perioada sa de glorie a durat din 1893 până în 1910. A cântat pe cele mai celebre scene din Paris, Berlin, Florenţa, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Monte Carlo, New York.
A urcat pe scenă la Teatrul Scala din Milano de 116 ori. Puccini i-a dedicat opera ”Tosca” şi i-a cerut să interpreteze rolul principal. Cântăreaţa Hariclea Darclee a pus o condiţie: a cerut ca partitura să fie completată cu o arie în plus, pentru soprană, „Vissi d’arte, vissi d’amore”. Românca a fost distribuită în spectacolul de premieră ce a avut loc la Teatro Constanzi din Roma la 14 ianuarie 1900, alături de tenorul Emilio de Marchi şi baritonul Eugenio Giraldoni, conform aceluiaşi volum amintit.
Repertoriul cântăreţei a cuprins peste 60 de titluri de opere ale unor celebri compozitori, între care: ”Romeo şi Julieta”, ”Norma”, ”Traviata”, ”Carmen”, ”Aida”, ”Wilhelm Tell”, ”Don Giovanni”, ”Manon”, ”Othello”, ”Tannhauser”, ”Tristan şi Isolda”, ”Boema”, ”Trubadurul”. Cântăreaţă de operă, lied, oratoriu, romanţă, artista a abordat şi lucrări inedite sau foarte rar cântate.
O primadonă a operei din vremurile acelea câştiga suficient încât să îşi poată asigura un trai îmbelşugat. Cheltuielile unei dive erau însă pe măsura statutului social spre care aspira: hoteluri de lux, apartamente confortabile, trăsură proprie, îmbrăcăminte şi nenumărate atenţii faţă de fani şi ziarişti.
Hariclea Darclée se confrunta în mod regulat cu lipsa de numerar, datorii şi poliţe neplătite, iar statutul de femeie măritată a obligat-o până la divorţul din 1897 să obţină de fiecare dată consimţământul soţului pentru tranzacţiile financiare. Darclée, chiar şi după desfacerea căsătoriei, obişnuia să-i dea socoteală soţului pentru fiecare bănuţ încasat şi cheltuit, intrând uneori şi în detalii intime pentru a-şi justifica costurile vieţii de fiecare zi.
A renunțat la scenă la vârsta de 58 de ani, în 1918. Pentru meritele sale deosebite şi pentru succesul internaţional, românca a fost premiată cu medalia „Bene merenti” acordata de regele Carol I.
Hariclea Darclée a revenit în România în septembrie 1936. Și-a dorit să înfiinţeze o şcoală românească de canto sau să obţină un post la conservator pentru a putea preda canto. Demersurile sale nu au avut succes, pentru că nu a primit nicun sprijin din partea statului român.
A murit în România, în 1939, atât de săracă încât cheltuielile de înmormântare au fost suportate de Ambasada Italiei la Bucureşti.
1949: S-a născut scriitorul japonez Haruki Murakami
Haruki Murakami s-a născut la 12 ianuarie 1949. Foto: Arhivă
Haruki Murakami s-a născut la 12 ianuarie 1949 la Kyoto, în Japonia. În anul 1973 a absolvit cursurile Universității Waseda din Tokio.
A primit următoarele titluri și premii: „Premiul Franz Kafka pentru literatură”, „World Fantasy Award”, „Kafka pe malul mării” sau „Hans Christian Andersen Literature Award”.
Amintim câteva dintre operele sale traduse în română: „Pădurea norvegiană”, „Elefantul a dispărut”, „În noapte”, Dans Dans Dans”, „Kafka pe malul mării”, „Iubita mea, Sputnik”, „Bărbaţi fără femei”, „La sud de graniţă, la vest de soare”.
1959: S-a născut cântărețul Per Gessle
Per Gessle s-a născut la 12 ianuarie 1959, în Suedia. Gessle este un cântăreț de muzică pop, chitarist și compozitor suedez. Acesta a fost membru al trupei Roxette, iar acum este membru al formației Gyllene Tider.
În anul 1986 a fondat alături de Marie Fredriksson Roxette.
Până în luna februarie 2004, albumul „Mazarin” a obținut cinci discuri de platină în Suedia.
Până în anul 2008 a scos opt albume solo: „Per Gessle”, „Scener”, „Mazarin” și „Party Crasher”.
1990: Se reînfiinţează oficial Partidul Social-Democrat Român
La 12 ianuarie 1990 se reînființează oficial Partidul Social-Democrat Român, iar primul președinte al acestuia a fost Sergiu Cunescu (între 1990-1999). În anul 1893 s-a desfășurat la București Congresul de constituire a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România (PSDMR).
Între 7-9 mai s-a desfășurat la București Congresul general al Federației Partidelor Socialiste din România. Astfel, s-a format, prin unificarea acestora, un singur partid, Partidul Social-Democrat din România.
Formațiunea politică milita pentru votul universal, numirea guvernului de către Parlament și libertatea deplină a presei.
1990: Zi de doliu naţional în memoria eroilor Revoluției din decembrie 1989
12 ianuarie a fost zi de doliu național. Steagurile au fost arborate în bernă, s-au oficiat slujbe religioase în marile orașe ale țării și în sute de alte localități. Milioane de oameni au participat la mitingurile de doliu din toată țara.
La ora 12:00 s-au tras clopotele bisericilor din întreaga țară și au fost pornite sirenele fabricilor, în memoria martirilor Revoluției.
În aceeași zi, la București se desfășoară un miting în care se cere reintroducerea pedepsei capitale; cu acea ocazie eșuează încercarea lui Dumitru Mazilu de a prelua conducerea Consiliului FSN și a-l înlătura pe Ion Iliescu de la putere
1993: S-a născut Zayn Malik, fost membru al trupei One Direction
Zayn Malik împlinește 31 de ani. Fostul membru al trupei One Direction (2010-2015) s-a născut pe 12 ianuarie 1993, iar în urmă cu câțiva ani a stârnit controverse după ce a declarat că nu se mai consideră musulman şi nu se mai poate identifica cu Islamul, religie în care a fost crescut.
Într-un interviu pentru ediţia britanică a revistei „Vogue“, celebrul cântăreţ şi compozitor, care a fost crescut de părinţi musulmani, a mărturisit că nu mai crede în mai multe dintre principiile Islamului.
2010: Cutremurul din Haiti a ucis între 220.000 și 300.000 de oameni
Cutremurul din Haiti cu magnitudinea de 7,0 pe scara Richter s-a produs la 12 ianuarie 2010. Epicentrul cutremurului fiind în imediata apropiere de capitala Port-au-Prince.
La 4 februarie 2010 numărul persoanelor care au murit
Numărul total de victime a fost estimat la 230.000 morți, 300.000 răniți și 1.000.000 de oameni rămași fără adăpost.
2020: Vulcanul Taal din Filipine a erupt și a ucis 39 de oameni
Vulcanul Taal din Batangas, Filipine, a început să erupă la 12 ianuarie 2020. Peste 376.000 de persoane au fost evacuate, iar 39 de persoane au murit.
Din anul 1572 a Taal a erupt de 33 de ori. În urma erupţiei din anul 1911, 1.500 de persoane au murit.
Acesta este situat la 66 de kilometri de Manila și este unul dintre cei mai activi vulcani de pe insula Luzon.
2021: A murit actorul Bogdan Stanoevici
Bogdan Stanoevici s-a născut la 22 ianuarie 1958, la București, și a murit la 12 ianuarie 2021, din cauza COVID-19. În anul 1982, a absolvit U.N.A.T.C „I.L. Caragiale”. În luna mai a anului 1989 s-a stabilit prin căsătorie în Franţa. În anul 2011 s-a restabilit în România.
Între 5 martie și 16 decembrie 2014 a fost ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni în Cabinetul Ponta III.
Între 16 ianuarie 2015-decembrie 2015 a fost secretat de stat în Ministerul Culturii.
În februarie 2017-februarie 2020, Stanoevici a fost director general interimar al Circului Metropolitan (Globus) din București.
Amintim câteva dintre filmele în care a jucat: „Fructul oprit”, „Cel ales” și „Quicksand”.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum o ziReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum o ziImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum o ziComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
Comunicateacum 2 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv




