Actualitate
Misterul disparițiilor cercetătorilor ruși. Rachetele hipersonice și temerile lui Putin
În ultimii șase ani, 12 cercetători ruși implicați în dezvoltarea rachetelor hipersonice au fost arestați, iar unii au dispărut fără urmă. Aceste arestări, acuzații de spionaj afectează grav colaborarea internațională în știință, în timp ce temerile lui Putin de scurgeri de informații se amplifică.
Rachete hipersonice – imagine de la parada de ziua marinei în Rusia – FOTO Arhiva Profimedia
Mulți dintre savanții fizicii aerospațiale din Rusia au ajuns în închisoare, iar în cel puțin într-un caz, arestarea a dus la un proces în care inculpatul a primit o pedeapsă de 15 ani, fiind acuzat de divulgarea de secrete către puteri străine.
Cercetătorii care continuă să dispară în închisoare sunt implicați în dezvoltarea rachetelor hipersonice, precum 3M22 Zircon, considerată o „bijuterie” a tehnologiei militare rusești. Potrivit autorităților de la Moscova, această rachetă poate atinge o viteză de nouă ori mai mare decât cea a sunetului.Valul de arestări al acestor oameni de știință, contestat de avocații lor și de ONG-urile pentru drepturile omului, a fost detaliat într-o anchetă realizată de Wall Street Journal.
De ce se teme Vladimir Putin
Rachetele hipersonice sunt, fără îndoială, singurele arme cu care Vladimir Putin se poate mândri, având capacitatea de a acoperi distanțe mai mari decât rachetele tradiționale și de a evita sistemele de apărare. Această situație sugerează că Putin ar putea fi îngrijorat de riscul de spionaj. Este posibil ca arestările să fie o măsură de represiune „preventivă”, menită să împiedice divulgarea secretelor de către cei care le dețin, în cazul în care ar avea ocazia să o facă.
Oamenii de știință implicați în dezvoltarea rachetelor hipersonice, care au fost arestați, au participat frecvent la conferințe internaționale și la schimburi cu colegi din străinătate. O trăsătură comună a acestor arestări este că toți cei vizați aveau contacte internaționale, iar, deși inițial aveau aprobarea autorităților moscovite, aceste relații au devenit suspecte, declanșând anchete.
Nu este clar dacă Putin se teme doar de scurgerile de know-how tehnologic către Occident; există și speculații că China ar fi reușit să dezvolte rachete hipersonice prin furtul secretelor rusești, un fenomen mai vechi în domeniul armamentului, având în vedere că alianța Beijing-Moscova nu exclude spionajul reciproc.
„Au ordin să caute ce oameni de știință pot fi închiși”
Această serie de arestări afectează grav cooperarea internațională dintre oameni de știință. Până în 2012, Putin a semnat acorduri de colaborare științifică cu țările occidentale pentru a avansa cercetarea în domeniul vitezei hipersonice. Acum, conform plângerii unui avocat al apărării, „serviciile secrete ruse au ordin să caute ce oameni de știință pot fi închiși” pentru contactele lor cu lumea exterioară.
Șase dintre arestările de cercetători au avut loc după invazia Ucrainei în februarie 2022, incluzând specialiști în aerodinamică de la Institutul Khristianovich pentru Mecanică Teoretică și Aplicată, un centru de excelență din Siberia.
Prima arestare din această serie a avut loc în 2018, imediat după discursul lui Vladimir Putin în Parlament, în care anunța pentru prima dată existența rachetelor hipersonice capabile să „perforeze” apărarea americană, prezentându-le chiar într-un video. De atunci, au fost vizați și cercetători cu experiență și recunoaștere internațională.
Acțiunile s-au intensificat după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina.
Fizicieni de renume, acuzați de trădare
Cercetătorii ruși Alexander Shipliouk, Anatoly Maslov și Valery Zvegintsev, toți fizicieni de frunte în domeniul rachetelor hipersonice, au fost reținuți recent sub acuzația de înaltă trădare.
Pe 3 septembrie, Shipliouk, fost director al Institutului de Mecanică Teoretică și Aplicată (ITAM) din Siberia, a fost condamnat la 15 ani de închisoare de înaltă securitate pentru că ar fi împărtășit informații clasificate la o conferință din China în 2017, susținând că datele erau deja publice, relatează France 24.
Cercetatorul rus Anatoly Maslov, 78 de ani, condamnat la 14 ani de închisoare – Foto X
Anatoly Maslov, în vârstă de 78 de ani, a primit o pedeapsă de 14 ani în mai, folosind același argument în fața acuzațiilor de trădare. Zvegintsev, un alt expert hipersonic de la ITAM, a fost arestat în primăvara anului trecut și se află în arest preventiv; autoritățile ruse au confirmat arestarea sa doar după o scrisoare deschisă prin care colegii săi exprimau îngrijorări cu privire la soarta lor.
„Acesta este un mod foarte răzbunător de a viza oamenii de știință. Cei mai mulți dintre ei sunt mai în vârstă, iar cel puțin unul dintre ei este bolnav în stadiu terminal”, a remarcat Jenny Mathers, specialist în serviciile de informații rusești la Universitatea Aberystwyth din Țara Galilor, potrivit sursei citate.
Vânătoarea oamenilor de știință implicați în dezvoltarea rachetelor hipersonice este un semn al „comportamentului unui regim din ce în ce mai paranoic și izolat”, conform observațiilor lui Stephen Hall, specialist în Rusia la Universitatea din Bath.
Acest lucru reflectă paranoia crescândă a regimului lui Putin și dorința acestuia de a controla informațiile sensibile. Experții sunt de părere că Moscova este determinată să împiedice orice scurgere de informații. Arestările recente sugerează un climat similar cu cel din perioada lui Stalin. Aceste acțiuni nu doar că sporesc puterea FSB-ului, dar riscă și izolarea Rusiei de comunitatea științifică globală, afectând negativ progresul tehnologic al țării. Scopul acestor arestări pare să fie descurajarea colaborării cu omologii străini, prin crearea unui climat de frică.
„Vladimir Putin nu mai are încredere în nimeni”, a subliniat Jenny Mathers.
Actualitate
Trump și Putin, prinși în propria capcană: de ce nu pot încheia războaiele pornite
Blocarea în războaie fără un final clar și presiunea care face problematică admiterea unor greșeli definesc tot mai mult acțiunile lui Donald Trump și Vladimir Putin, care se confruntă cu dificultăți în gestionarea propriilor strategii.
Vladimit Putin si Donald Trump. FOTO Shutterstock
Donald Trump și Vladimir Putin se confruntă cu dificultăți majore în a încheia conflictele în care sunt implicați, fiind prinși în consecințele propriilor decizii și într-o logică a puterii care le limitează opțiunile, arată analiză publicată de The Washington Post.
Potrivit editorialistului David Ignatius, ambii lideri au pornit de la premisa că adversarii vor ceda rapid, ignorând avertismentele consilierilor. Niciunul nu pare însă dispus să admită erorile sau să facă pași înapoi, deși perspectivele unui succes total se diminuează.
Autorul descrie această situație drept o „capcană a puterii”, în care liderii, izolați în cercuri de susținători și lipsiți de critici reali, continuă să susțină strategii costisitoare, chiar și în lipsa unor rezultate clare.
În cazul lui Donald Trump, dificultățile sunt vizibile în gestionarea conflictului cu Iranul. Deși încearcă să minimalizeze situația, negând inclusiv caracterul de război, acțiunile militare și declarațiile publice indică o presiune tot mai mare. Liderul de la Casa Albă oscilează între amenințări dure și propuneri de compromis, ceea ce creează îngrijorări chiar și în rândul unor aliați din regiune.
„Nimeni nu își permite să își exprime îndoielile față de Putin”
Vladimir Putin este prezentat ca având o abordare similară în Ucraina, continuând să trateze conflictul ca pe o „operațiune militară specială” și să creadă că poate impune condițiile sale Kievului.
Totuși, potrivit analistei Tatiana Stanovaya, citată de The Washington Post, în interiorul sistemului de putere de la Kremlin există rețineri pe care nimeni nu le exprimă deschis: „Nimeni nu își permite să își exprime îndoielile față de Putin”, a subliniat aceasta.
Analiza evidențiază și costurile ridicate ale strategiei Rusiei, inclusiv pierderile masive de pe front și lipsa unui progres decisiv. În același timp, liderul de la Kremlin evită măsuri precum mobilizarea generală, de teama impactului intern.
The Washington Post citează și opinii din mediul de analiză rus, inclusiv pe Dmitri Trenin, care atrage atenția asupra riscurilor generate de o înțelegere greșită a contextului ucrainean.
De asemenea, expertul Vasily Kashin, care conduce un centru la Școala Superioară de Economie din Moscova, susține că obiectivul de a controla Ucraina este imposibil fără o ocupație pe termen lung, dificil de realizat pentru Rusia.
„Scopul de a ‘lichida regimul anti-rus’ din Ucraina este fundamental inaccesibil în această etapă fără o ocupație militară completă și pe termen lung a întregii țări. … Pentru Rusia, acest lucru este tehnic imposibil„, a scris el.
În ceea ce privește Statele Unite, analiza sugerează că o eventuală înțelegere cu Iranul ar putea semăna cu acordul nuclear din 2015, abandonat anterior de Trump, ceea ce ar indica faptul că eforturile militare au produs beneficii limitate.
Ambii lideri par blocați între incapacitatea de a recunoaște eșecul și imposibilitatea de a obține o victorie clară. Costurile conflictelor cresc constant, iar presiunea internă începe să se resimtă atât la Washington, cât și la Moscova.
Potrivit The Washington Post, aceste situații ar putea rămâne în istorie drept exemple de decizii strategice greșite, comparabile cu alte intervenții majore controversate, precum invazia Irakului din 2003.
Actualitate
Comisia Europeană aprobă preluarea Xella International de către Holcim, cu o condiție: cesionarea integrală a fabricii de BCA din Adjud
Comisia Europeană a aprobat achiziția companiei Xella International de către grupul elvețian Holcim, însă tranzacția este condiționată de cedarea integrală a fabricii de BCA deținute de Holcim la Adjud, în România.
Holcim achizițonează Xella International. FOTO Adevărul
Decizia a fost luată în baza Regulamentului UE privind concentrările economice, după ce Comisia Europeană a analizat impactul potențial al tranzacției asupra concurenței pe piața materialelor de construcții, potrivit News.ro.
Potrivit Comisiei, în forma inițială, operațiunea ar fi redus semnificativ concurența pe piața blocurilor de beton celular autoclavizat (BCA), unde Holcim și Xella sunt principalii furnizori din România, cu poziții consolidate și branduri puternice.
Pentru a elimina aceste riscuri, grupul Holcim și-a asumat angajamentul de a vinde fabrica de BCA din Adjud.
„Acest angajament răspunde pe deplin preocupărilor în materie de concurenţă identificate de Comisie, eliminând suprapunerea orizontală dintre activităţile comerciale cu blocuri de BCA ale părţilor în România. În urma feedbackului pozitiv primit în contextul testului de piaţă, Comisia a concluzionat că tranzacţia, astfel cum a fost modificată prin angajamentul asumat, nu ar mai ridica probleme în materie de concurenţă”, se rată într-un comunicat al Comisiei Europene
Aprobarea este condiționată de implementarea integrală a angajamentului, care va fi monitorizat de un mandatar independent, sub supravegherea Comisiei Eutopene.
De asemenea, autoritățile europene vor analiza separat dacă viitorul cumpărător al activelor este adecvat pentru a asigura competiția pe piață.
Holcim este unul dintre principalii furnizori globali de materiale de construcții, activ în domenii precum ciment, agregate și betoane, în timp ce Xella, companie cu sediul în Germania, produce materiale pentru zidărie și soluții de izolație.
Tranzacția a fost notificată Comisiei Europene la 20 aprilie 2026 și a fost analizată în faza inițială, care permite evaluarea rapidă a impactului asupra pieței.
Actualitate
A cumpărat un apartament la etajul 34 într-un bloc cu 32 de etaje. Povestea bărbatului rămas și fără locuință, și fără bani
Un bărbat din China s-a trezit implicat într-o dispută juridică de durată după ce a cumpărat un apartament aflat, teoretic, la etajul 34 al unui bloc care avea în realitate doar 32 de etaje.
A cumpărat un apartament la etajul 34 al unui bloc cu doar 32 de etaje. FOTO: Arhivă
Shen, un locuitor din provincia Shaanxi, din China, a achiziționat în 2013 un apartament de aproximativ 90 de metri pătrați într-un complex rezidențial aflat în apropierea orașului Xi’an. Prețul locuinței era de numai 2.646 de yuani (337 euro) pe metrul pătrat, aproximativ o treime din valoarea medie a locuințelor din zonă, notează South China Morning Post.
Prețul redus se explica însă prin faptul că imobilul făcea parte din categoria locuințelor cu drepturi de proprietate limitate, dezvoltate pe terenuri rurale fără toate aprobările legale necesare.
Bărbatul a achitat un avans de 117.700 de yuani (15.000 euro) și a semnat un contract prin care dezvoltatorul se angaja să predea apartamentul în anul 2015.
Termenul nu a fost respectat, iar după mai multe amânări, dezvoltatorul l-a informat în 2017 că blocul este finalizat și că trebuie să achite diferența de bani. Când a cerut să primească mai întâi cheile locuinței, Shen a aflat un detaliu șocant: blocul în care cumpărase apartamentul avea doar 32 de etaje.
Inițial, dezvoltatorul i-a propus un apartament la etajul 32, însă bărbatul nu dispunea atunci de suma necesară pentru plata integrală. Două luni mai târziu, i s-a comunicat că și acea locuință fusese deja vândută.
Rămas fără apartament, Shen a solicitat returnarea banilor. Dezvoltatorul a invocat însă lipsa fondurilor și i-a cerut să aștepte.
În următorii ani, bărbatul a recuperat doar o parte din avans. A primit 20.000 de yuani (aproximativ 2.500 euro) în 2020 și încă 50.000 de yuani (aproximativ 6.000 de euro) în 2022, după care dezvoltatorul a încetat să mai răspundă apelurilor sale.
Cazul a ajuns în fața unei comisii de arbitraj din Xi’an, care a decis că dezvoltatorul trebuie să îi restituie suma rămasă, de 47.700 de yuani (aproximativ 6.000 euro), plus dobânzi de aproximativ 27.000 de yuani (3.000 de euro). De asemenea, compania risca penalități suplimentare dacă nu respecta decizia.
Cu toate acestea, până în luna mai a acestui an, Shen nu își recuperase banii. Instanța a emis inclusiv măsuri de restricționare împotriva debitorului, însă autoritățile au constatat că acesta nu deținea bunuri sau economii care să poată fi executate.
Povestea a stârnit numeroase reacții pe rețelele sociale din China, unde mulți utilizatori au atras atenția asupra riscurilor asociate cumpărării locuințelor cu drepturi de proprietate limitate.
„Apartamentele cu drepturi limitate sunt ieftine, dar vin cu multe probleme. Omul a avut ghinion, însă nu prea există o soluție pentru el”, a comentat un internaut.
-
Breakingacum 2 zileReplica lui Ciprian Ciucu la oferta lui Tomac de a conduce Ministerul Dezvoltării: „Vă mulțumesc pentru încredere, dar…”
-
Breakingacum 2 zileValentin Stan prezintă o situație similară cu cea din Constanța în Letonia: Premierul Letoniei și-a dat demisia după ce ministrul Apărării nu a trimis un mesaj de alertă către populație
-
Breakingacum o ziMeloni îndeamnă statele NATO să regândească cheltuielile pentru apărare: “Am văzut tancuri de milioane de euro distruse de drone de 20.000 euro”
-
Actualitateacum 2 zile
Cântărețul și actorul Patrick Bruel a fost pus sub acuzare pentru viol și agresiune sexuală. Artistul, plasat sub control judiciar
-
Actualitateacum 2 zile
Partenera Serenei Williams s-a accidentat jucând un meci de simplu în turneul de la Londra
-
Breakingacum 23 de oreCum să ții vulpile departe de grădină, folosind ingrediente banale din bucătărie
-
Actualitateacum 3 zile
Cum a ajuns cea mai scumpă casă din Marea Britanie să fie ocupată de un om al străzii. Clădirea are o valoare de peste 200 de milioane de lire sterline
-
Actualitateacum 3 zile
Putin a semnat legea care permite confiscarea bunurilor rușilor fugiți în străinătate. Criticile la adresa Kremlinului pot fi sancționate cu pierderea proprietăților





