Actualitate
Storceac, delicatesa adusă de cazaci în Delta Dunării. Rețeta preparatului pe care pescarii de sturioni din Sfântu Gheorghe l-au făcut celebru
Cea mai vestită
delicatesă a Deltei Dunării rămâne storceacul, un preparat pe care pescarii de
sturioni din Sfântu Gheorghe l-au făcut celebru.
Storceac, rețeta tradițională FOTO Shutterstock
La Sfântu Gheorghe
a trăit cândva cea mai mare comunitate de pescari de sturion, peștele nobil al
Deltei Dunării. Fie că este morun, nisetru, păstrugă sau cegă, acest pește era
mâncarea de zi cu zi a cazacilor zaporojeni care s-au stabilit pe aceste
ținuturi dobrogene. Cum toți bărbații satului erau plecați cu mult înainte de
răsăritul soarelui pe baltă, la pescuit, au căutat să facă un preparat care să
se gătească ușor, dar care să le dea și puterea să se lupte cu furtunile din
Marea Neagră, dar și cu monștrii marini. Așa s-a născut storceacul.
Rețeta
tradițională
Eduard Acsente,
născut în locul unde cel mai vechi braţ al Dunării îmbrăţişează Marea Neagră,
la Sfântu Gheorghe, a promovat istoria locului unde, cândva, icrele negre se
mâncau cu polonicul și unde se prindeau moruni de sute de kilograme. „Denumirea
corectă a preparatului este storceac, nu storceag, cum văd că se spune peste
tot. Este un cuvânt care provine din limba ucraineană și înseamnă «ceva gătit
repede»“, explică el pentru „Weekend Adevărul“.
Rețeta storceacului era foarte simplă: se puneau la fiert câteva legume, ceapă,
cartofi și morcovi, timp de 20 de minute, și apoi se adăugau bucăți mari de
morun, care mai fierbeau încă maximum 10 minute. Apoi, preparatul era acrit cu
zerul care rămânea după ce se închega iaurtul. „În perioada comunistă nu prea exista
oțet și atunci gospodinele acreau storceacul cu ce aveau la îndemână. Cred că,
pe lângă carnea de morun, zerul obținut după ce se lăsa laptele la prins și se
închega îi dădea acea savoare deosebită preparatului nostru. Nu se punea orice
zer proaspăt, ci acel care era acrit, după trei zile“, mai spune el.
Radu Anton Roman a
„vândut rețeta de storceag“
Denumirea de
„storceag“, spune Eduard Acsente, a fost dată de Radu Anton Roman, omul de televiziune
care a colindat Delta Dunării alături de Jacques-Yves Cousteau. Ajungând în
Sfântu Gheorghe, a aflat de rețeta tradițională a localnicilor și a făcut-o
cunoscută, numai că a greșit numele preparatului. „Storceagul se mănâncă
într-un singur loc din România: la Sfântu Gheorghe, Delta Dunării. E un amestec
de bucătărie ucraineană şi românească, o reţetă un pic pestriţă – şi
continentală şi pescărească totodată –, dar lejeră. Se poate face şi cu şalău,
şi cu ştiucă, şi cu somon sau alt peşte alb de mare (nu merge însă, zic eu, cu
somn sau crap, care-s graşi şi întorc gustul). Tăria nu se leagă cu ciorba
uşoară, ci un vinuţ mic şi poznaş, un Sauvignon adolescent de pe dealurile
Tulcii, alb la piele şi mai mult decât fraged, infantil, Se poate bea şi un vin
uşor şampanizat roze, specific zonei Deltei, produs pe Grindurile Letea şi
Caraorman“, scria Radu Anton Roman.
Eduard Acsente prepară storceac dupa metoda traditională Arhivă personală
Eduard Acsente spune că omul
de televiziune „nu a înțeles numele corect al preparatului, iar localnicii,
miștocari, au râs de el și așa le-a vândut Radu Anton Roman rețeta de storceag.
E bine că îi zic storceag pentru că nu este rețeta tradițională“, încheie
Eduard Acsente.
Mâncare de
primăvară la Chilia Veche
O rețetă
asemănătoare de storceac a ajuns și pe celălalt braț al Dunării, la Chilia
Veche, numai că, aici, preparatul s-a făcut cu alte ingrediente. Lucica Lavro,
urmașa unei familii de basarabeni, care s-a stabilit aici, a aplicat pentru un
proiect de punct gastronomic local și le prepară turiștilor ciorba de pește așa
cum a moștenit-o de la bunici. „Storceacul, care se mânca până la Nașterea Sf.
Ioan Botezătorul (n.e. – 24 iunie), era un preparat făcut din sărăcie. El se
făcea cu puține legume, întrucât primăvara acestea erau pe terminate în
gospodăriile oamenilor din Delta Dunării: se puneau la fiert un morcov ca să
dea culoare și gust, doi-trei cartofi foarte mărunți și ceapă. Ca pește, se
folosea cega, care migrează pe Dunăre, ca și scrumbia, dar și nisetru, morun“,
spune femeia.
Și pe vremea aceea
cega era un pește scump. Pescarul care îl prindea primea numai capul, restul
era predat la cherhana. Și atunci, pescarii, povestește Lucica Lavro, tăiau
de-un lat de palmă partea grasă dintre trunchi și cap, care se numea șeică, și
nu se prindea nimeni.
Înainte de a fi
puse la fiert, bucățile de carne de pește se țineau în zer, pentru ca să prindă
acreală și carnea să se strângă. Un alt secret al preparatului este faptul că
sturionul se tăia în diagonală, în ștrec, cum zic ei, pentru a nu se răsfierbe.
Supa astfel obținută se acrea doar cu zer scurs de la brânza proaspătă, dar și
cu zeama care rămânea după ce se bătea untul. În storceac se puneau pesmeți –
niște bucăți de pâine stropite cu ulei, peste care se presăra cimbru. Apoi,
aceștia erau puşi la uscat în saci de pânză care erau agățați de grindă, de-a
lungul camerei.
„Storceag din
plătică“
În prezent,
majoritatea pensiunilor din Delta Dunării, și nu doar de aici, oferă turiștilor
„storceag“, un preparat care nu are nimic de-a face cu delicatesa pe care o
mâncau altădată oamenii din baltă. Este adevărat, rețeta s-a îmbunătățit, supa
în care au fiert legumele și peștele fiind dreasă cu smântână și ou, iar în loc
de zer se toarnă mult oțet.
Din păcate, spun localnicii Deltei, s-a ajuns ca
unii bucătari să facă storceac și din plătică sau din orice alt pește care este
la îndemână. Preparatul tradițional a început să dispară după ce s-a interzis
pescuitul la morun și la peștele nobil, care cândva era pe orice masă, acum se
poate achiziționa doar din crescătorii.
Actualitate
De ce nu le mai este românilor frică de Covid. Psiholog: „Nu mai există încredere în instituțiile statului român”
Potrivit unui studiu realizat de Reveal Marketing Research, 55% dintre români sunt puțin sau deloc îngrijorați de faptul că ar putea să se îmbolnăvească de Covid. Cât despre măsurile de prevenție pe care ar trebui să le ia în continuare, românii nu prea le mai dau importanță: doar 14% dintre ei le respectă cu strictețe.
În ciuda creșterii numărului de îmbolnăviri, Covid nu-i mai sperie pe români. Sursa foto: arhivă
Potrivit cercetării, 29% dintre români au declarat că au avut simptome care ar fi putut indica o îmbolnăvire de Covid-19 în ultimele 3 luni, însă nu s-au testat pentru confirmare. În schimb, 9% dintre respondenți sunt siguri că au fost infectați, având confirmarea unui test pozitiv. 53% dintre români cunosc persoane care au fost infectate în ultimele trei luni, majoritatea cazurilor regăsindu-se în cercul de prieteni și colegi (40%) sau în familie (32%). 55% dintre români declară că sunt puțin sau deloc îngrijorați de riscul actual de infectare, iar această atitudine este mai frecventă în rândul bărbaților (59% față de 52% femei), al tinerilor din Generația Z cu vârste între 18-24 de ani (61%) și al celor fără copii sub 18 ani (58% față de 52% în cazul persoanelor cu copii sub 18 ani). Ca o comparație, doar 34% dintre cei chestionați sunt îngrijorați moderat, iar 11% se declară foarte îngrijorați că s-ar putea infecta cu SARS-CoV-2. În legătură cu măsurile de prevenție împotriva Covid-19, precum purtarea măștii, distanțarea socială, dezinfectarea etc., majoritatea românilor spun că le respectă parțial (45%). 23% consideră că aceste măsuri nu sunt necesare, 18% le ignoră în mare parte, iar 14% le respectă cu strictețe.
Sursa: Reveal Marketing Research
În contextul actual, 67% dintre români nu se așteaptă la măsuri restrictive în lunile următoare, în ciuda creșterii numărului de cazuri de Covid-19. Această opinie este mai frecvent întâlnită în rândul persoanelor cu vârste între 45-55 de ani (75%) și al celor fără copii sub 18 ani (71% față de 63% în cazul persoanelor care au copii sub 18 ani). Totodată, 7 din 10 români afirmă că nu iau în considerare vaccinarea preventivă pentru a evita infectarea cu virusul care provoacă Covid-19.
Românii nu mai au încredere în mass-media și au „fugit” pe TikTok
Se pare că virusul de care ne temeam atât de mult în pandemie a devenit pentru mulți dintre noi o normalitate cu care am învățat să trăim. Alții, în schimb, ignoră cu desăvârșire riscurile. Care sunt motivele? De ce nu ne mai temem deloc de Covid? „Faptul că o treime dintre români au prezentat simptome de COVID-19 în ultimele trei luni, însă au ales să nu se testeze, reflectă o scădere a percepției amenințării reprezentate de coronavirus. Aceasta poate fi determinată de mai multe motive, cum ar fi percepția redusă a riscurilor în cazul simptomelor ușoare sau moderate, sau teama de rezultate pozitive care ar putea conduce la restricții și izolare”, a declarat Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research.
Însă motivele nu se opresc aici, este de părere psihologul Radu Leca. Acesta consideră că avem de-a face cu o reorganizare comportamentală a unui întreg popor, iar acest fenomen s-a întâmplat din mai multe cauze. „Pentru că nu mai au încredere în mass-media tradițională, românii s-au mutat în online și își iau informațiile de acolo. TikTok este platforma preferată, căci aici pare că nu există nici o regulă. Această rețea permite un swipe de două ori mai rapid decât ceea ce oferă Facebook, Instagram sau Youtube, permite apropierea imaginii în imagine în timp real și, cel mai important, este singura platformă care nu cenzurează informația. Practic, orice persoană rău voitoare poate asambla o informație și-o poate urca pe TikTok. De aici au învățat românii, în mod total eronat, că pandemia, virusul, sunt doar o conspirație mondială, o conspirație care în realitate nu există. Consecința acestei credințe este comportamentul lor de negare a realității. Mulți se luptă, de fapt cu un dușman invizibil, care nu există”.
Încrederea în instituțiile statului s-a prăbușit
Pe de altă parte, cei care nu au căzut pradă influenței rețelelor sociale au alunecat pe o altă pantă. „Când românii refuză informațiile oficiale, o fac pentru că nu mai au încredere în autorități și în instituțiile statului român”. Specialistul face referire la scandalurile în care au fost implicat de-a lungul timpului Ministerul Sănătății, ultimul fiind chiar povestea de la Spitalul Pantelimon. „În urmă cu o lună, am aflat cu toții de existența scandalului de la Sfântul Pantelimon. După o lună lucrurile s-au schimbat atât de radical încât românii nu înțeleg ce s-a întâmplat. Sunt sau nu sunt cele două doctorițe niște criminale? Și atunci, atâta timp cât toată lumea se aruncă în scandaluri, oamenii nu vor avea încredere în niciun tip de minister. În schimb, vor avea încredere în orice tip de conspirație. Românii visează cu ochii deschiși la tonele de aur și de diamante ascunse în tunelurile secrete din Munți Bucegi. Românii visează cu ochii deschiși la celebrele crame pline cu vinuri vechi, deja transformate în marmeladă De la 1700 până în prezent, ascunse sub Calea Victoriei. Aceste tipuri de conspirații care nu au nici o legătură cu realitatea reprezintă adevăratul spirit al poporului român”.
Mai mult, psihologul spune că există extrem de multe persoane în România care se opun vehement a tot ceea ce înseamnă Uniunea Europeană. „Tot ce vine din acea parte este din start refuzat”.
„Rețelele sociale ne-a scăzut coeficientul de inteligență”
Românul, continuă specialistul, nu mai este interesat de nimic serios, parcă nu își dorește să mai evolueze. „Când noi observăm o îndepărtare cognitivă la nivel național a românilor de orice este bun, normal, firesc, ce aduce bunăstare, înțelegem că românii au scăzut din punct de vedere al coeficientului de inteligență de la cât era în 1970, în 1990, în 2000, până în prezent. Dacă ne întrebăm de ce, avem un singur și unic răspuns: fiindcă există spațiul virtual. Practic, creierul nu a mai fost folosit la nivelul la care era folosit în urmă cu 60 de ani și tot ceea ce înseamnă structura slabei cogniții s-a instaurat”.
Actualitate
Amnistia fiscală creează discriminări între cei bun-platnici și cei care au înregistrat restanțe
Amnistia fiscală poate reprezenta o eventuală încălcare a principiului contribuției echitabile la cheltuielile publice prevăzut la art. 56 din Constituție, sub aspectul justei așezări a sarcinilor fiscale.
Amnistia fiscală poate reprezenta o eventuală încălcare a Constituției
Deși contribuabilii care și-au achitat la timp obligațiile fiscale pot percepe această măsură ca fiind discriminatorie, posibilitățile lor de a contesta juridic amnistia fiscală sunt limitate. Contestarea directă a ordonanței de urgență în instanță de către un contribuabil care nu are datorii este improbabilă, întrucât acesta nu poate iniția în mod direct un litigiu strict pentru a invoca o excepție de neconstituționalitate, explică reprezentanții societății de avocatură.
8 din 10 firme vor să achite restanțele la stat
Amnistia fiscală îi determină pe contribuabili, firme și persoane fizice, să reacționeze față de măsurile anunțate. Astfel, numărul solicitărilor pentru consultanță juridică pe fiscalitate s-a triplat față de o perioadă obișnuită, 8 din 10 firme care solicită consultanță juridică privind amnistia fiscală exprimându-și intenția de a achita datoriile, arată datele casei de avocatură LMVD (Laurențiu Mihai, Vicențiu Dine – Societate Civilă de Avocați). Totodată, firmele plătitoare la timp solicită informații despre cum pot beneficia de bonificația de 3%, iar unele dintre acestea întreabă dacă noile măsuri sunt discriminatorii.
„În ultimele zile, odată ce a fost anunțată amnistia fiscală, a apărut un val de solicitări privind înțelegerea din punct de vedere juridic a noilor măsuri propuse. De altfel, există o creștere semnificativă a interesului pentru conformarea fiscală voluntară. Numeroși contribuabili, atât persoane juridice, cât și fizice, manifestă o disponibilitate crescută de a-și achita debitele restante pentru a beneficia de facilitățile oferite de O.U.G. nr. 107/2024. Cele mai multe solicitări (80%) au venit din partea firmelor, în cele mai multe cazuri firme cu restanțe la plata obligațiilor către stat, care sunt interesate să beneficieze la maxim de reducerile oferite prin amnistia fiscală. Acestea sunt din domenii ca IT, transporturi sau HoReCa. Concomitent, unele dintre firmele fără datorii la stat doresc să știe dacă din punct de vedere juridic noile măsuri sunt discriminatorii și dacă există o cale legală de a contesta amnistia fiscală”, declară Laurențiu Mihai, avocat specializat în drept fiscal și partener fondator al casei de avocatură LMVD (Laurențiu Mihai, Vicențiu Dine – Societate Civilă de Avocați).
Cum pot firmele și persoanele fizice să beneficieze de amnistia fiscală
Firmele și persoanele fizice apelează la avocați specializați în drept fiscal pentru a afla dacă sunt eligibili pentru a beneficia de reducerile oferite prin amnistie și cum pot fi aceste măsuri cât mai avantajoase pentru ei.
Consultanța juridică pe amnistie fiscală implică o analiză complexă și personalizată a situației fiecărui contribuabil. Procesul începe cu o evaluare detaliată a istoricului fiscal al contribuabilului, incluzând toate obligațiile fiscale, cele potențial prescrise sau contestate, pentru a determina eligibilitatea și beneficiile amnistiei.
„În practică, întâlnim frecvent cazuri cu nuanțe juridice și fiscale complexe. De exemplu, am consiliat recent o persoană juridică cu o datorie fiscală veche de peste 8 ani, care generase accesorii substanțiale. În această situație, am analizat atât posibilitatea invocării prescripției pentru ștergerea datoriei, cât și opțiunea de a solicita aplicarea amnistiei fiscale. Aceasta din urmă implica o recunoaștere implicită a datoriei și o întrerupere a termenului de prescripție, necesitând o evaluare atentă a avantajelor și a riscurilor. Un alt caz relevant a fost cu un contribuabil persoană fizică care beneficia deja de o eșalonare la plată și dorea să înțeleagă dacă poate beneficia și de anularea a 25% din obligațiile fiscale principale în cadrul amnistiei. Scopul consultanței juridice este de a explica clientului implicațiile legale ale diferitelor opțiuni disponibile, de a-l ajuta să-și înțeleagă mai bine situația juridică, precum și drepturile și obligațiile care îi revin în contextul specific al amnistiei fiscale. Rolul meu, ca avocat, se limitează strict la oferirea de consultanță juridică. Astfel, decizia finală privind plata datoriilor aparține întotdeauna clientului. Există și contribuabili care doresc să beneficieze de amnistie, dar care nu vor avea disponibilitățile bănești pentru a achita debitul principal restant. Însă cei mai mulți contribuabili și-au exprimat intenția de a achita datoriile la stat”, explică Laurențiu Mihai, avocat specializat în drept fiscal și partener fondator al casei de avocatură LMVD (Laurențiu Mihai, Vicențiu Dine – Societate Civilă de Avocați).
Casa de avocatură LMVD anticipează o îmbunătățire a conformării fiscale voluntare, cel puțin pe termen scurt, pe măsură ce contribuabilii profită de această oportunitate pentru a-și regulariza situația fiscală. Pe termen scurt, noua amnistie fiscală va avea efectul scontat, al conformării fiscale și maximizării colectării debitelor fiscale restante, însă este văzută și ca un semn de „slăbiciune” a statului în fața fenomenului evaziunii fiscale și a incapacității sale de a asigura pârghii eficiente pentru colectarea creanțelor fiscale. Dacă statul român va adopta în mod regulat asemenea măsuri de amnistie, există riscul de a crea un precedent periculos. Acest lucru ar putea încuraja anumite categorii de contribuabili să amâne în mod deliberat conformarea fiscală voluntară, în speranța că vor beneficia de viitoare amnistii.
În paralel cu amnistia fiscală anunțată recent, controalele fiscale s-au amplificat notabil pe fondul unui deficit bugetar din ce în ce mai apăsător. Avocatul Laurențiu Mihai subliniază că în ultimele luni a crescut numărul clienților persoanelor fizice care au primit controale ANAF și este așteptată o amplificare a acțiunilor de control din partea ANAF, prin prisma faptului că impozitul pentru venitul din surse neidentificabile a crescut de la 16% la 70% de la 1 iulie 2024. Totodată, firmele plătitoare de TVA vor resimți un număr mai mare inspecții fiscale având ca obiect taxa pe valoare adăugată, cu scopul de a se reduce diferența dintre ce se colectează și ce ar trebui să fie colectat.
În acest context, mulți contribuabili – persoane fizice și firme – apelează la consultanță juridică după ce are loc controlul fiscal din partea ANAF, pentru a contesta decizia de impune, însă este recomandat să discute cu un avocat în mod preventiv, pentru a fi pregătiți în cazul unui control al inspectorilor fiscali. Astfel, își pot valorifica drepturile legitime din timp, cu posibilitatea unui rezultat diferit și favorabil.
Casa de avocatură LMVD (Laurențiu Mihai, Vicențiu Dine – Societate Civilă de Avocați) este o firmă de avocatură specializată în drept fiscal, drept civil, dreptul proprietății intelectuale, dreptul achizițiilor publice, dreptul concurenței, dreptul protecției consumatorilor și arbitraj internațional și alte arii diverse și complexe ale dreptului. Societatea oferă consultanță juridică și asistență specializată companiilor din domenii precum IT, transporturi, HoReCa, divertisment, producție cinematografică și altele, dar și persoanelor fizice.
Actualitate
Mărturia unui comandat ucrainean care are în subordine deținuți: „Sunt obișnuiți să lupte pentru supraviețuire”
Pândind în tufișuri lângă Pokrovsk, în estul Ucrainei, se află o unitate ai cărei soldați au două lucruri în comun: scurtul răstimp de când slujesc în armată și timpul petrecut în spatele gratiilor, relatează CNN.
Tancuri ucrainene de evacuare pe frontul din Pokrovsk FOTO PROFIMEDIA
Cei 15 infanteriști ai Brigăzii 59, parte a batalionului Șkval (rafală de vânt) sunt foști deținuți. Condamnați pentru diferite infracțiuni, ei văd în serviciul lor în apărarea Ucrainei o izbăvire și o șansă la o nouă viață fără antecedente penale.
Folosul pentru acești deținuți este că au contracte cu armata până la sfârșitul războiului. Există, de asemenea, un stimulent financiar considerabil: salariile variază între 500 de dolari și 4.000 de dolari pe lună, în funcție de timpul petrecut în prima linie, potrivit ministerului ucrainean al apărării.
CNN a primit acces exclusiv la acești prizonieri proaspăt recrutați săptămâna trecută, în apropierea orașului crucial din regiunea Donbas Pokrovsk. Acesta a devenit un punct fierbinte în ultimele săptămâni, ca parte a liniei de contact de peste 1.000 de kilometri care are nevoie disperată de oameni, muniție în timp ce înfruntă forțe rusești mult mai mari și mai bine aprovizionate.
Printre recruți se numără Vitali, în vârstă de 41 de ani, un dependent de droguri recuperat și tată a cinci copii.
Vitali a declarat pentru CNN că a executat 10 ani de închisoare pentru patru infracțiuni, cel mai recent pentru vătămare corporală deosebit de gravă.
„Viața mea a fost o nebunie. Am crescut cu tâlhari la fel ca toți băieții noștri (din unitate)”, spune el.
Însă, alăturându-se în rândurile Forțelor Armate ucrainene, a simțit că are oportunitatea unui nou început.
„Trebuie să-mi schimb viața. Viața mea a fost un haos. Este mai bine să fii util aici, să fii în preajma fraților… și a unui cerc social total diferit”, a spus el.
Stă în tranșee de trei luni după o scurtă perioadă de instruire de 21 de zile. Vitali nu regretă alegerea de a se înrola, însă spune că a fost naiv în ceea ce privește așteptările pe care le-a avut.
„Viața este grea aici, este și distractivă… dar nu credeam că va fi atât de greu”, a mărturisit el.
Viața ca soldat de infanterie este deosebit de periculoasă, în rândurile infanteriei înregistrându-se un număr mai mare de victime decât în alte ramuri ale armatei. Soldații infanteriei sunt adesea expuși atacurilor rusești cu drone și sunt vulnerabili în timp ce asaltează tranșeele traversând pe jos întinderi mari de pământ.
Vitali rememorează un atac deosebit de brutal cu dronă asupra unui camarad.
„A fost sfârtecat. Este atât de greu să fii martor… dar ce poți face? Nu poți ajuta. Trebuie să-i lași în urmă pentru că jumătate din el s-a dus deja”, a spus el.
Ce fel de deținuți recrutează Batalionul Șkval
În iunie, ministerul apărării a lansat o inițiativă prin care oferă deținuților șansa de a servi în armată, în schimbul eliberării după război.
Totuși, există reguli stricte cu privire la înrolarea acestora în armată. Condamnaților care au comis viol sau orice fel de violență sexuală nu pot fi recrutați. Majoritatea foștilor deținuți pe care i-a întâlnit CNN au fost închiși pentru infracțiuni precum tâlhărie sau vătămare corporală gravă.
Batalionul Șkval a declarat pentru CNN că depune cereri în justiție pentru a permite prizonierilor care au comis crime să se alăture, întrucât intuiesc că acest tip deținuți ar avea abilitățile necesare pe câmpul de luptă.
Vitali este unul dintre cei 4.650 de condamnați, inclusiv 31 de femei, care au fost eliberați și convocați pentru serviciul militar, a declarat Ministerul Apărării al Ucrainei pentru CNN. În total, 5.764 de pușcăriași și-au exprimat dorința de a sluji în armată. Ministerul ucrainean nu a precizat câți se află în prezent în prima linie.
De la condamnat la soldat
Inițiativa de a transforma condamnați în soldați, precum și o reformă a conscripției fac parte din eforturile Ucrainei de a întări rândurile subțiate ale efectivelor de luptă după doi ani și jumătate de război istovitor.
Însă oamenii aflați în prima linie cu care a vorbit CNN au indicat probleme precum programul, inclusiv perioade de antrenament inconsecvente, de scurtă durată. Aceste dificultăți, împreună cu deficitul cronic de forță de luptă îngreunează capacitatea Ucrainei de a respinge forțele invadatoare ale președintelui rus Vladimir Putin, au spus aceștia.
După ce viața în prima linie s-a dovedit mai provocatoare decât se așteptau mulți, Vitali recunoaște că ar fi vrut să fie mai atent în timpul scurtei sale perioade de instruire. Așa probabil că ar fi fost mai bine pregătit pentru ceea ce ar fi urmat.
„Am fost proști și nu am luat-o în serios. Nu eram responsabili; a fost o greșeală să nu asculți sau să fii atent”, a spus el.
Omul însărcinat cu păstrarea stării de armonie
Oleksandr, comandantul companiei lui Vitali, este cel care se asigură că nu există niciun fel de perturbare a armoniei în cadrul unității.
Acesta nu este un străin pentru condamnați. Și-a părăsit funcția de gardian în februarie 2022, când a început războiul. Acum, în ciuda protestelor sale, a revenit la vechiul său loc de muncă, doar că, de data aceasta, pe câmpul de luptă.
„Ei mă percep drept un fost gardian al închisorii, drept un camarad, drept un comandant, toți aici trăiesc ca o familie”, a spus Oleksandr, care a cerut să fie identificat doar după prenumele său. „Sunt psiholog, tată, mamă, totul”, a adăugat el.
El așteaptă acum ca alți 25 de deținuți proveniți din închisoarea la care lucra să alăture celor 15 aflați deja în unitatea sa.
Comandantul ucrainean a explicat că mulți deținuți au aplicat să se înscrie în armată cu scopul de a s îndrepta.
„Mulți dintre ei au familii în fața cărora le era rușine de ceea ce au făcut. Au copii cărora li se spune că tatăl lor este un condamnat. După ce se alătură forțelor armate, nu mai este un condamnat, ci un erou”, a spus Oleksandr.
Moral scăzut în rândul trupelor
În timpul petrecut de CNN alături de brigada ce luptă pe frontul din Pokrovsk, jurnaliștii au fost abordați de un ofițer care a dezvăluit că moralul în rândul trupelor scade, întrucât cele mai bune arme occidentale au fost deturnate spre incursiunea din regiunea rusă Kursk, și încep să se diminueze atât camioanele și mașinile de transport, cât și vehiculele blindate, complicând logistica si evacuările.
Ofițerul, care a cerut să rămână anonim din motive de securitate, a spus că în urmă cu câteva zile au refuzat să lupte alături de trupe dintr-o nouă brigadă de soldați proaspăt recrutați, din cauza moralului lor scăzut și a motivației slabe de a lupta.
Totuși, moralul poate fi singura speranță a Ucrainei în Pokrovsk, în măsura în care forțele ruse sunt concentrate asupra cuceririi acestui oraș de pe frontul de est.
La apusul soarelui, străzile se golesc și încep barajele de artilerie.
Forțele ruse se află la doar 8 kilometri depărtare, potrivit unei hărți publicate pe 10 septembrie de către portalul specializat DeepState, un grup care monitorizează progresul forțelor ruse în Ucraina și care are legături cu serviciile de securitate ale Ucrainei.
Pokrovsk este un oraș vital de aprovizionare pentru forțele ucrainene de pe frontul de est care luptă împotriva valurilor de soldați ruși ce se revarsă în vecinătatea lui. Capturarea acestuia ar fi un mare succes pentru Vladimir Putin, în măsura în care acesta încearcă să preia controlul asupra întregii regiuni Donețk. O potențială înfrângere ar putea duce la retragerea forțelor ucrainene din alt oraș disputat, Ceasiv Iar și la apropirerea liniei de contact de orașele mult mai mari Kramatorsk și Sloviansk.
Oleksandr este conștient de sarcina de neinvidiat de a ține rușii la distanță, dar crede că trupele sale au o abilitate care le lipsește altora prin natura lucrurilor.
„Subcultura condamnatului este că sunt obișnuiți să lupte pentru supraviețuire. Aceasta înseamnă rezistență fizică, rezistență morală, plus viclenie, gândire logică, mult mai mari decât cele ale civililor obișnuiți”, a subliniat el.
-
Politicaacum 2 zile
PSD Constanța demarează campania de strângere de semnături și își întărește echipa cu noi membri: Cezara Popescu și Andrei Novac
-
Politicaacum 23 de ore
Surpriză de proporții pe scena politică: Viorica Dăncilă intră în PNCR, partidul lui Cristian Terheș
-
Breakingacum 2 zile
LIVE TEXT. A început dezbaterea dintre Kamala Harris și Donald Trump. Evenimentul ar putea decide câștigătorul alegerilor din SUA
-
Breakingacum 3 zile
Nicolae Ciucă a schimbat numele cărții și o oferă gratuit pentru a nu intra la pușcărie! A deturnat fonduri de peste 2 milioane de euro
-
Actualitateacum 3 zile
Horoscop 11 septembrie: Zodia care are parte de probleme. Pentru cine apar îndoieli legate de relația sentimentală
-
Economieacum 18 ore
Chiuvetele de Bucatarie FAT – Soluția Ideală de Culoare si Igiena pentru Casa Ta!
-
Politicaacum 2 zile
„Unul e un speculant, celălalt om POLITIC. Eu aleg tot timpul omul politic, adică pe Orban, nu se pune problema”
-
Politicaacum 3 zile
Ciolacu: Dacă dronele ruşilor aveau o ţintă pe teritoriul României, normal că am fi intervenit.