Connect with us

Actualitate

Amfiteatrul roman cu o înfățișare fantezistă, căpătată după doi ani de restaurare. Va fi redeschis turiștilor VIDEO

Publicat

pe

Doi ani au trecut de la începerea restaurării amfiteatrului antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa (video). Lucrările au ajuns la final, iar în această toamnă, monumentul va fi redeschis publicului, pe care îl va primi cu o înfățișare complet schimbată.

Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL

Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL

Noile tribune metalice, cu bănci de lemn, și scena rotundă din mijlocul amfiteatrului, amenajate recent, îi oferă monumentului antic din fosta colonie romană o înfățișare fantezistă.

Așezarea civilă antică din Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost inclusă recent în patrimoniul mondial cultural UNESCO, care cuprinde siturile romane de frontierele (Limesul) provinciei Dacia.

Cei care vizitează județul Hunedoara vor avea, din toamna acestui an, încă un motiv să se îndrepte spre Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Cel mai important monument al fostului oraș al Daciei romane va fi redeschis turiștilor.

Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, dotat cu tribune metalice

Amfiteatrul antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa Regia se află în șantier din vara anului 2022. De atunci monumentul a fost închis publicului, pe durata lucrărilor de restaurare, estimate la 17 milioane de lei.

Acestea trebuiau finalizate până în decembrie 2023, însă investiția finanțată din fonduri europene a demarat cu întârziere, astfel că a fost „fazată”, iar lucrările nefinalizate anul trecut au putut fi continuate și în 2024, tot cu finanțare europeană, prin Programul Regional Vest 2021-2027.

Investiția trebuie finalizată până la sfârșitul anului 2024, însă reprezentanții Consiliului Județean Hunedoara, instituția care a lansat proiectul de restaurare, susțin că amfiteatrul roman ar putea fi redeschis mai devreme publicului.

„Lucrările sunt la final, iar probabil în luna septembrie ele vor fi încheiate”, spune Costel Avram, administratorul public al județului Hunedoara.

Amfiteatrul construit în primii ani ai secolului al doilea, odată cu înființarea coloniei romane Ulpia Traiana Sarmizegetusa, a fost restaurat și dotat cu tribune metalice și din lemn, care vor putea găzdui până la 500 de spectatori.

Proiectul a vizat atât reabilitarea monumentului antic, dar și amenajarea sa pentru a putea găzdui evenimente artistice și culturale. O mică scenă a fost amplasată în arenă, iar tribunele sunt acoperite parțial cu gradene de lemn, pe structuri metalice, care pot fi detașate.

Soluția acoperirii tribunelor cu structurile ușoare a fost aleasă de proiectanți în defavoarea propunerii de reconstituire din piatră și marmură a unor componente din tribune – a doua variantă fiind considerată mai dăunătoare monumentului.

Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

„S-a propus realizarea de gradene pe câteva sectoare ale laturilor sudice și nordice, din structură metalică zincată, independentă de structura istorică, sprijinită pe dale de beton prefabricat așezate pe pat de pământ și susținute de stâlpi care să asigure panta arenei romane. Așadar, gradenele noi nu vor fi reconstruite pe structura istorică existentă și vor fi amplasate doar spre interiorul amfiteatrului. Extragerea acestora se va putea realiza fără a produce daune asupra monumentului istoric, fiind astfel o intervenție reversibilă”, arăta Consiliul Județean Hunedoara.

Casetele dintre zidurile amfiteatrului au fost umplute cu pământ, acoperit cu vegetație, iar monumentul a fost refăcut unde a suferit distrugeri în ultimele decenii. De asemenea, mortarele de zidărie cu care a fost restaurat în anii ‘60, dar care potrivit specialiștilor, nu s-au dovedit o soluție viabilă pentru amfiteatru, degradându-se cu timpul, au fost înlocuite.

Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost descoperit în secolul al XIX-lea, iar de-a lungul timpului a trecut prin mai multe etape de cercetare, restaurare și conservare, cele mai ample fiind derulate în anii ’60.

Doar patru amfiteatre antice au fost identificate în fostele așezări romane de pe teritoriul României, celelalte trei fiind descoperite la Vețel (Hunedoara), Porolissum din apropiere de Zalău (Sălaj) și Drobeta Turnu Severin (Mehedinți).

Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa se numără printre marile monumente ale fostei capitale a Daciei romane.

Alături de numeroasele temple antice, era reperul fostei colonii destinate veteranilor din armatele romane, un oraș înfloritor în secolul al doilea, al cărui ruine se află la 15 kilometri de orașul Hațeg din Hunedoara, accesibile de pe șoseaua Hațeg – Caransebeș.

Forul lui Traian intră în șantier

Până la sfârșitul anului 2024, un alt monument important din Ulpia Traiana Sarmizegetusa va intra în șantier, potrivit Consiliului Județean Hunedoara. Forul lui Traian, sau „forum vetus“, amplasat în centrul coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa, va fi restaurat.

„Construit iniţial din lemn, el a fost refăcut în piatră încă în timpul domniei lui Traian, dobândind un caracter monumental. Decoraţia sa exalta victoria recentă asupra dacilor. În faţa intrării se găsea altarul (groma), ridicat cu ocazia fondării coloniei şi întemeierii provinciei, întregul spaţiu căpătând astfel un statut sacru, încărcat cu o mare valoare simbolică”, informa Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

Forul lui Traian. Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL

Forul lui Traian. Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL

Investiția finanțată prin Programul Național de Redresare și Reziliență se ridică la aproximativ două milioane de euro și va trebui realizată în 28 de luni de la data semnării contractului, respectiv din luna iunie 2023.

Proiectul cuprinde lucrări de cercetare arheologică, inventariere, conservare, restaurare și reabilitare a monumentelor din Forul lui Traian.

„Vor fi restaurate fragmentele de zidărie ale zidului porticului (inclusiv fragmentele de trepte și cele două fragmente de coloane) și cele păstrate la nord de acesta (proportic), fragmentele păstrate ale fundațiilor celor două fântâni amplasate lateral propylonului, fragmentele de emplecton ale postamentelor coloanelor din dreapta ale propylonului, porțiunea păstrată a decumanusului și canalul de sub acesta, groma și treptele tetrapylonului. Vor fi reconstruite coloanele propylon. Proiectul mai propune amenajări exterioare, acoperiri, elemente prezentare și de accesibilizare; Realizarea unei aplicații prin care să se prezinte reconstituirea virtuală a forului”, se arată în documentația investiției.

În Antichitate, Forul lui Traian din Sarmizegetusa ocupa circa un hectar și era înconjurat de o colonadă (porticus), fiind flancat de o mare sală pentru reuniuni și judecăţi (basilica) și ămpodobit cu elemente arhitectonice din marmură, aduse de la cariera de la Bucova, aflată în vecinătate, de cealaltă parte a trecătorii Porțile de Fier ale Transilvaniei, în județul Caraș-Severin.

Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Bombardament în Sumî. Cel puțin doi oameni au murit într-un atac aerian rus

Publicat

pe

Un atac aerian rus a ucis două persoane şi a rănit mai multe în oraşul Sumî, în nord-estul Ucrainei, au anunţat autorităţile ucrainene duminică dimineaţă.

Doi oameni au murit într-un atac aerian la Sumî FOTO EPA

Doi oameni au murit într-un atac aerian la Sumî FOTO EPA

„În această noapte (…), inamicul a lansat un atac aerian asupra oraşului Sumî. Două persoane au murit, alte patru au fost rănite, printre care doi copii”, a indicat administraţia militară a regiunii Sumî pe reţeaua Telegram, precizând că mai multe case şi maşini au fost avariat, transmite Agerpres.

Regiunea Sumî, care se învecinează cu Rusia, a fost supusă atacurilor frecvente ale forțelor ruse. Moscova neagă că ar viza civili, susținând că atacurile sale au ca scop distrugerea infrastructurii critice pentru eforturile de război ale Kievului.

Mii de civili au murit în acest război, pe care Rusia l-a declanșat printr-o invazie la scară largă asupra Ucrainei în februarie 2022. Milioane de ucraineni au fost, de asemenea, strămutați, în timp ce orașele și satele lor au fost transformate în ruine, potrivit Reuters.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Ce ar putea însemna pentru Ucraina rachetele balistice ale Iranului, în mâinile Rusiei

Publicat

pe

Iranul a livrat rachete balistice Rusiei, scrie Wall Street Journal, o mișcare pe care SUA a descris-o drept o „escaladare dramatică” a sprijinului Teheranului pentru războiul pe scară largă al Moscovei împotriva Ucrainei.

Racheta iraniană Fath -360 are o rază de acțiune de 120 de kilometri/ FOTO:X

Racheta iraniană Fath -360 are o rază de acțiune de 120 de kilometri/ FOTO:X

Casa Albă a spus că este „ alarmată ” de rapoartele despre transfer.

Până în prezent, nu se știe ca vreo rachetă balistică iraniană să fi fost lansată de Rusia asupra Ucrainei, deși orașele sale au fost atacate de dronele kamikaze Shahed fabricate în Iran din octombrie 2022 .

Surse informate au menționat posibilitatea ca Iranul să livreze două tipuri de rachete cu rază scurtă, Ababil și Fath -360.

„Există încă o mulțime de întrebări fără răspuns”, a declarat pentru Kyiv Independent Fabian Hinz , cercetător pentru apărare și analiză militară la Institutul Internațional de Studii Strategice.

Mare întrebare: ce tip de racheta va primi Rusia

„Dar marea întrebare este ce tip de sistem (ar furniza Iranul) – va fi mai strategic sau mai tactic?” Răspunsul la această întrebare are implicații profunde pentru Ucraina. Sistemele tactice ar reprezenta o amenințare mai mare pentru forțele armate ale Ucrainei.

Ababil și Fath -360 au o rază de acțiune de 86 de kilometri, respectiv 120 de kilometri, ceea ce limitează țintele împotriva cărora Rusia le-ar putea folosi la cele relativ apropiate de granițele sale și de linia frontului.

„Este mai probabil ca acestea să fie folosite pe ținte legate de acțiunea din prima linie, ținte militare, centre logistice, posturi de comandă, cazărmi, depozite de combustibil – acestea sunt genul de ținte pe care le-ai lovi cu o rachetă tactică”, spune Hinz.

Rachetele balistice cu rază scurtă de acțiune Fateh-110 și Zolfaghar au o rază de acțiune de 300 km și, respectiv, 700 km și sunt clasificate drept strategice.

Dacă Iranul le furnizează Rusiei, „ar putea atinge practic zone îndepărtate din Ucraina”, a spus Hinz.

„Raza de acțiune a Zolfaghar este de fapt puțin mai mare decât a rachei rusești Iskander. Deci le-ar putea folosi pentru a viza infrastructura critică din toată țara ”, adaugă el.

Raza de acțiune și devastarea cauzată de rachetele balistice cu această rază de acțiune au fost ilustrate în mod sumbru chiar în această săptămână – se crede că rachete Iskander rusești au fost folosite în atacul de la Poltava din 3 septembrie, care a ucis cel puțin 55 de oameni .

Și merită remarcat faptul că chiar și racheta balistică iraniană cu cea mai scurtă rază de acțiune ar putea ajunge în orașe precum Harkov, situat la doar 30 de kilometri de granița cu Rusia .

Indiferent de tipul care este furnizat, Finz subliniază că, datorită programului extins de rachete al Iranului , acestea sunt capabile să „livreze cantitate”.

„Și-au crescut semnificativ capacitățile în ultimii ani și pot oferi cifrele pe care le doresc rușii”, adaugă el.

Deși nu se așteaptă ca Rusia să rămână fără propriile rachete balistice în curând, într-un război care a durat mult mai mult decât a avut în vedere vreodată Kremlinul, Finz a spus că are sens ca Kremlinul să obțină cât mai multe de oriunde poate.

Mult mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră

Și mai multe rachete balistice nu vor face decât să pună mai mult stres asupra apărării antiaeriene deja întinse a Ucrainei, deoarece sunt mult mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră.

Rachetele balistice sunt propulsate de rachete și sunt lansate sus în atmosferă înainte de a se arcui înapoi spre ținta lor.

Sunt ghidate doar în fazele inițiale ale lansării, așa că pot fi mai puțin precise decât rachetele de croazieră, dar au avantajul că ating viteze incredibil de mari – uneori mai mult de 3.200 de kilometri pe oră – pe măsură ce se apropie de ținta lor.

Doar cele mai avansate sisteme de apărare antiaeriană sunt capabile să le doboare

Datorită vitezei mari, doar cele mai avansate sisteme de apărare antiaeriană sunt capabile să le doboare, sistemul Patriot fabricat în SUA fiind unul dintre ele.

Ucraina are cel puțin patru sisteme Patriot, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a spus că are nevoie de 25 pentru a proteja cerul întregii țări.

„Aceste arme mai strategice ar absorbi practic rachete interceptoare, iar când vine vorba de apărarea împotriva rachetelor balistice, poți folosi doar anumite sisteme”, a spus Finz.

„Ucraina are sistemul de apărare antiaeriană Patriot, dar numărul de interceptori este limitat, astfel încât aceasta ar putea fi o provocare dacă are de doborât un număr mare de rachete iraniene”.

Aceasta este o provocare foarte costisitoare – o rachetă de interceptare Patriot poate costa de la 2 milioane de dolari până la 4 milioane de dolari , conform rapoartelor, aproximativ același preț ca unele dintre rachetele balistice pe care le doboară.

Există un alt factor despre rachetele Iranului care trebuie luat în considerare – precizia lor.

În încercarea sa de a obține arme din lista sa epuizată de aliați internaționali, Rusia a preluat deja și a folosit rachete balistice nord-coreene în Ucraina, deși probabil că rezultatele nu au fost cele la care spera Kremlinul.

Aproximativ jumătate au funcționat defectuos și au explodat în aer , a informat Reuters pe 7 mai, citând Procuratura Generală a Ucrainei.

Ar putea să nu fie atât de grozave

Și există dovezi care sugerează că ale Iranulului ar putea să nu fie cu mult mai bune, cu acuratețea și fiabilitatea lor recent puse sub semnul întrebării după atacul aerian masiv al țării asupra Israelului din aprilie.

O evaluare americană împărtășită Associated Press (AP) a concluzionat că 50% dintre rachetele lansate de Iran au eșuat la lansare sau s-au prăbușit înainte de a-și atinge ținta.

Și conform unui raport al Centrului James Martin pentru Studii privind Nonproliferarea, care a fost, de asemenea, împărtășit AP, cele care au aterizat și-au ratat ținta cu o medie de 1.200 de metri.

Dar o rachetă trasă spre o țintă din Ucraina care ratează cu 1.200 de metri, va lovi altceva în Ucraina.

„Aș presupune că, chiar dacă ratele de acuratețe nu sunt atât de mari în comparație cu standardele occidentale, ar fi totuși relativ eficiente”, a spus Finz.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Lucrările la Centura Sud – Timișoara, finalizate. Au loc ultimele pregătiri pentru deschiderea circulației pe noua șosea

Publicat

pe

De săptămâna viitoare, șoferii vor putea circula pe noua șosea de centură a Timișoarei. Lucrările la Centura Sud Timișoara au fost finalizate, iar șoseaua de 26 de kilometri va fi deschisă traficului rutier, potrivit oficialilor CNAIR.

Centura Sud: Foto: CNAIR

Centura Sud: Foto: CNAIR

„Circulația pe Varianta Ocolitoare Timișoara Sud se deschide săptămâna viitoare. Am verificat astăzi lucrările pe cei aproximativ 26 de kilometri ai acestui drum nou, la care UMB face acum ultimele pregătiri pentru deschidere”, a anunțat Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pe pagina sa de Facebook.

Centura Sud, invesitiție începută în 2020 și reluată în 2023

Centura Timișoara Sud va avea 26 de kilometri și a fost proiectată să lege ieșirea din Timișoara pe Calea Lugojului cu cea spre Utvin, Sânmihaiu Român, prin Chișoda, Giroc, Moșnița și Ghiroda, prin două benzi. Lucrările au început în 2020, fiind conduse de compania Tirrena Scavi, care a obținut contractul de execuție al proiectului estimat la peste 60 de milioane de euro (video: DRDP Timișoara).

Investiția avea termen de finalizare 24 de luni, însă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a reclamat ritmul slab în care s-a derulat, iar în decembrie 2022, contractul cu constructorii italieni a fost reziliat.

Lucrările la Centura Timișoara Sud au reînceput în septembrie 2023, după ce un nou contract de execuție a acestora a fost câștigat de UMB Spedition.

Constructorii au preluat șantierul la un progres fizic de aproape 60 la sută și aveau la dispoziție un an să termine lucrarea pentru a nu pierde finanțarea de circa 80 de milioane de euro din fonduri europene.

Centura Timișoara Sud va cuprinde cinci intersecţii, trei noduri rutiere, trei poduri, şapte pasaje şi două parcări. Investiția în Centura Timişoara Sud va avea însemna fluidizarea traficului intern şi internaţional care intră în ţară prin zona Stamora Moraviţa, se desfăşoară pe DN 59, ajunge în zona Timişoara şi se îndreaptă către centrul ţării pe DN 6 sau pe autostrada Arad – Timişoara – Lugoj.

Centura Timișoara Vest, în faza de contestații

Centura de ocolire Timișoara-Vest, care va închide practic inelul din jurul capitalei Banatului, în lungime de circa 14 kilometri, se află în procedură de achiziție.

„Pentru Varianta Ocolitoare Timișoara Vest așteptăm decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. Dacă vor fi respinse contestațiile săptămâna viitoare, vom putea începe demersurile pentru semnarea contractului necesar construcției acestei noi Variante Ocolitoare”, a precizat directorul general al CNAIR.

Centura Vest va traversa unităţile administrativ teritoriale Timişoara, Săcălaz şi Utvin. Prin proiect se propune realizarea unei variante ocolitoare cu două benzi pe sens. Centura Timișoara-Vest va începe de la ieşirea spre Utvin (de pe centura Timișoara-Sud, aflată acum în construcție) și ține până la intrarea pe Calea Aradului, la Mahle România (unde începe centura Timișoara-Nord).

Valoarea estimată pentru construcția șoselei de centură Timișoara- Vest (finanțată prin fonduri europene nerambursabile) este de 2,28 miliarde de lei. După semnarea contractului, antreprenorul va avea la dispoziție 30 de luni (șase luni proiectare și 24 de luni execuție) pentru finalizarea lucrărilor.

Licitație pentru primul lot din Autostrada Timișoara – Moravița

Potrivit managerului CNAIR, vineri, 6 septembrie 2024, instituția a transmis Agenției Naționale pentru Achiziții Publice documentația pentru lansarea în licitație a primului lot (Remetea Mare – Jebel) al Autostrăzii Timișoara – Moravița.

„Săptămâna viitoare vom transmite spre validare la ANAP și documentația pentru cel de al doilea lot (Jebel – Moravița) al acestei autostrăzi, care va avea aproape 73 de kilometri în total”, a precizat Cristian Pistol.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Actualitateacum 24 de secunde

Bombardament în Sumî. Cel puțin doi oameni au murit într-un atac aerian rus

Un atac aerian rus a ucis două persoane şi a rănit mai multe în oraşul Sumî, în nord-estul Ucrainei, au...

Actualitateacum 5 ore

Ce ar putea însemna pentru Ucraina rachetele balistice ale Iranului, în mâinile Rusiei

Iranul a livrat rachete balistice Rusiei, scrie Wall Street Journal, o mișcare pe care SUA a descris-o drept o „escaladare...

Actualitateacum 9 ore

Lucrările la Centura Sud – Timișoara, finalizate. Au loc ultimele pregătiri pentru deschiderea circulației pe noua șosea

De săptămâna viitoare, șoferii vor putea circula pe noua șosea de centură a Timișoarei. Lucrările la Centura Sud Timișoara au...

Actualitateacum 14 ore

Orașul european unde oamenilor le este frică să iasă din casă din cauza găștilor sângeroase. O adevărată capitală a infracțiunilor

A vrut să scape de Afganistanul sfâșiat de război, însă a ajuns să urască și locul în care a decis...

Actualitateacum 16 ore

Ai ramas blocat? Cu ajutorul Beb Tractari Auto poti pleca inapoi la drum!

Când mașina ta se oprește brusc și rămâi blocat în mijlocul drumului, fie din cauza unei defecțiuni, fie din alte...

Actualitateacum 19 ore

Noi detalii despre starea de sănătate a regelui Charles. Monarhul sărbătorește duminică doi ani de la urcarea pe tron

Sănătatea regelui Charles merge „într-o direcție foarte pozitivă” după diagnosticul său de cancer de la începutul acestui an, a declarat...

Actualitateacum 23 de ore

Iranul a trimis Rusiei rachete balistice cu rază scurtă de acțiune

Iranul a efectuat de curând un transfer de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune către Rusia pentru a fi...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2024 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro