Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

Analiză Deutsche Welle: Poate noua săptămână de lucru de șase zile din Grecia să fie un model pentru alții?

Publicat

pe

Analiză Deutsche Welle: Poate noua săptămână de lucru de șase zile din Grecia să fie un model pentru alții?

Grecia se îndreaptă către o săptămână de lucru de șase zile pentru a combate lipsa lucrătorilor și munca la negru, în timp ce alte țări experimentează cu ore de lucru mai scurte. Această schimbare majoră atrage atenția publicului, deoarece implică o zi de muncă în plus. Rămâne de văzut dacă această măsură va avea succes, scriu jurnaliștii de la Deutsche Welle.

Grecia trece la o săptămână de lucru mai lungă – Foto Wikipedia

Începând cu 1 iulie, Grecia va permite unor unități industriale și de producție, precum și întreprinderilor care furnizează servicii 24/7, să adopte o săptămână de lucru de șase zile în loc de cele cinci tradiționale. Excepții sunt făcute pentru industria turismului și serviciile alimentare. Angajații afectați vor avea o săptămână de lucru normală de 48 de ore, în loc de 40, cu posibilitatea de a lucra mai mult la cererea întreprinderilor. Orele suplimentare vor fi plătite conform legii.

Guvernul elen introduce noi norme pentru a simplifica administrarea, a reduce perioadele de probă la șase luni și a evidenția orele suplimentare. Această legislație vrea să umple golurile din piața forței de muncă prin combaterea muncii nedeclarate și oferirea de stimulente, inclusiv formare gratuită pentru angajați pentru a se adapta la cerințele pieței în schimbare. Săptămâna de lucru de șase zile va fi aplicată doar în anumite sectoare, nu universal.

Un model pentru alte state?

Grecia se confruntă cu provocări precum salarii mici, șomaj ridicat și declinul populației, dar nu este singură în această situație. Țara propune o abordare radicală față de majoritatea vecinilor săi europeni, care experimentează modele variate de săptămâni de lucru mai scurte sau mai flexibile.

De exemplu, în Germania, Deutsche Bahn și sindicatul mecanicilor de locomotivă au redus treptat săptămâna de lucru de la 38 la 35 de ore la începutul acestui an, în timp ce alte țări precum Belgia, Franța, Regatul Unit, Spania și Islanda au adoptat modele de lucru comprimate sau zile de lucru reduse.

Provocări în fața migrației și a orelor de muncă prelungite

Deși a trecut prin momente grele în 2009, marcate de măsuri de austeritate severe, Grecia nu a acceptat atunci săptămâna de lucru de șase zile.

Acum, țara se confruntă cu o redresare economică modestă, având o creștere a PIB-ului estimată la 2,2% în acest an și 2,3% în 2025, peste media zonei euro. Șomajul ar trebui să scadă de la 10,3% în acest an la 9,7% în 2025.

Totuși, emigrarea tinerilor educați și scăderea populației creează o criză de lucrători calificați în sectoare precum agricultura, turismul și construcțiile. Grecii se numără printre angajații cu cele mai multe ore lucrate, în comparație cu omologii lor din Regatul Unit, SUA și Germania, potrivit OCDE.

Salariul minim în Grecia

Salariul minim lunar pentru lucrătorii cu gulere albe în Grecia a crescut la 830 EUR începând din aprilie, iar salariul mediu lunar este acum de aproximativ 1 250 EUR. Prim-ministrul grec intenționează să-l crească la 1 500 EUR până în 2027. Însă aceste creșteri nu compensează reducțiile salariale anterioare și inflația ridicată persistentă. Astfel, mulți cetățeni au două locuri de muncă pentru a supraviețui.

Jens Bastian de la Institutul german pentru afaceri internaționale și de securitate din Berlin subliniază că noile reglementări doar aliniază legislația la realitățile pieței muncii din Grecia, unde mulți lucrează deja mai mult de cinci zile pe săptămână.

Muncind mai mult și câștigând mai mult ar putea chiar „să aducă diverși angajați în categorii mai mari de impozit pe venitul personal și de asigurări sociale, neutralizând astfel câștigurile salariale potențiale prin orele de lucru mai lungi”, a explicat Bastian pentru DW.

Soluție pe termen scurt

Noile reglementări permit angajatorilor o flexibilitate considerabilă. Dar pot într-adevăr oamenii să refuze oferta și să rămână la săptămâna de lucru actuală, de cinci zile?

Negocierile dintre angajator și angajat pot include solicitarea primului și refuzul celui de-al doilea de a lucra mai mult”, a spus Bastian.

Dar, pe teritoriul elen, multe acorduri privind timpul de lucru nu au reprezentare sindicală, în special în întreprinderile mici și mijlocii.

Păstrarea locului de muncă poate fi un stimulent mai mare decât refuzul de a lucra mai multe ore la insistențele angajatorului”, a mai spus expertul.

Potrivit lui Emmanouil Savoidakis de la cabinetul de avocatură Politis & Partners din Atena, mai multe companii sunt interesate să adopte o săptămână de lucru de șase zile. Motivul? „Pentru a-și spori capacitatea operațională și a-și servi mai bine clienții, în special cei din industrii care se confruntă cu lipsa forței de muncă și cu o cerere sezonieră ridicată”. Savoidakis consideră că acest model ar putea fi implementat eficient în sectoare precum comerțul cu amănuntul, producția și asistența medicală, care au un volum de muncă fluctuant.

Pe de altă parte, Bastian subliniază că o săptămână de lucru de șase zile în Grecia reprezintă o soluție pe termen scurt și nu poate rezolva problemele economice mai profunde ale țării. Extinderea programului de lucru nu va compensa lipsa de personal pe termen lung, iar alte țări ar trebui să fie conștiente de asta.

Grecia trebuie să facă schimbări structurale care să includă „stimulente precum traiectorii de carieră viabile, șanse egale și salarii mai mari care să reflecte expertiza profesională a oamenilor”, a declarat expertul.

„În această privință, Grecia are un drum lung și sinuos de parcurs până când va ajunge din urmă majoritatea celorlalte țări din Europa. Să lucrezi mai multe ore și sâmbăta este ca și cum ai lua un drum în direcția opusă”, a concluzionat el.

Comentarii Facebook

Actualitate

Cine sondează opinia publică și cum pot influența sondajele politica din România

Publicat

pe

De-a lungul timpului sondajele de opinie, instrumente sociologice menite să măsoare comportamentele unui anumit grup de persoane, au fost transformate în adevărate arme de manipulare. Nu cercetările în sine reprezintă neapărat principala problemă, ci cifrele prezentate public și modul în care acestea sunt folosite pentru a modela percepțiile și, implicit, comportamentul electoral. Pe de altă parte, nu toate rezultatele sondajelor prezentate public sunt contrafăcute, au erori sau urmăresc manipularea opiniei publice. Multe sunt realizate după standarde profesionale și oferă o imagine relativ fidelă a opiniei publice la momentul realizării lor. 

George Simion și Călin Georgescu, în secția de votare. FOTO: Inquam Photos

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„La momentul realizării lor” pentru că data realizării unui sondaj este cât se poate de importantă. O astfel de cercetare sociologică surprinde opțiunile și percepțiile electoratului existente în perioada în care a fost realizată, fără a putea anticipa evoluțiile ulterioare. În politică, iar mai ales în timpul campaniilor electorale, situația se poate schimba rapid. Apar informații noi, au loc dezbateri, sunt făcute dezvăluiri despre candidați, iar toate acestea pot influența în timp scurt opțiunile alegătorilor. Din acest motiv, un sondaj realizat astăzi poate oferi o imagine diferită de cea surprinsă peste două sau trei săptămâni, fără ca metodologia cercetării să fie neapărat greșită sau datele anunțate public să fie manipulate. 

Unul dintre institutele de sondare care și-a construit, de-a lungul timpului, o reputație solidă este INSCOP Research. La alegerile europarlamentare din mai 2019, INSCOP s-a numărat printre puținele case de sondare care au anticipat corect victoria Partidului Național Liberal. Institutul a fost fondat de sociologul Remus Ștefureac, fost consilier al lui George Maior și fost director al Serviciului Român de Informații, dar și fost ambasador al României în Statele Unite. Ștefureac este partener în mai multe proiecte din zona media cu Sacha Dragic, fondatorul Superbet. 

INSCOP a fost însă criticat în contextul alegerilor prezidențiale din 2024, după ce mai multe sondaje publicate înaintea scrutinului au indicat un nivel al intenției de vot pentru Mircea Geoană mult peste rezultatul obținut în urne. De exemplu, într-un sondaj realizat în perioada 11-16 septembrie 2024, fostul secretar general adjunct al NATO era creditat cu 20,8% din intențiile de vot și ocupa primul loc în clasament. Două luni mai târziu, la primul tur al alegerilor prezidențiale, acesta a obținut însă doar 4,95% dintre voturi. În acest caz există foarte multe contraargumente, în special prestația extrem de slabă a lui Geoană în timpul campaniei electorale. La fel ca alte case de sondare a opiniei publice, INSCOP nu a reușit să surprindă ascensiunea fulminantă a lui Călin Georgescu. Într-un sondaj finalizat cu 2 săptămâni înainte de alegeri, candidatul pro-rus era cotat cu doar 5,4% din intențiile de vot.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Cel mai mare semn de întrebare privind estimările INSCOP a apărut în campania pentru Primăria Capitalei din toamna anului trecut. În plină luptă pentru „votul util” între Ciprian Ciucu și Cătălin Drulă, un sondaj realizat în perioada 17–19 octombrie îl credita pe candidatul USR cu doar 11,6% din intențiile de vot. Deși în ultimele săptămâni de campanie s-a înregistrat o migrare de voturi către Ciucu, Drulă a obținut în final 13,9%, peste scorul indicat de cercetare.

Sondajele lui Marius Pieleanu care au ratat scorurile lui Nicușor Dan și Ciprian Ciucu

Înființat în anul 2005, Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde SRL este deținut de sociologul Marius Pieleanu. Anul trecut, Avangarde a avut o cifră de afaceri de 1,8 milioane de lei și un profit net de aproximativ 240.000 de lei. De-a lungul timpului, Avangarde a avut contracte cu mai multe formațiuni politice, în special cu Partidul Social Democrat. 

Avangarde a ratat semnificativ și estimarea pentru alegerile locale din București din 2024. Cu doar o săptămână înainte de vot, un sondaj prezentat de Marius Pieleanu îl credita pe Nicușor Dan cu 28,6% din intențiile de vot, în timp ce Gabriela Firea era cotată la 26,5%, diferența dintre cei doi fiind de doar două puncte procentuale. Rezultatul alegerilor a fost însă cu totul diferit. Nicușor Dan a câștigat detașat, cu 47,94% din voturi, în timp ce candidata PSD a obținut doar 22,17%, ceea ce a însemnat o abatere de aproape 20 de puncte procentuale față de scorul estimat pentru primarul în funcție.

Avangarde a ratat și estimarea pentru alegerile anticipate din 2026 pentru Primăria Capitalei. Cu doar trei zile înainte de vot, un sondaj realizat împreună cu CURS îl plasa pe Daniel Băluță pe primul loc, cu 27% din intențiile de vot, urmat de Ciprian Ciucu, creditat cu 24%, și de Cătălin Drulă, cu 21%. Rezultatul scrutinului a fost însă semnificativ diferit. Ciucu a câștigat detașat, cu 36,16% din voturi, urmat de Anca Alexandrescu, cu 21,94%, Daniel Băluță, cu 20,51%, și Cătălin Drulă, care a obținut 13,9%. Datele finale au contrazis atât ierarhia indicată de sondaj, cât și scorurile estimate pentru principalii candidați.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Vladimir Ionaș conduce institutul CIRA

În conducerea Avangarde se află și sociologul Vladimir Ionaș, propus de PSD pentru funcția de ministru al Dezvoltării în cabinetul condus de Eugen Tomac, guvern care nu a mai ajuns însă la votul de învestitură. Ionaș este finul de cununie al lui Marius Pieleanu și a fost consilier al lui Sorin Grindeanu în perioada în care acesta ocupa funcția de prim-ministru. Totodată, el conduce institutul CIRA (The Center for International Research and Analyses). În timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2024, un sondaj publicat de CIRA îi plasa pe primele două locuri pe Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. În cele din urmă, niciunul dintre cei doi nu a acces în turul al doilea.


Sondaj CURS: 73% din bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. PNL, PSD și AUR, la distanță de un procent

Principalul partener al Avangarde în realizarea sondajelor de opinie, Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) este deținut de Iosif Buble, patronul portalului media Știripesurse.ro. Buble este căsătorit cu deputata PSD Diana Tușa. 

Un alt nume apărut recent pe piața sondajelor de opinie este ARA Public Opinion, institut de cercetare deținut de Laurențiu Andrei Vasile, fostul ginere al lui Dan Voiculescu, fondatorul trustului Intact. Potrivit datelor financiare, compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ două milioane de lei și avea opt angajați.

La alegerile prezidențiale din 2024, exit-poll-ul realizat de ARA l-a indicat pe Marcel Ciolacu drept câștigător al primului tur, în timp ce Călin Georgescu era creditat cu doar 14% din voturi. Rezultatul oficial a fost însă diferit. Georgescu s-a clasat pe primul loc, iar Marcel Ciolacu nu a reușit să se califice în turul al doilea.

La fel ca alte case de sondare a opiniei publice, ARA a ratat și estimarea pentru alegerile anticipate din 2026 pentru Primăria Capitalei. Cu cinci zile înainte de scrutin, un sondaj al institutului îl credita pe Cătălin Drulă cu 20% din intențiile de vot, în timp ce Daniel Băluță era plasat pe primul loc, cu 26%, iar Ciprian Ciucu era cotat la 24%.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Sondaj pro-Bolojan realizat de ARP

Un alt sondaj privind intențiile de vor pentru alegerile parlamentare, realizat în această săptămână de Agenția de Rating Politic, a generat discuții aprinse în mediul politic, în condițiile în care PSD este poziționat pe locul al treilea în intențiile de vot. Potrivit cercetării, AUR se află pe primul loc în opţiunile alegătorilor cu 36,4%, urmat de PNL – 22,4%, PSD – 17,9%, USR – 10,5% și UDMR – 4,9%. O problemă importantă a unor astfel de sondaje ține de metodologia de colectare a datelor. Respondenții sunt selectați prin interviuri telefonice realizate prin metoda CATI (Random Digit Dialing) și prin paneluri online de tip opt-in (CAWI), în care participanții se înscriu voluntar pentru a răspunde la chestionare. Această metodă este adesea criticată de specialiști deoarece panelurile opt-in nu reprezintă eșantioane probabilistice, iar rezultatele pot fi influențate de profilul persoanelor care aleg să participe.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Rating Pol Consultanță SRL este deținută de analistul politic Cristian Andrei. După un an electoral 2024 în care compania a raportat o cifră de afaceri de 569.000 de lei, în 2025 veniturile declarate s-au prăbușit, ajungând la doar 2.500 de lei. În trecut, Andrei a lucrat pentru Partidul Național Liberal. 

Sociologul Andrei Roman deține AtlasIntel

O altă companie din noul val care colectează date preponderent online este AtlasIntel, deținută de sociologul Andrei Roman. Institutul a atras atenția în trecut prin mai multe sondaje în care USR era creditat cu intenții de vot semnificativ mai mari decât cele indicate de celelalte institute de sondare. Ulterior, AtlasIntel și-a recalibrat metodologia, iar în marja alegerilor locale din 2024 estimările sale s-au numărat printre cele mai apropiate de rezultatele finale.


AUR continuă să conducă în intențiile de vot pentru alegerile parlamentare. Doar o treime dintre români și-ar dori anticipate

Totuși, cu doar două zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, un sondaj AtlasIntel estima o finală între Marcel Ciolacu și Elena Lasconi. În aceeași cercetare, Călin Georgescu era creditat cu doar 8,1% din intențiile de vot.

Înființat în 2013, institutul Sociopol este deținut de Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al Guvernului condus de Victor Ponta. Potrivit datelor financiare, Sociopol SRL a raportat anul trecut o cifră de afaceri de aproape un milion de lei și un profit net de aproximativ 573.000 de lei.

Mirel Palada are, de asemenea, două condamnări penale definitive. Prima a fost pronunțată după incidentul din 2017 în care l-a agresat pe senatorul USR Mihai Goțiu în studioul B1 TV, fiind condamnat la nouă luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei. Ulterior, a primit o nouă condamnare cu suspendarea executării pedepsei pentru refuzul prelevării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

La alegerile prezidențiale de anul trecut, Sociopol a supraestimat constant intenția de vot pentru Victor Ponta. În nu mai puțin de cinci sondaje publicate în timpul campaniei electorale, institutul îl credita cu scoruri cuprinse între 22% și 23%. Nici exit-poll-ul realizat în ziua votului nu a fost mai apropiat de rezultatul final. Sociopol îl credita pe Victor Ponta cu 19% din voturi, în timp ce fostul prim-ministru a obținut, în cele din urmă, doar 13,04%.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Controlată inițial de fostul mogul Sorin Ovidiu Vîntu, Institutul Național pentru Studii de Opinie și Marketing (INSOMAR) este deținut în prezent de Maricel Păcuraru, patronul postului Realitatea PLUS, și Cozmin Gușă. 

Un sondaj INSOMAR publicat în octombrie 2024, cu aproximativ o lună înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, indica o finală între Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Apoi, cu 4 zile înainte de alegeri, INSOMAR a finalizat un alt sondaj în care credita un tur doi între liderul PSD și George Simion. 

În perioada premergătoare campaniei pentru alegerile anticipate la Primăria Capitalei, INSOMAR a publicat un sondaj care îl plasa pe primul loc pe Cătălin Drulă, urmat de Daniel Băluță și Anca Alexandrescu, realizatoarea postului Realitatea PLUS. La momentul publicării cercetării, aceasta din urmă nici măcar nu își anunțase oficial candidatura.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Ce trebuie să faci dacă intră un liliac în casă

Publicat

pe

Un liliac intrat în casă poate provoca panică, însă specialiștii spun că, în cele mai multe cazuri, animalul este la fel de speriat ca oamenii. Liliecii nu atacă oamenii și nu se prind în păr, așa cum spune unul dintre cele mai răspândite mituri.

Mușcătura de liliac poate transmite rabia. Foto arhivă

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Totuși, ei sunt animale sălbatice și nu trebuie manipulați cu mâna goală, deoarece o mușcătură poate transmite rabia, chiar dacă astfel de cazuri sunt foarte rare. 

Ce faci dacă ți-a intrat un liliac în casă

Dacă observi un liliac în locuință, primul lucru este să îți păstrezi calmul. În majoritatea situațiilor, animalul a intrat accidental pe o fereastră sau o ușă deschisă, urmărind insectele de care se hrănește.

Specialiștii recomandă să deschizi larg fereastra sau ușa spre exterior, să stingi luminile din încăpere și să părăsești camera pentru câteva minute. Liliacul își va găsi, de regulă, singur drumul afară, potrivit unei publicații de specialitate.

Dacă animalul nu reușește să iasă și s-a așezat pe o perdea, pe un perete sau pe mobilă, nu îl atinge cu mâna. Dacă este absolut necesar să îl muți, folosește mănuși groase și o cutie de carton, apoi eliberează-l afară, într-un loc sigur. Dacă este rănit sau pare incapabil să zboare, contactează o organizație specializată în protecția liliecilor.

Liliecii nu se prind în păr, dar mușcătura e foarte periculoasă

Una dintre cele mai cunoscute legende spune că liliecii se agață de părul oamenilor. Biologii spun însă că acest lucru este un mit. Liliecii folosesc ecolocația pentru a se orienta cu mare precizie și evită obstacolele, inclusiv oamenii. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Asta nu înseamnă însă că pot fi manipulați fără riscuri. Fiind animale sălbatice, un liliac speriat poate mușca dacă este prins sau atins.

Rabia este o boală virală extrem de gravă, iar transmiterea se poate face prin mușcătura unui animal infectat. Deși doar un număr foarte mic de lilieci sunt purtători ai virusului, orice mușcătură trebuie tratată ca o urgență medicală.

Ce faci dacă te-a mușcat un liliac

Dacă ai fost mușcat sau zgâriat de un liliac, spală imediat rana timp de câteva minute cu apă și săpun, apoi dezinfecteaz-o.

După acordarea primului ajutor, mergi de urgență la camera de gardă sau la un medic infecționist. Acesta va decide dacă este necesar tratamentul post-expunere și vaccinarea antirabică. Rabia este aproape întotdeauna fatală după apariția simptomelor, însă poate fi prevenită dacă tratamentul este început la timp, potrivit DSP.

Dacă este posibil și fără a te expune altor riscuri, încearcă să reții locul în care se află animalul sau anunță autoritățile, deoarece acesta poate fi examinat de specialiști. 

Liliacul este specie protejată. Ce faci dacă ai găsit unul în curte sau afară

Toate speciile de lilieci din România sunt protejate prin legislația națională și europeană. Asta înseamnă că nu pot fi omorâte, capturate sau mutate după bunul plac. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Dacă găsești un liliac în curte, pe trotuar sau în apropierea casei, nu îl atinge cu mâna goală. Dacă pare sănătos și nu este rănit, este posibil să își revină și să plece singur după lăsarea întunericului.

În schimb, dacă animalul este rănit, nu poate zbura sau este prins într-o plasă ori într-un alt obiect, cea mai bună soluție este să contactezi o organizație specializată în salvarea liliecilor sau autoritățile de mediu. Specialiștii pot interveni fără a pune în pericol nici animalul, nici oamenii. 

Liliecii sunt printre cei mai importanți aliați ai oamenilor în combaterea insectelor. Un singur exemplar poate consuma mii de insecte într-o singură noapte, contribuind la controlul natural al populațiilor de țânțari și al altor dăunători. Din acest motiv, protejarea lor este considerată esențială pentru echilibrul ecosistemelor. 

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Jurnaliști din cea mai mare democrație a lumii, dați în judecată de Trump după ce au scris despre avionul președintelui SUA

Publicat

pe

Patru jurnalişti ai publicaţiei americane New York Times, care au relatat despre presupusele preocupări legate de securitatea noului avion prezidenţial Air Force One donat președintelui SUA, Donald Trump, de Qatar, au fost chemați în instanță.

Donald Trump la bordul aeronavei primite de Qatar/FOTO: Getty Images

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

La finalul summitului NATO desfăşurat săptămâna trecută în Turcia, noul avion prezidenţial Boeing 747-8 a plecat de acolo către o bază militară americană din Regatul Unit fără preşedintele Donald Trump, care a zburat către acea bază cu vechiul avion prezidenţial Boeing 747-200, de unde s-a îmbarcat în noul avion donat de Qatar.

Jurnaliştii publicaţiei New York Times au fost primii care au relatat despre preocupările de securitate legate de noul avion prezidenţial, ceea ce l-a înfuriat pe preşedintele american, potrivit CNN.

Trump a justificat zborul său către Regatul Unit cu vechiul avion ca fiind un act de „nostalgie” şi prin faptul că la acea bază americană avionul putea fi verificat.

În două articole, New York Times a scris că noul avion, primit cadou din partea familiei regale qatareze, nu dispune de sistemele de apărare cu care sunt echipate cele două avioane prezidenţiale americane Boeing 747-200, aflate în serviciu din anii ’90 şi a căror înlocuire a fost deja decisă, dar furnizarea noilor avioane este întârziată.

Aceeaşi publicaţie a mai scris că schimbarea avionului pentru deplasarea de la summit i-a fost recomandată lui Trump de serviciul său de securitate, pe fondul reluării ostilităţilor cu Iranul, ţară învecinată cu Turcia.

Casa Albă a evitat comentariile, afirmând doar că „noul Air Force One este un avion ultramodern echipat cu protocoale de securitate de nivel înalt care garantează protecţia preşedintelui şi a echipei sale”.

Cele două aeronave Air Force One mai vechi ar fi dotate cu sisteme defensive sofisticate, însă nu este clar dacă noul avion donat de Qatar beneficiază de echipamente similare.

După publicarea acestor informații, procurorii federali din New York i-au citat pe jurnaliștii care au relatat despre subiect pentru a depune mărturie într-un caz privind o posibilă încălcare a legii penale federale.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În replică, avocatul publicaţiei New York Times a denunţat un „act obraznic care trebuie înţeles ca o tentativă de a împiedica publicul să afle ce se întâmplă în ţară prin intimidarea jurnaliştilor să nu-şi facă treaba”.

Familia regală qatareză i-a dăruit anul trecut lui Donald Trump acest avion de lux, după ce preşedintele SUA s-a plâns de starea celor două aeronave mai vechi Air Force One.

Acest cadou, evaluat la câteva sute de milioane de dolari, ridică însă semne de întrebare asupra unor chestiuni de natură etică şi constituţională cu privire la cadourile pe care un preşedinte le poate primi din străinătate.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Actualitateacum 32 de minute

Cine sondează opinia publică și cum pot influența sondajele politica din România

De-a lungul timpului sondajele de opinie, instrumente sociologice menite să măsoare comportamentele unui anumit grup de persoane, au fost transformate în...

Actualitateacum 7 ore

Ce trebuie să faci dacă intră un liliac în casă

Un liliac intrat în casă poate provoca panică, însă specialiștii spun că, în cele mai multe cazuri, animalul este la...

Actualitateacum 13 ore

Jurnaliști din cea mai mare democrație a lumii, dați în judecată de Trump după ce au scris despre avionul președintelui SUA

Patru jurnalişti ai publicaţiei americane New York Times, care au relatat despre presupusele preocupări legate de securitatea noului avion prezidenţial Air...

Actualitateacum 20 de ore

Beach, Please! Festival, ziua 2: 134.000 de participanți, iar Playboi Carti oferă show-ul așteptat de o țară întreagă

Cu 134.000 de participanți, ediția aniversară a festivalului Beach, Please! a atins un nou record și a livrat cea mai...

Actualitateacum o zi

De ce creșterea salariului minim poate avea efecte nedorite: avertismente privind concedieri și muncă la negru

Creșterea salariului minim de la 1 iulie generează efecte economice controversate, cu opinii divergente în rândul economiștilor, consultanților și mediului...

Actualitateacum o zi

11 iulie: Dimitrie Cantemir, mintea strălucită care a cucerit Berlinul

În ziua de 11 iulie, anul 1714, Dimitrie Cantemir, fost domn al Moldovei, a fost ales membru de onoare al...

Actualitateacum 2 zile

Șeful ISJ Alba acuză că unele școli îi lasă intenționat corigenți pe elevii slabi pentru a nu afecta rezultatele la Evaluarea Națională

Elevii cu rezultate slabe ar fi lăsați intenționat corigenți în clasa a VIII-a sau ar fi sfătuiți să nu participe...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro