Actualitate
Cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita Sindromul Metabolic
Sindromul metabolic este un grup de afecțiuni care apar împreună, crescând riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Iată care sunt cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita această boală.
Sindromul metabolic poate fi asociat cu simptome precum creșterea în greutate FOTO: Shutterstock
Potrivit publicației shefinds, aceste afecțiuni includ tensiunea arterială ridicată, glicemia ridicată, excesul de grăsime corporală în jurul taliei și niveluri crescute de colesterol sau trigliceride. Pentru persoanele de peste 40 de ani care doresc să evite sindromul metabolic, concentrarea pe o dietă echilibrată și bogată în nutrienți poate fi esențială.
Dr. Varsha Khatri, dietetician nutriționist autorizat, dr. Krutika Nanavati, RDN, și dr. Harsh Sheth, au dezvăuit pentru publicația citată care sunt cele mai bune alimente pe care trebuie să le consumați pentru a evita sindromul metabolic peste 40 de ani. Aceștia au dezvăluit că broccoli, lintea și perele sunt unele dintre cele mai bune alegeri.
Broccoli
Broccoli este bogat în fibre, care ajută la digestie, favorizează senzația de sațietate și ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge.
„Această legumă are un conținut ridicat de fibre care ajută la menținerea unui nivel sănătos al zahărului din sânge prin încetinirea absorbției glucozei în fluxul sanguin. Fibrele cresc, de asemenea, sațietatea, fiind astfel de ajutor în gestionarea greutății – un factor-cheie în atenuarea riscului de sindrom metabolic”, susține dr. Varsha Khatri.
Perele
Perele sunt o sursă bună de fibre alimentare, incluzând atât fibre solubile, cât și insolubile. Acest conținut de fibre poate ajuta la reglarea nivelului de zahăr din sânge prin încetinirea absorbției de zaharuri din tractul digestiv. De asemenea, perele pot contribui la senzația de sațietate, susținând gestionarea greutății.
Dr. Khatri spune că „acestea conțin multe fibre alimentare, în special fibre solubile. Acestea ajută la reglarea absorbției glucozei prin scăderea vitezei de digestie a carbohidraților, reducând creșterile sau scăderile bruște ale nivelului de zahăr din sânge care pot contribui la rezistența la insulină și la diabetul de tip 2”.
Perele au un indice glicemic scăzut, ceea ce înseamnă că nu provoacă modificări semnificative ale nivelului de zahăr din sânge. Prin urmare, oamenii pot lua gustări din ele în timpul zilei pentru a-și menține energia constantă. Perele au, de asemenea, antioxidanți precum flavonoidele și vitamina C care luptă împotriva stresului oxidativ și a inflamației, care duc la apariția cazurilor de sindrom metabolic.
Fructele uscate
Fructele uscate sunt surse concentrate de vitamine, minerale și antioxidanți. Acești nutrienți susțin sănătatea generală și ajută la combaterea inflamației și a stresului oxidativ, care sunt factori care stau la baza sindromului metabolic și a afecțiunilor asociate acestuia, cum ar fi bolile cardiovasculare și hipertensiunea arterială.
„Fibrele din fructele uscate ajută digestia; acest lucru menține glicemia constantă, reducând riscul de rezistență la insulină. Prezența antioxidanților și a polifenolilor, printre alte substanțe, în fructele uscate ajută la reducerea inflamației și a stresului oxidativ din organism. Aceste avantaje contribuie la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare, reducând în același timp șansele de a dezvolta sindromul metabolic”, spune medicul Khatri.
În plus, ea notează că este esențial să se țină cont de mărimea porțiilor și de zaharurile adăugate, în special în anumite fructe uscate preparate în comerț.
Linte
Leniile au un indice glicemic scăzut (IG), ceea ce înseamnă că provoacă o creștere mai lentă și mai constantă a nivelului de zahăr din sânge în comparație cu alimentele cu IG ridicat.
Khatri împărtășește faptul că lintea conține „proteine vegetale, care sunt responsabile pentru menținerea intactă a masei musculare, precum și a metabolismului general. În plus, ele conțin suficiente fibre alimentare pentru a menține glicemia stabilă și pentru a oferi senzația de sațietate, necesară atunci când încercați să reduceți greutatea”.
În plus, deoarece lintea are un indice glicemic scăzut, nu afectează foarte mult nivelul de zahăr din sânge, astfel că consumul ei poate ajuta la prevenirea rezistenței la insulină. Nu numai atât, dar și aceste leguminoase sunt o sursă avantajoasă de acid folic și magneziu, doi nutrienți care susțin sănătatea cardiovasculară prin menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase și reducerea incidenței bolilor cardiovasculare, un aspect al sindromului metabolic.
Fasolea
Fasolea este o sursă excelentă de proteine de origine vegetală. Includerea alimentelor bogate în proteine, cum ar fi fasolea, în dieta dumneavoastră poate promova sațietatea, susține menținerea mușchilor și ajută la gestionarea greutății, toate acestea fiind esențiale pentru prevenirea sindromului metabolic.
Fasolea este plină de nutrienți, iar acest lucru ajută la prevenirea sindromului metabolic. Ele sunt o sursă bună de fibre și proteine care controlează nivelul de zahăr din sânge și promovează senzația de sațietate.
„Fibrele din leguminoase încetinesc absorbția glucozei, prevenind astfel nivelurile ridicate de zahăr din sânge și rezistența la insulină. Aceste atribute sunt foarte esențiale pentru menținerea sănătății cardiovasculare, precum și pentru evitarea apariției sindromului metabolic. Fasolea are, de asemenea, minerale vitale precum magneziul și potasiul, care ajută la menținerea sănătății inimii și la menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase”, notează Khatri.
Nuci și semințe
Nucile și semințele sunt bogate în grăsimi sănătoase, inclusiv grăsimi mononesaturate și polinesaturate. Aceste grăsimi pot ajuta la îmbunătățirea nivelului de colesterol prin creșterea colesterolului HDL (colesterolul bun) și reducerea colesterolului LDL (colesterolul rău). Menținerea unor niveluri sănătoase de colesterol este importantă pentru sănătatea inimii și poate reduce riscul de sindrom metabolic.
Dr. Krutika Nanavati spune că acestea sunt „o sursă excelentă de grăsimi sănătoase, fibre și proteine. Acești nutrienți contribuie la sațietate, la controlul zahărului din sânge și la niveluri sănătoase de colesterol, toți factori care au impact asupra riscului de sindrom metabolic”.
Cereale integrale
Cerealele integrale contribuie la sațietate și pot ajuta la controlul apetitului. Menținerea unei greutăți sănătoase este importantă pentru prevenirea sindromului metabolic și a afecțiunilor asociate acestuia, precum obezitatea și acumularea de grăsime abdominală.
„Cerealele integrale oferă energie susținută și fibre, promovând sănătatea intestinelor și controlul zahărului din sânge. Acestea sunt de preferat cerealelor rafinate, care pot contribui la creșterea vârfurilor de zahăr din sânge”, spune dr. Nanavati.
Grăsimi sănătoase (de exemplu, avocado, ulei de măsline)
Grăsimile sănătoase, cum ar fi avocado și uleiul de măsline, conțin compuși cu proprietăți antiinflamatorii. Inflamația cronică este asociată cu sindromul metabolic și cu afecțiunile asociate acestuia, cum ar fi obezitatea, diabetul de tip 2 și bolile de inimă. Consumul de alimente bogate în grăsimi sănătoase poate ajuta la reducerea inflamației și la promovarea sănătății generale.
„Grăsimile sănătoase îmbunătățesc nivelul colesterolului și reduc inflamația. Grăsimile mononesaturate (care se găsesc în avocado și în uleiul de măsline) susțin sănătatea inimii și sensibilitatea la insulină, reducând șansele de sindrom metabolic”, spune dr. Harsh Sheth.
Alimentele bogate în potasiu (de exemplu, cartofii, roșiile și bananele)
Potasiul joacă un rol crucial în reglarea tensiunii arteriale. Alimentele bogate în potasiu ajută la contracararea efectelor sodiului, care poate duce la hipertensiune arterială. Menținerea unor niveluri sănătoase ale tensiunii arteriale este importantă pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, o componentă comună a sindromului metabolic.
„Alimentele bogate în potasiu ajută la reglarea tensiunii arteriale. Un aport adecvat de potasiu susține sănătatea cardiovasculară și reduce riscul de hipertensiune arterială, o componentă a sindromului metabolic”, spune dr. Sheth.
Actualitate
Fast-food-ul românesc de altădată. Ce mâncăruri rapide făceau furori înainte de burgeri și șaorma
Românii au și ei o tradiție veche a mâncării stradale. Deși nu includea șaorma, burgeri sau hot-dogi, bucătăria locală oferea numeroase gustări delicioase „la botul calului” — de la produse de patiserie aburinde, până la cărnuri rumenite pe grătar.
Mulți își închipuie că mâncarea stradală sau „fast-food” este o inveție recentă și un obicei al vremurilor contemporane. Mărturiile de epocă dar și cercetările arheologice au scos la iveală faptul că mâncarea stradală, rapidă, are o tradiție care datează de mii de ani. A început odată cu apariția marilor orașe-stat din Mesopotamia, dar și-a găsit strălucirea în Roma Antică. În Principatele Române mâncarea stradală autohtonă a făcut furori înainte ca americanii să inventeze hot-dogul și burgerul.
Numai că nu se numea „fast-food”, ci mai neaoș, „la botul calului”. Adică în picioare, rapid, pe grabă. Conceptul de mâncare stradală era aplicat și de birturile „de la șosea” unde mușteriul chiar dacă stătea la masă, servea pe grabă câteva bunătăți la grătar și rădea un pahar cu vin natural. Mărturiile despre delicioasele preparate „de la botul calului” sunt fabuloase și cu siguranță pot să înnebunească pe oricine de poftă.
Importurile turcești și începuturile fast-food-ului românesc
Având în vedere că viața urbană era puțin dezvoltată în evul mediul românesc, mâncarea stradală era ca și inexistentă. Odată cu venirea fanarioților pe tronul Principatelor române și orientalizarea societății românești, au început să apară și vânzătorii ambulanți, birtagii și tot soiul de indivizi cu meserii noi, precum bragagii sau vânzătorii de covrigi și plăcinte. Evident, numărul lor a crescut odată cu dezvoltarea orașelor.
Majoritatea erau în București. Românii au importat câteva preparate culinare care au dus la nașterea fast-food-ului românesc. Este vorba mai ales de sărmăluțe, reinterpretate rapid de români, mititeii, kebabul și ciorba de burtă. Au fost practic preluate cele trei tipuri de restaurante stradale găsite în Imperiul otoman în secolele XVII-XVIII. În timpul domnitorilor fanarioți pe străzile din București la birturi, se servea „la botul calului”, pilaf, sărmăluțe și ciorbă de burtă.
„În Constantinopol, erau trei tipuri mari de restaurante stradale, fiecare fiind specializat în câte un fel de mâncare: sarmale, pilaf și acea ciorbă de picioare – precursoarea ciorbei de burtă. Acest model a fost cumva importat și la noi, iar în timpul ciumei lui Caragea (n.r. – epidemia de ciumă bubonică ce a avut loc în Țara Românească în perioada 1813-1814) apare primul take away din România. Este dat un ordin domnesc de către Caragea prin care se interzice paceageriilor – locante specializate în pacele sau pacea ciorba (n.r. – ciorbă de picioare) – să servească în interior produsul din cauza ciumei. Același fenomen s-a petrecut și în timpul pandemiei de COVID-19. Deci cine cumpăra ciorbă de la paceagerii nu avea voie să o consume în local, ci trebuia să o ia la pachet. Existența acestui ordin ne arată că, probabil, se putea chiar și înainte să cumperi și să nu mănânci pe caldarâm sau la mese, ci să iei la pachet. Aceasta este cumva și o formă de street delivery”, preciza
Cosmin Dragomir, jurnalist culinar și fondatorul gastroart.ro pentru „Weekend Adevărul”.
Pe lângă acești comercianți de pilaf, ciorbă de burtă și sărmăluțe existau deasemenea vânzători ambulanți de bragă și limonadă. Nu lipseau nici simigii, vânzători de covrigi cu susan dar nici plăcintarii.
„Comerțul cu plăcinte mergea atât de bine încât fanarioții își urau „Să deie Dumnezeu să ajungi mare plăcintar în Țara Românească!“. Așa a venit la noi și bunicul lui Caragiale. Când Mateiu Caragiale își căuta sângele albastru în genealogie, tatăl lui, dramaturgul I.L. Caragiale, îi spunea: „Vezi că ai fruntea teșită de la tăvile de plăcinte cărate pe cap din moși-strămoși”, adăuga Cosmin Dragomir în același interviu.
Acest comerț stradal nu era exclusiv în București, ci și în alte orașe importante din Principate. De exemplu la Iași, Craiova sau Ploiești. Cu alte cuvinte, dacă ieșeai , într-un oraș mai mare din Principate, la o plimbare, nu plecai flămând acasă.
Belle-Epoque-ul românesc și explozia de arome a mâncării stradale românești
În secolul al XIX lea toate influențele românești, bulgărești, sârbești, turcești, arăbești, rusești, ungurești, nemțești și franțuzești s-au contopit într-un melanj culinar de-ți lua mințile. Tot ce era mai bun din aceste bucătării românii le-au cules, le-au condimentat, învârtit, reinventat de-au ajuns o adevărată capitală balcanică a deliciilor culinare.
Mai ales după Unirea Principatelor și boom-ul economic și cultural care a urmat independenței de stat, străzile marilor orașe s-au umplut de comercianți ambulanți, birturi, ospătării, restaurante cu ștaif, „târâie-tava”, cofetării și gelaterii. Delicii și mâncăruri pentru toate gusturile și buzunarele. „La botul calului” a rămas o preferată a românilor. Ce era mai frumos, delicios și practic decât o masă frugală la șosea bine stropită cu un pahar de bragă, rachiu sau vin. Grataragii erau cei mai renumiți în Bucureștiul de secol XIX și apoi cel interbelic. Mititeii la grătar și cârnăciorii erau cei mai căutați în materie de mâncare stradală, rapidă. Iar cei mai celebrii erau mititeii lui Iordache.
„A murit Iordache din Covaci! Cu dânsul dispare mai mult decât un om și jumătate; dispare o întreagă epocă din viața veselă a Bucureștilor, viața de pe vremea când era belșug în țară, de pe când oamenii erau mai cheflii, mai amorezați și mai cu dor de trai: studiau mai puțin poate, dar trăiau mai mult și mai ales mai bine. Iordache din Covaci era stăpânul acelui olimp cu ambrozie și nectar, în care stomacul filosof inspira minții și inimii atâtea idei de geniu și atâtea sentimente frumoase. După o masă, un dejun, sau după un dejun prelungit până după masă sau viceversa, cel ce mâncase la Iordache era mulțumit și de sine și de lume și de viață, dar mai ales de Iordache! (…) În Covaci se opreau trăsuri boierești, în dreptul unei cârciumioare sărăcăciose: La Rogojină. Era „restaurantul” celebrului Iordache(….)Mititeii – „la renumiții mititei” – și patricienii inventați de ei au produs cât nu produc multe invenții grandioase în ziua de azi. Invenția se adresa stomacului, care e mai accesibil ca mintea și… mistuie mai bine ideile noi, care-l privesc! Azi țara întreagă a adoptat invenția: tot la Iordache au rămas adevărații mititei, „renumiți”, precizau jurnaliștii de la „Adevărul” în numărul de pe 8 februarie 1903. Pe lângă mititei și cârnăciori, la mare căutare erau și frigăruile.
Tot operă a renumiților gratargii acestea se făceau mai ales din carne, fără adaosuri de legume. Carnea de porc era cea preferată. Grăsimea le dădea o aromă incredibilă. După ce erau făcute pe grătar erau puse în turte pe vatră și servite mușteriilor. Bunătățile la grătar erau mereu cumpărate împreună cu o halbă de bere sau un pahar cu vin.
Plăcintăriile erau deasemenea o formă extraordinară de comerț stradal cu mâncare, în secolul XIX și perioada interbelică. Erau renumitele plăcinte cu brânză și mărar, cu tot felul de cărnuri și umpluturi delicioase. Șuberecul turcesc își avea un loc de cinste în lumea plăcintelor servite în Regat. Tot pe post de „fast-food” erau serviți melcii, scoicile și racii. „Cobelcii, colbecii, melcii se mânâncă fierţi ori fripţi. Ei ies primăvara după o ploiţă; se culeg şi se fierb. Carnea lor fiartă se mânâncă cu mujdei, lepădîndu-se partea verde”, spunea Mihai Vulpescu.
La rândul lor, scoicile – făcute bine pe cărbuni – se mâncau tot cu mujdei,. „Scoicile se fierb şi carnea lor se mânâncă cu mujdei, ori friptă pe cărbuni, ori în ţiglă, cu sare, ori saramură”, arată același autor.
La iași, o delicatesă aparte, la birturi, era limba de vacă cu castraveți murați. „Se fierbe o limbă timp de o oră și pe urmă se pune să se recească și se împănează cu slănină tăvălită în ceapă tocată, pintrijel, sare și chiperuri. Apoi se pune din nou să ferbă cu erburi fine, cu fălii de slănină, de carne de vacă, de vițel, de morcovi, ceapă și diverse aromate. Se adaogă bulion și se lasă să ferbă încă patru ore: când e să observi, îi scoți pelea, faci in sos de castraveți murați și-i torni peste limbă”, arată „Curierul” din 1886.
La vremuri noi, năravuri vechi
Mâncarea stradală sau fast-food-ul nu este o problemă de sănătate publică doar în vremurile contemporane. La începutul secolului XX, autoritățile erau foarte îngrijorate de faptul că elevii încep să mănânce mai mult de la vânzătorii ambulanți. „D. ministru al instrucțiunii a adresat directorilor tuturor școlilor primare și secundare o circulară prin care invită pe d-nii directori și d-ne directoare a lua măsurile cuvenite pentru a opri diferiți vânzători ambulanți cu covrigi, zaharicale și fructe, care se aglomerează lângă școli și care întrețin pe copii într-un neastâmpăr continuu, pe lângă că acele obiecte sunt totdeauna vătămătoare sănătății lor”, se arăta într-o circulară.
Actualitate
Beach, Please! face show total de Black Friday: 10.000 de bilete vândute și primul headliner anunțat pentru 2026: Don Toliver
Cel mai mare festival de muzică din
Europa a transformat Black Friday într-un spectacol al experiențelor. Beach,
Please! a vândut peste 10.000 de abonamente în 72 ore.
Campania realizată în parteneriat cu eMAG
a adus reduceri record, prețuri simbolice de 10 lei pentru primele 100 de
bilete, epuizate în prima secundă, și valuri succesive de discounturi de 40%,
30% și 20%. Rezultatul: un nou record de vânzări și un val uriaș de reacții în
online.
„Tinerii din România nu mai cumpără doar
produse, ci momente care devin amintiri. Beach, Please! este despre
apartenență, prietenie și energie comună. Ceea ce s-a întâmplat de Black Friday
ne arată clar: festivalurile sunt noul lux al generației Z”, a declarat Selly,
fondatorul festivalului.
Primul headliner anunțat: Don Toliver
Beach, Please! 2026 se anunță deja ca cea
mai spectaculoasă ediție de până acum, iar organizatorii au confirmat primul
nume din line-up: Don Toliver, un superstar internațional care va urca pentru a
doua oară pe scena festivalului. Rapper american și compozitor, Toliver a
cucerit topurile prin modul său de a combina hip-hip-ul cu R&B, pop și
chiar și rock. El a devenit cunoscut în 2018, odată cu lansarea mixtape-ului Donny Womack, apariția pe albumul Astroworld al lui Travis Scott și
succesul viral al single-ului No Idea
(2019). De atunci, a lansat mai multe albume de succes, printre care Heaven or Hell (2020), și a câștigat
recunoaștere internațională prin colaborări aflate în fruntea topurilor, precum
Lemonade, alături de Internet Money,
Gunna și NAV. Motivul pentru care organizatorii l-au invitat este chiar
entuziasmul fanilor din România care l-au cerut din nou, după show-ul
incredibil făcut in 2024.
Anunțul a fost făcut printr-un show
transmis live pe Youtube, canalului lui Selly, la finalul a 12 ore de
livestream și a inclus un monstertruck, 2 motocicliști și fachiri.
Transmisiunea în direct de 12 ore din data de 7 noiembrie, un proiect special
eMAG, a strâns deja jumătate de milion de vizualizări.
Cu o comunitate de peste 150.000 de
participanți la ediția din 2025 și un impact digital care depășește zeci de
milioane de vizualizări, Beach, Please! rămâne fenomenul cultural care
definește o generație.
Despre Beach, Please!
Lansat în 2022, Beach, Please! este cel
mai mare festival din Europa și unul dintre cele mai influente evenimente
muzicale din regiune. A adus pe aceeași scenă artiști internaționali precum
A$AP Rocky, Yeat, Wiz Khalifa și Travis Scott, redefinind experiența
festivalieră pentru publicul tânăr din România. În 2025, festivalul a avut un
trafic de preste 500.000 de persoane,
Ediția a 5-a va avea loc între 8–12 iulie
și marchează aniversarea festivalului.
Bilete pe: beach-please.ro
Actualitate
Alerta alimentară: două condimente retrase din supermarketuri. Ce substanțe toxice au fost găsite în ele
Autoritățile au retras de pe rafturile supermarketurilor Auchan și Metro două produse alimentare populare, după ce s-a constatat că anumite loturi conțin particule metalice și de cauciuc, care pot fi periculoase pentru sănătate.
Produsele pot fi returnate la supermarketul de unde au fost achiziționate. FOTO: Shutterstock
Produsele vizate sunt:
- Delikat Borș Legume – 165 g
- Knorr Supă pui cu tăieței – 12 g
- Condimente pentru porc cu usturoi și afumătură – 29 g
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) recomandă să nu consumați aceste produse sub nicio formă. Produsele pot fi returnate la supermarketul de unde au fost achiziționate, iar clienții vor primi valoarea integrală, fără a fi necesar bonul fiscal.
Contactul cu particulele metalice și de cauciuc poate provoca leziuni ale gurii, gingiilor sau esofagului, iritații ale tractului digestiv și chiar contaminare chimică cu metale grele. Autoritățile fac apel la consumatori să verifice produsele din casă și să respecte recomandările pentru siguranță.
-
Actualitateacum 3 zileIanis Hagi, printre cei mai pretențioși fotbaliști. Ce a spus stilistul care i-a creat ținutele de nuntă: „Foarte atent la detalii”
-
Actualitateacum 2 zileDe ce scuzele par tot mai greu de crezut. „Trăim într-o lume în care sinceritatea e un tip de marketing. E o piață a emoțiilor, un joc de putere”
-
Actualitateacum 3 zileBărbat de 43 de ani din Avrig, găsit spânzurat după ce anunțase pe Facebook că se sinucide
-
Actualitateacum 2 zileDefecţiune la o conductă de gaze în Capitală. Distrigaz a sistat temporar alimentarea pe câteva străzi din Sectorul 3
-
Actualitateacum 2 zileFlăcări uriașe la etajul 4 al unui bloc ANL din Craiova. Zeci de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat. Pompierii încă încearcă să stingă incendiul
-
Actualitateacum 2 zileREPORTAJ Vacanță în Umbria, frumusețea discretă a Italiei rurale: vin vechi, sate liniștite și arhitectură impresionantă
-
Actualitateacum 2 zileMesajul lui Trump despre România îi lasă în offside pe suveraniști. „E cumva despre Jorjel sau Cegeu?”
-
Actualitateacum o ziOrașul unde toți locuitorii trăiesc sub același acoperiș




