Politica
Vor mai guverna PSD și PNL împreună după alegeri? „Hotărârea de a merge cu candidați separați era clar că o să-i pună într-o logică de competiție”

S-au spus vorbe grele la congresul PSD la adresa colegilor
de la guvernare, iar liberalii nu au rămas nici aceștia datori. Cum va arăta,
în acest context, scena politică după alegeri și ce șanse sunt ca PSD și PNL să
mai guverneze împreună explică analistul politic George Jiglău.
Congresul PSD de sâmbătă, 24 august 2024, a fost scena de la care liderii PSD, aproape fără excepție, au lansat cele mai dure atacuri de până acum la adresa partenerilor lor de guvernare. Discursul anti-PNL este însă doar o retorică de campanie, crede analistul politic George Jiglău, iar cel mai probabil vom asista, după alegeri, la noi negocieri demarate în numele nevoii de stabilitate, așa că nu ar trebui să dăm vorbelor auzite sâmbătă o importanță mai mare decât au de fapt.
„Este un congres specific unor perioade electorale. E normal să ne uităm la lucrurile acestea care au fost prinse în discursuri, ce s-a zis despre colegii de la guvernare. Toată perioada aceasta am discutat ce zice PSD despre PNL și invers, dar nu mi se pare că pe termen nici măcar mediu, cu bătaie imediat după alegeri, lucrurile acestea or să conteze foarte tare. După trei ani aproape de guvernare comună și după sezonul acesta de primăvară-vară când au mers pe liste comune, hotărârea aceasta de a merge cu candidați separați era clar că o să-i pună într-o logică de competiție, de concurență, în timp ce trebuie să guverneze în continuare împreună”, explică Jiglău.
„Foarte ușor se poate invoca din nou stabilitatea, interesul național”
Deși sună oarecum contradictoriu ce vedem acum, candidații PSD și PNL trebuie să se disocieze unii de alții în competiție, chiar dacă ce spun aceștia de fapt nu contează foarte tare.
PSD luptă „să lase impresia că e vioara întâi a guvernării când lucrurile merg bine și că e vina altora când lucrurile merg rău”, spune analistul George Jiglău, în timp ce PNL va face un efort foarte mare să se prezinte, după trei ani de guvernare alături de PSD, drept un partid care reprezintă o concurență reală la PSD. „Genul acesta de discursuri era normal să apară și or să se intensifice în perioada următoare”, crede analistul politic.
„De ce spun că nu contează foarte tare? Pentru că matematica e destul de simplă. Indiferent cum se vor așeza procentele după redistribuirea voturilor atunci, în zilele următoare după 1 decembrie, și în funcție și de rezultatul de la turul doi de la Prezidențiale, șansele să nu avem o guvernare tot PNL-PSD sunt destul de mici mai degrabă, pentru că nu prea văd o altă variantă care să ajungă la majoritate și care să excludă AUR, care sper că rămâne așa cum e, indiferent care sunt partidele care vor forma o coaliție de guvernare”, crede George Jiglău.
Care vor fi argumentele celor două partide pentru a continua împreună la guvernare? Aceleași pe care ni le-au mai servit. „Foarte ușor se poate invoca din nou stabilitatea, interesul național, nu ne place, nu vrem dar n-avem de ales, trebuie pentru țară și popor, și atunci să continue cu guvernarea asta care, de bine – de rău, din punctul meu de vedere, a mers bine, mă refer la relația dintre cele două partide, nu evaluăm performanța guvernării”, spune analistul politic.
Discursurile dure la care am asistat și răspunsurile liderilor PNL nu vor afecta, pe de altă parte, mersul guvernării actuale, crede analistul politic. „Până la urmă, într-un guvern de coaliție se întâmplă asta, iar în perspectiva lui decembrie, din nou, șansele să avem aceeași guvernare în continuare, cu toate cuvintele astea pe care o să le reauzim, cu stabilitatea și celelalte pe care le-au folosit în ultimele luni, șansele sunt tot acolo, indiferent ce vedem acum”, a întărit Jiglău.
Cine se va bate în turul doi
Candidatul împins de membrii PSD către Alegerile Prezidențiale fără voia sa, crede analistul politic George Jiglău, va ajunge fără probleme în turul doi, cel mai probabil de pe prima poziție. Cu cine se va bate aici rămâne o discuție, crede analistul politic, pentru că încă nu avem toate piesele puzzle-ului.
„Trebuie să așteptăm un anunț oficial și de la domnul Geoană, dacă vrea sau nu, ca să putem să avem peisajul complet. E clar că orice candidat PSD, în orice alegeri, intră cu șanse foarte mari la turul doi, pentru că vine la pachet cu cel puțin două milioane de voturi, către trei milioane, care îl duc aproape sigur în turul doi. Iar alegerile astea, presupunând că intră și domnul Geoană, sunt un pic atipice, pentru că avem un candidat fără un partid în spate, un candidat puternic, cu șanse reale la turul doi, care ne complică un pic calculele, dacă ne-am fi uitat doar la procentele partidelor și le asociam cu candidații respectivi”, spune Jiglău.
Aproape oricare dintre candidații deja profilați are șanse să pătrundă în turul decisiv al Prezidențialelor. „Candidatul PSD, oricare ar fi el, aproape sigur intră în turul doi, iar în partea cealaltă sunt cei patru – Geoană, Ciucă, Lasconi și Simion – care toți cred că au șanse rezonabile la turul doi. Probabil Simion cu cele mai puține șanse la turul doi, dar îl pun în discuție la modul serios pentru că procentele, probabil 10-15%, pe care le ia el vor conta foarte mult în turul doi”, a explicat analistul politic.
Competiție pentru voturile AUR
Prezidențiabilii care vor accede în turul doi, presupunând că George Simion nu va intra, își vor adapta, foarte probabil, discursul pentru a cuceri electoratul AUR, crede analistul. Candidatul care va câștiga turul al doilea al Alegerilor Prezidențiale ajutat de voturile electoratului AUR „înseamnă și că a preluat din ideile AUR, și asta nu e neapărat o veste bună”, crede analistul.
„Acum, dacă ne uităm, excluzându-l pe Simion din prezența în turul doi, poate cu excepția lui Mircea Geoană, care deocamdată nu a mers prea tare în direcția aceasta, și Ciucă este un personaj conservator, și doamna Lasconi evident e un personaj conservator, și și Marcel Ciolacu poate oricând să joace cartea aceasta. Ș de asta mă tem că acele două săptămâni dintre cele două tururi, și cu alegerile parlamentare la mijloc (o să vedem și acolo ce scor scoate AUR), s-ar putea să fie cu bătaie mai degrabă în această direcție și nu e neapărat o veste bună”, consideră analistul.
Ciucă și Ciolacu, amenințați de același pericol în cazul eșecului
Marcel Ciolacu, deși are șansa să intre în turul al doilea de pe prima poziție, nu este neapărat câștigătorul fără dubiu al Alegerilor Prezidențiale, iar rezultatele alegerilor din ultimii 20 de ani au arătat clar acest lucru. Pe de altă parte, toți președinții PSD care au intrat în competiție și au pierdut-o au pierdut și șefia partidului. Este, de altfel și motivul pentru care, crede analistul politic George Jiglău, Ciolacu cel mai probabil a fost împins către candidatură fără ca el să și-o dorească. Cea mai bună variantă pentru Ciolacu, în schimb, ar fi fost ca PSD să desemneze un alt candidat cu șanse reale să câștige alegerile.
„Cred că a fost împins de la spate de partid. Eu cred că poziția de prim-ministru pe care putea conta și după prezidențiale, dacă PSD venea cu un candidat care câștiga, atunci i-ar fi fost garantată, practic. Rămânea și președinte la PSD, câștigând cel mai probabil alegerile parlamentare și președinția, eventual, și atunci lucrurile ar fi fost mult mai confortabile pentru el. Dar așa, intrând în competiția aceasta, fie câștigă și pleacă de la partid și se duce la Cotroceni, dar eu cred că știe foarte bine că nu i se potrivește funcția asta, fie pierde și atunci, mai devreme sau mai târziu, la un moment dat tot va pierde președinția partidului”, crede Jiglău.
De același pericol este însă amenințat și liderul PNL Nicolae Ciucă. „Și la Ciucă e fix aceeași discuție: fie câștigă și pleacă, fie pierde și pleacă iarăși”, spune George Jiglău.
Discursul candidatului la Prezidențiale Marcel Ciolacu, unul de prim-ministru
Marcel Ciolacu a devenit oficial, după congresul de sâmbătă, candidatul Partidului Social Democrat la Alegerile Prezidențiale 2024, delegații de la Congresul PSD întrecându-se în discursuri de susținere, concomitent cu atacurile la adresa colegilor de guvernare. Discursul lui Marcel Ciolacu a fost însă unul de prim-ministru, crede politologul Cristian Pârvulescu, nicidecum unul de candidat la Prezidențiale. Atacurile la adresa PNL au fost lansate dintr-un calcul politic, apreciază politologul. Tot acest calcul se pliază însă pe situația în care Mircea Geoană, din diverse motive, nu va candida, altfel „tot discursul a fost inutil și și-au creat o problemă serioasă pentru guvernare ulterior”, crede politologul.
Marcel Ciolacu nu a prezentat niciun program, în schimb s-a profilat, în cadrul discursului, ca un om obișnuit, „persoana umană care propunere o nouă președinție”. În a doua parte a discursului a lansat atacuri, pentru ca în a treia parte să vorbească despre reușitele guvernării.
„A fost un discurs de prim-ministru, nu de președinte. Plus obsesiile, care vin din perioada Ceaușistă: România nu are locul pe care-l merită în lume, eroare imensă de a vorbi despre aliații în Uniunea Europeană. În Uniunea Europeană noi n-avem aliați. În Uniunea Europeană suntem împreună, în Uniunea Europeană nu ne impunem interesul, în Uniunea Europeană găsim interesul comun al tuturor. Ăsta este principiul european pe care nu pare să-l fi înțeles domnul Ciolacu. Analiza pe care o s-o fac eu or s-o facă și ambasadele. Sigur, a încercat să asigure că este anti-rus, pro NATO, pro -americani, a vorbit despre industria de armament americană și despre alte lucruri despre care credea că vor impresiona americanii, dar mie mi-a lăsat un gust amar acest discurs, pentru că mă așteptam la un discurs de candidat la Prezidențiale, mult mai structurat ideologic. Și nu a fost, am văzut doar o încercare disperată de a se adresa electoratului de extremă dreaptă cu mesaje de extremă dreaptă”, a conchis politologul Cristian Pârvulescu.
Politica
România, între tăcere și oportunitate ratată – analiza unui moment diplomatic controversat. Claudiu Târziu: ”O nouă dovadă de incompetență diplomatică!”

Declarațiile recente ale președintelui Acțiunea Conservatoare, Claudiu Târziu, au reaprins dezbaterea despre direcția și independența politicii externe românești. Totul a pornit de la reacția ministrului român de Externe, Oana Țoiu, după ce Budapesta a fost aleasă drept gazdă pentru un posibil summit istoric între Donald Trump și Vladimir Putin, întâlnire anunțată drept o inițiativă pentru pace.
Într-un comunicat al Ministerului de Externe, Oana Țoiu a declarat că România „așteaptă o solicitare oficială din partea Moscovei” pentru a permite survolul aeronavei președintelui rus spre Ungaria. În opinia lui Claudiu Târziu, această reacție dovedește nu doar o lipsă de experiență diplomatică, ci și pierderea totală a capacității României de a acționa suveran în plan internațional.
„Un ministru cu minimă experiență, sau un politician cât de cât orientat, ar fi făcut din proprie inițiativă o ofertă curajoasă de a permite survolarea spațiului aerian românesc, cu intenția declarată de a contribui la efortul de oprire a războiului. Vizita lui Putin la Budapesta este inevitabilă, indiferent de traseu – dar România a ratat șansa de a juca un rol pozitiv, de a arăta că mai contează pe harta geopolitică”, a declarat Târziu.
Potrivit acestuia, gestul de pasivitate al ministrului Țoiu demonstrează încă o dată că România a abandonat orice formă de politică externă independentă, alegând „rolul de executant umil al ordinelor primite de la Bruxelles”.
În contextul geopolitic actual, în care Europa se confruntă cu tensiuni majore și nevoia de lideri capabili să construiască punți de dialog, reacția Bucureștiului pare mai degrabă o dovadă de teamă decât de prudență diplomatică.
Dezbaterea deschisă de Claudiu Târziu scoate la suprafață o întrebare esențială: mai are România capacitatea de a-și defini singură prioritățile de politică externă? Sau s-a mulțumit să fie un spectator obedient într-un joc în care alții decid direcția?
Cert este că, într-un moment în care vecinii din regiune caută să-și afirme vocea, România pare să se mulțumească din nou cu tăcerea. O tăcere care, în plan internațional, costă scump — în influență, în demnitate și în respectul partenerilor strategici.
Politica
România, un pilon de stabilitate la granițele Europei. După intrarea în Schengen, eforturile MAI consolidează securitatea Uniunii

Intrarea României în spațiul Schengen a deschis nu doar granițele aeriene și maritime, ci și o nouă etapă de maturitate europeană. Țara noastră devine, dintr-un stat aflat la periferia Uniunii, un actor-cheie în protejarea frontierelor externe ale Europei. Este o transformare remarcată de Comisarul european pentru Afaceri interne şi migraţie, Magnus Brunner, aflat într-o vizită oficială la Bucureşti, care nu s-a produs peste noapte, ci a fost rezultatul unui efort instituțional constant, coordonat de Ministerul Afacerilor Interne, sub conducerea vicepremierului Cătălin Predoiu.
La mai puțin de un an de la aderare, România se poziționează printre statele membre care dau tonul în aplicarea noilor standarde europene privind controlul la frontiere, migrația și securitatea. Evaluarea recentă a Comisiei Europene privind modul de gestionare a granițelor externe a fost una excelentă, confirmând că structurile românești sunt pregătite și eficiente, fiind o validare politică a faptului că România și-a asumat cu seriozitate rolul de gardian al frontierei estice a Uniunii.
Tehnologie și profesionalism la frontierele Schengen
Ministerul Afacerilor Interne a transformat provocările din ultimii ani – presiunea migratorie, necesitatea modernizării echipamentelor și adaptarea la noile reguli Schengen – într-un proces coerent de reformă. Implementarea sistemelor IT de ultimă generație, interoperabile la nivel european, asigură astăzi o supraveghere eficientă a fluxurilor de persoane și bunuri. Aceste tehnologii, care permit identificarea biometrică și schimbul rapid de informații între statele membre, plasează România în rândul țărilor cu infrastructură de frontieră de top la nivel mondial.
În acest context, rolul ministrului Cătălin Predoiu a fost decisiv. În ultimele luni, el a reușit să mențină un dialog constant cu instituțiile europene și să impună o viziune clară: România nu mai trebuie privită ca un beneficiar al protecției europene, ci ca un partener activ în asigurarea securității comune. Printr-o strategie bazată pe profesionalism, disciplină instituțională și investiții susținute, MAI a devenit un model de eficiență administrativă. Rezultatul este o Românie mai respectată la Bruxelles și o prezență consolidată în structurile de cooperare europeană, inclusiv prin contribuția tot mai mare la misiunile Frontex.
Integrarea în Schengen nu este un obiectiv închis, ci un proces continuu. Pentru România, provocarea majoră este să mențină standardele înalte și să demonstreze că extinderea spațiului de liberă circulație poate merge mână în mână cu o protecție fermă a granițelor. Într-un context geopolitic complicat, cu presiuni migratorii sporite și tensiuni la granițele estice, performanța autorităților române devine un reper de stabilitate regională.
Uniunea Europeană își regândește în prezent politicile de azil și migrație, iar România este printre primele state care aplică noile directive, înainte chiar de termenul oficial din 2026. Această poziționare avantajoasă reflectă capacitatea administrativă și încrederea politică de care țara noastră se bucură la nivel comunitar. Sprijinul logistic și financiar oferit de Comisia Europeană, alături de colaborarea strânsă cu Frontex, confirmă importanța României în arhitectura de securitate a Uniunii.
România, un partener de încredere în Europa securității
Dincolo de cifre și rapoarte tehnice, există și o dimensiune simbolică a acestei reușite. România transmite astăzi un mesaj de responsabilitate și maturitate politică: protejarea frontierelor europene nu este doar o obligație, ci un angajament asumat cu mândrie. Prin activitatea sa, Ministerul Afacerilor Interne demonstrează că poate răspunde standardelor europene nu prin conformism, ci prin performanță.
Într-o Europă tot mai preocupată de echilibrul dintre libertate și securitate, România se dovedește a fi un partener de încredere. Iar acest rezultat poartă semnătura unei echipe conduse cu fermitate și viziune de Cătălin Predoiu – un lider care a reușit să transforme un dosar tehnic, cel al Schengenului, într-o poveste de succes politic și instituțional.
România nu mai așteaptă recunoașterea, ci o merită. Iar evoluțiile recente arată că munca din spatele acestei realizări continuă – pentru o Europă sigură, deschisă și unită, cu o Românie solidă în centrul ei.
Politica
Unul dintre cei mai apropiați oameni de Trump are un mesaj special pentru România: „Țara voastră va avea un rol esenţial”

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, prezintă duminică, din SUA, mesajul emisarului special pentru parteneriate globale Paolo Zampolli.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, care se află într-o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, prezintă într-un clip video, pe Facebook, un mesaj special pentru România de la unul dintre cei mai apropiaţi oameni ai preşedintelui Trump, emisarul special pentru parteneriate globale Paolo Zampolli, înregistrat chiar la reşedinţa sa din Washington DC.
”Am stabilit cu ocazia acestei vizite în Statele Unite o relaţie de caldǎ prietenie cu Paolo, care subliniazǎ în acest mesaj cǎ suntem cel mai important aliat din regiune în NATO, dar şi oportunitǎţile economice comune din energie sau în procesul de reconstrucţie a Ucrainei. Mulţumesc, Paolo, pentru uşa larg deschisǎ României!”, spune Nazare pe Facebook (VIDEO AICI).
Mesajul emisarului pentru români:
”Sunteţi cel mai important aliat NATO al nostru şi avem cele mai mari iniţiative NATO, împreună. Sunteţi amplasaţi într-o zonă extrem de importantă, mai ales pentru orice proces de pace care va fi realizat. Preşedintele nostru a făcut pace în Orientul Mijlociu, este incredibil. Acum, în curând va face pace între Ucraina şi Rusia şi apoi, din partea europeană, va exista acest mecanism de protecţie pentru Ucraina şi vecinii săi. Aşadat, datorită acestui fapt, România va avea un rol esenţial. Aveţi o energie bună şi ne place tipul vostru de energie. Domnule ministru, aveţi cheia casei, sunteţi oricând binevenit”, declară Paolo Zampolli.
-
Politicaacum 2 zile
România, între tăcere și oportunitate ratată – analiza unui moment diplomatic controversat. Claudiu Târziu: ”O nouă dovadă de incompetență diplomatică!”
-
Comunicateacum 3 zile
Carmen Târnoveanu și Echipa Binelui lansează “Conferințele Binelui” – un spațiu de dialog despre valori, curaj și oameni care schimbă lumea
-
Politicaacum 3 zile
Unul dintre cei mai apropiați oameni de Trump are un mesaj special pentru România: „Țara voastră va avea un rol esenţial”
-
Politicaacum 2 zile
România, un pilon de stabilitate la granițele Europei. După intrarea în Schengen, eforturile MAI consolidează securitatea Uniunii
-
Actualitateacum 2 zile
Cum ajută Hidrogeofor localitățile din jurul Capitalei să aibă apă curată și constantă
-
Comunicateacum 2 zile
Unde găsești dulciuri românești autentice în magazinele din UK?
-
Comunicateacum o zi
Beneficiile magneziului în reducerea anxietății
-
Sanatateacum 2 zile
Spitalul Digenio – Excelență în gastroenterologie sub îndrumarea prof. univ. dr. Marcel Tanțău