Connect with us

Actualitate

Viața în „orașul fantomă” din mijlocul Dunării. Porțile de Fier 2, mega-șantierul din ultimii ani ai regimului Ceaușescu VIDEO

Publicat

pe

Peste 10.000 de oameni au muncit în anii ‘80 pe șantierele hidrocentralei Porțile de Fier 2, când insula românească Ostrovul Mare a fost transformată într-un oraș muncitoresc. Fosta colonie mărginită de barajele Dunării a ajuns un „oraș-fantomă”, în care au mai rămas câteva zeci de familii.

Colonia Porțile de Fier 2. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL / revista Flacăra, 1978.

Vreo 50 de familii mai locuiesc în colonia Porțile de Fier 2 (video), înființată la sfârșitul anilor ‘70, pe Insula Ostrovul Mare de pe Dunăre, aflată la 50 de kilometri de Drobeta Turnu Severin (județul Mehedinți).

Fostul oraș muncitoresc în anii ‘80 aproape 10.000 de locuitori, cei mai mulți fiind locatari ai pavilioanelor ridicate în timpul lucrărilor la Sistemului Porțile de Fier II.

Lucrările la amenajarea hidroenergetică au început în 1977, iar cele 16 agregate ale sale au fost puse în funcțiune în perioada 1984 – 1986. Au fost anii în care, barăcile muncitorești, pavilioanele și blocurile coloniei au fost ocupate la capacitate maximă.

„Am venit în 1979 aici, de la Găiești, din Dâmbovița. M-am însurat aici, am făcut copii și nu am mai plecat, la fel cum au făcut cei mai mulți dintre foștii muncitori de pe șantierele de la Porțile de Fier 2. Cu timpul a trebuit să mă obișnuiesc să văd tot mai puțini oameni în jurul meu. Au lucrat și 15.000 de oameni aici, dar după ce s-au terminat lucrările, lumea a plecat. Eu am rămas că am ieșit la pensie. Unde să mai merg de aici, să mă duc să mă mai plimb prin țară?”, spune Ion, un fost muncitor pe șantierul Porților de Fier 2.

Câțiva copii pot fi văzuți pe insula de pe Dunăre. Se joacă printre pavilioanele părăsite și pe aleile mai tot timpul pustii, unele asfaltate recent de Primăria comunei Gogoșu.

O mulțime de câini vagabonzi cutreieră colonia, iar unii localnici povestesc că numărul lor era mult mai mare, însă o parte din ei au murit otrăviți.

În apropiere de zecile de clădiri, unele pustii și deteriorate, altele renovate de locatarii lor, un parc fotovoltaic este construit pentru a completa energia produsă în marile centrale de pe Dunăre.

Insula transformată în oraș muncitoresc

În 3 decembrie 1977, la cinci ani de la inaugurarea Sistemului hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier I, cel mai mare proiect hidroenergetic din România, președinții Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au oficiat deschiderea șantierului de la Porțile de Fier 2, aflat la circa 30 de kilometri, pe Dunăre, de hidrocentrala Porțile de Fier I, de la Gura Văii (Mehedinți).

Locul ales pentru viitoarele baraje și agregate hidroenergetice a fost insula Ostrovul Mare (video), cu o suprafață de circa 22 de kilometri pătrați, până atunci un teritoriu aproape pustiu, folosit de localnicii din satul învecinat Gogoșu ca teren agricol.

Șantierul Porțile de Fier 2. Revista Flacăra, 1978

„Viaţa locuitorilor din Ostrovul Mare — această insulă aşezată intre două braţe ale Dunării, pe care se putea ajunge cu bacul sau cu vaporul — nu însemna, cu câţiva ani în urmă, decit preocuparea (mai ales a femeilor) de a cultiva şi culege ceva produse agricole, majoritatea bărbaţilor lucrând ca marinari în portul Drobeta Turnu Severin. Acum, iată, străvechiul ostrov trăieşte momentele fierbinţi ale unei adevărate metamorfoze. Liniştea milenară a locurilor este tot mai mult zdruncinată de forfota specifică marilor şantiere”, informa revista Ramuri, în 1980.

Pe insula despărțită de satul Gogoșu de un braț al Dunării și de teritoriul sârbesc de celălalt braț fluvial a fost înființată mai întâi o colonie provizorie, în dreapta drumului care trece prin vama Porțile de Fier 2, traversează podul peste Dunăre și ajunge în localitatea sârbească Prahova.

Șantierul Porțile de Fier 2. Revista Flacăra, 1978

În partea dreaptă a șoselei, un alt drum duce spre colonia definitivă Porțile de Fier 2, cu câteva blocuri mai noi decât pavilioanele muncitorilor, locuite de angajații complexului hidroenergetic. Ambele „cartiere” s-au depopulat în ultimii ani, însă în anii ‘80, erau pline de viață.

„Colonia provizorie (o alta, care va rămâne definitiv în zona sistemului, se va contura odată cu obiectivul hidroenergetic) înseamnă, de fapt, 49 de pavilioane însumând 1.050 de locuri în dormitoare comune, 446 de camere (garsoniere cu grup social), 426 apartamente simple (cameră şi bucătărie) şi 160 apartamente cu 2 camere şi bucătărie. Tot aici, pentru constructori, s-au înălţat o cantină cu trei săli de mese, un club, o bibliotecă cu 3.000 de volume, magazine comerciale, ateliere pentru prestări servicii, dispensar, o şcoală cu opt săli de clasă şi altele, colonia devenind „oraşul provizoriu“, un oraş muncitoresc cu străzi asfaltate şi, în fine, cu tot ce-i trebuie pentru a putea oferi oamenilor condiţii de viaţă dintre cele mai bune. Aşadar, un oraş muncitoresc pe o insulă şantier. Un oraş muncitoresc pentru o poartă de lumină, pe o fostă insulă a tăcerii”, informa revista Ramuri, în 1980.

Colonia constructorilor era un mic oraş, cu încălzire centrală și apă curentă, arăta revista Flacăra în 1978.

„Un oraş de cabane-vile, toate frumoase, mari, cu etaj, cu încălzire centrală şi apă curentă, un oraş cu aer de staţiune, dar un oraş cu un aer cam rece, cu o anume asprime, indifenibilă la început, apoi lesne de explicat, cînd observi că ferestrele n-au perdele, că balcoanele n-au hîrdaie cu flori, că totul, cu un cuvânt, e bărbătesc, auster, sever, cu ceva de chilie sau de bivuac de campanie, ca un loc în care trăiesc doar ei, doar constructorii, doar bărbaţii. Femeile au rămas acasă, cele mai multe la Drobeta-Turnu Severin”, informau reporterii de la Flacăra.

Cele mai ample lucrări la Sistemul Hidreoenergetic Porțile de Fier 2 au fost finalizate în anii ‘80, iar treptat fostul oraș muncitoresc a fost părăsit. Pavilioanele sale sunt aproape pustii, iar fostele barăci cu etaj s-au prăbușit. Centrul așezării, un „club de noapte”, cum îi spuneau localnicii, a ajuns și el o ruină.

Fostul club al coloniei Porțile de Fier 2. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Unii dintre cei rămași în zonă lucrează la companiile Hidroserv, Hidroelectrica și Energomontaj, implicate în întreținerea și retehnologizarea complexului hidroenergetic.

Alți localnici sunt pensionari, iar câțiva copii fac naveta la școal din Gogoșu, satul aflat la circa nouă kilometri de barajul Porțile de Fier 2.

„Lumea a plecat atât din colonia provizorie, destinată muncitorilor, cât și din cea definitivă, cu locuințe de serviciu ale angajaților hidrocentralei. Unii nu mai locuiesc aici și fac naveta din Severin. Vin trei-patru cu câte o mașină și ies mai convenabil, dacă stau în oraș. Aici a mai rămas un mic magazin, care și el duce lipsă de clienți. Multe clădiri sunt pustii”, povestește un angajat al Hidroserv, una dintre companiile

Unele dintre pavilioanele coloniei provizorii de la Porțile de Fier 2 au ajuns în grija primăriei comunei Gogoșu. Au fost vândute la prețuri modice locatarilor. Cu un leu, povestesc unii dintre localnici, cu condiția ca spațiile să fie renovate.

„E pustiu, nu este nimeni. Te uiți la blocurile astea și dacă numeri cinci – șase familii într-un bloc. Dar pe scara asta nu e decât unul. Pe scara cealaltă sunt trei oameni. Dar ele sunt luate toate. S-a făcut un avantaj acum câțiva ani că primarul le-a dat cu un leu. Le-a vândut celor care erau aici, în colonie, că nu au venit alți să își ia aici. Dar nici nu ai ce face aici, e pustietate. Nu avem o alimentară aici. Mai mergem în colonia definitivă să luăm pâine, dar și acolo este tot mai pustiu”, povestește Ionică.

Alți localnici spun însă că și-au cumpărat locuințe cu prețuri mai ridicate, de câteva mii de lei, și au investit în renovarea lor, nevrând să plece din colonie, iar povestea locuințelor oferite aproape degeaba de primărie, dintre care unele au rămas pustii, a fost o găselniță electorală.

Biblioteca fostului dascăl Alexandru Popescu. Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL

„Prin chestia asta cu apartamentele, am vrut să reînvie zona. Nu am vrut să fac niciun fel de afacere”, declara recent primarul Jean Rogoveanu, la postul de televiziune local RTS TV, din Mehedinți.

Printre cei rămași în colonia provizorie se numără și Alexandru Popescu, fostul director al școlii de pe șantier, desființată din anii 2000.

Dascălul, stabilit la Porțile de Fier 2 de la începutul anilor ‘90, a transformat una dintre camerele sale într-o bibliotecă unde sunt păstrate mii de cărți pe care le-a adus împreună cu soția sa din regiunea Moldovei.

„Am fost director al școlii care a funcționat aici, pe șantier, dar care s-a închis în 2015 din lipsă de elevi, că nu au mai fost copii aici. Am mai lucrat ca profesor la școala din satul Gogoșu”, spune fostul dascăl.

Colonia definitivă, mai nouă, dar aproape la fel de pustie. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Deși colonia este tot mai pustie, localnicul s-a obișnuit cu viața liniștită de pe insula dunăreană. Soții Popescu trec adesea Dunărea pentru a vizita Serbia, unde își pot face cumpărăturile.

Porțile de Fier 2, a doua mare hidrocentrală de pe Dunăre

Sistemului Porțile de Fier II, al patrulea ca putere în România, după hidrocentralele Porțile de Fier I, Lotru – Ciunget și Râul Mare – Retezat, are o configurație nesimetrică, Dunărea fiind barată în două fronturi (cel principal pe brațul principal al Dunării și cel de-al doilea de pe brațul Gogoșu).

Porțile de Fier 2. Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL

„Obiectivul este compus dintr-o centrală de bază cu 16 agregate de tip bulb (câte 8 pentru fiecare parte puse în funcțiune în perioada 1984 – 1986), două centrale suplimentare (funcționale din 1994, cea românească, respectiv din 2000, cea sârbească), trei ecluze (două pe partea română și una pe partea sârbă) și două baraje deversoare (cel românesc pe brațul Gogosu, cel sârbesc în frontul principal de barare)”, arată Hidroelectrica.

Partea română a centralei de bază este la ultimul agregat din programul de retehnologizare, puterea instalată crescând de la 216 Mw înainte de retehnologizare la 251,2 Mw după retehnologizare.

Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Publicat

pe

De

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.

Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.

Reducerea dezordinii și a distragerilor

Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.

Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.

De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.

Creșterea productivității angajaților

Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.

Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.

În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.

Un spațiu de lucru mai curat și sigur

Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.

Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.

Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.

Concluzie

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.

Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

Publicat

pe

De

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.

Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.

Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.

Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)

Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.

Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:

  • Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
  • Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
  • Creșterea confortului interior;
  • Prevenirea condensului pe margini.

Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.

Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul

O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.

Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:

  • Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
  • Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
  • Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.

Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.

Măsurarea performanței înainte și după schimbare

O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.

Evaluarea performanței se poate face prin:

  • Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
  • Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
  • Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).

După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.

Concluzie

Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.

Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Publicat

pe

De

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.

Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.

Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?

O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.

Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.

Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile

Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.

Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.

Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer

Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.

Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:

  • Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
  • Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
  • Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.

Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.

Concluzie

Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.

În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Actualitateacum 5 zile

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere...

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
Actualitateacum 5 zile

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice...

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Actualitateacum 5 zile

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei...

Igienă vs over-cleaning! Linia fină despre care specialiștii vorbesc prea puțin Igienă vs over-cleaning! Linia fină despre care specialiștii vorbesc prea puțin
Actualitateacum 2 săptămâni

Igienă vs over-cleaning! Linia fină despre care specialiștii vorbesc prea puțin

Oamenii adoră senzația de păr curat și proaspăt imediat după spălare, însă uneori exagerează cu tratamentele din dorința de a-l...

Claudiu Târziu: „Românii nu trebuie să plătească factura jafului din pandemie” Claudiu Târziu: „Românii nu trebuie să plătească factura jafului din pandemie”
Actualitateacum 2 săptămâni

Claudiu Târziu: „Românii nu trebuie să plătească factura jafului din pandemie”

Europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele partidului conservator Acțiunea Conservatoare, a reacționat ferm la informațiile potrivit cărora compania Pfizer solicită României plata...

Servicii de optimizare SEO în Timișoara, pe fondul extinderii comunicării digitale în mediul de afaceri Servicii de optimizare SEO în Timișoara, pe fondul extinderii comunicării digitale în mediul de afaceri
Actualitateacum 3 săptămâni

Servicii de optimizare SEO în Timișoara, pe fondul extinderii comunicării digitale în mediul de afaceri

Timișoara se află între orașele cu activitate economică diversificată, în care companiile din producție, tehnologie și servicii utilizează tot mai...

Importanța regulilor clare în gestionarea documentelor Importanța regulilor clare în gestionarea documentelor
Actualitateacum 3 săptămâni

Importanța regulilor clare în gestionarea documentelor

Gestionarea documentelor într-o organizație nu reprezintă doar o obligație administrativă, ci și un element esențial pentru funcționarea eficientă și protecția...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro