Breaking
„Combaterea infracțiunilor economico-financiare și a celor de natură judiciară”
Sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) si a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) a fost demarată, la începutul acestei săptămâni, o nouă fază a operațiunii JUPITER, ca o continuare a activităților din luna mai a acestui an.
Chestorul Aurel Dobre, director al Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice (DICE) a făcut un bilanț al acestei operațiuni de amploare și a declarat că scopul principal a fost „combaterea infracțiunilor economico-financiare și a celor de natură judiciară”.
Potrivit acestuia, „Operațiunea Jupiter” a vizat implementarea eficientă a măsurilor dispuse la nivel instituțional, pentru prioritizarea activităților de prevenire și combatere a criminalității în diversele sale manifestări, recuperarea efectivă a prejudiciilor provocate și asigurarea protecției cetățenilor de către autoritățile de aplicare a legii, prin abordarea integrată la nivelul unităților centrale și teritoriale de specialitate a acestor fenomene infracționale.
„Astfel, în perioada 21 – 25 Octombrie 2024, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție si a Inspectoratului General al Poliției Române, la nivelul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice, Direcției de Ordine Publică, Direcției de Investigații Criminale, Direcției Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase și al structurilor teritoriale corespondente, sub supravegherea procurorilor din cadrul unităților de parchet competente, au fost intensificate activitățile specifice de investigare și administrare a probatoriilor în cauzele care au ca obiect astfel de infracțiuni.
În cadrul acțiunilor organizate în cele 5 zile, la nivel național, au fost puse în aplicare peste 1.000 de mandate de percheziție domiciliară și 342 mandate de aducere.
În urma activităților desfășurate au fost dispuse măsuri preventive față de 57 persoane, fiind reținute 31 de persoane, 2 arestate preventiv, o alta a fost arestată la domiciliu și 23 de persoane au fost puse sub control judiciar.
Referitor la dosarele penale instrumentate în cadrul cărora au fost organizate acțiuni de amploare, principale infracțiuni cercetate sunt de evaziune fiscală, înșelăciune, contrabandă, obținere ilegală de fonduri, delapidare, nerespectarea regimului fiscal, contrafacere, nerespectarea legislației privind protecția mediului, nerespectarea regimului armelor și al munițiilor și altele.
Cercetările în aceste dosare sunt continuate sub supravegherea procurorilor de caz, fiind formulate propuneri pentru dispunerea altor măsuri preventive și luarea de măsuri asigurătorii”, a declarat chestorul Aurel Dobre.
„Polițiștii de investigare a criminalității economice au desfășurat 129 acțiuni de amploare”
În contextul operațiunii „Jupiter”, polițiștii de investigare a criminalității economice au desfășurat 129 acțiuni de amploare de administrare a probatoriului în 201 dosare penale aflate în lucru.
În urma activităților desfășurate au fost dispuse măsuri preventive față de 38 persoane, 13 fiind reținute, 2 arestate preventiv, o alta arestată la domiciliu și 22 de persoane au fost puse sub control judiciar.
„Pentru recuperarea prejudiciului cauzat în cele 201 dosare penale, în această perioadă, au fost aplicate măsuri asigurătorii în valoare de peste 86.000.000 de lei. Totodată, au fost indisponibilizate aproape 15.000 de articole vestimentare și peste 7.000 de parfumuri, în valoare de aproximativ 8.100.000 lei, peste 1.400.000 de lei și aproape 230.000 de euro, 1.300 de litri de alcool, 608 metri cubi de agregate minerale şi peste 70 de tone de deșeuri.
Structurile teritoriale de arme, explozivi și substanțe periculoase, sub coordonarea Direcției Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase au pus, în aplicare, în cadrul operațiunii naționale, 67 mandate de percheziție domiciliară, în 21 de dosare penale, având ca obiect infracțiunile de contrabandă calificată, nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, braconaj cinegetic, uz de armă fără drept, nerespectarea regimului materiilor explozive și nerespectarea regimului deșeurilor periculoase.
Față de 7 persoane a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, iar față de o altă persoană a fost dispusă măsura preventivă a controlului judiciar pentru 60 zile.
În vederea continuării cercetărilor au fost ridicate 20 arme letale, din care 5 deținute ilegal și 15 deținute legal și 11 arme neletale, supuse autorizării. De asemenea, în urma perchezițiilor au fost indisponibilizați 24.000 de euro, 141.500 de euro, susceptibili a fi falși și aproape 180.000 de lei.
În cadrul activităților derulate pe linia nerespectării regimului vânătorii și protecției fondului cinegetic au fost indisponibilizate 89 de trofee de vânat, 1 lunetă, 303 kg. de carne de vânat, 3 câini rasa ogar, precum și dispozitive de vedere pe timp de noapte, camere video, camere cu termoviziune și camere de vânătoare.
În urma acțiunilor derulate de polițiști pentru protecția mediului au fost indisponibilizate 3 kg. de articole pirotehnice, 50 de tone de deșeuri periculoase și nepericuloase, provenite din activitatea de dezmembrare ilegală a autovehiculelor, 765 litri de deșeuri periculoase și aproape 250 de tone de vehicule scoase din uz”, a mai precizat chestorul Aurel Dobre.
„Dosare penale în care se fac cercetări pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, proxenetism, nerespectarea regimului armelor și munițiilor”
În domeniul investigațiilor criminale, polițiștii, împreună cu procurorii de caz au pus în aplicare 40 de mandate de percheziție domiciliară, în cadrul unor dosare penale în care se fac cercetări pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, proxenetism, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfășurarea activităților de colectare, tratare, transport, valorificare și eliminare a deșeurilor și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Față de 11 persoane a fost dispusă măsura reținerii, iar în vederea continuării cercetărilor au fost ridicate 1 autoturism în valoare de 40.000 euro, 4.000 de euro, 10 arme neletale (tip pușcă și pistol), cutii de muniție neletală, telefoane mobile, laptopuri și alte medii de stocare.
„În continuare, o să vă prezint câteva exemple dintre acțiunile derulate săptămâna aceasta, în cadrul Operațiunii Jupiter”, a continuat chestorul Aurel Dobre.
- La data de 22 octombrie, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Dâmbovița au pus în executare 73 de mandate de percheziție domiciliară, pe raza județului Dâmbovița, în orașul Găești și în 7 comune din județ.
Activitățile au fost desfășurate în mai multe dosare penale instrumentate la nivelul Poliției Orașului Găești, sub supravegherea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Găești, pentru comiterea unor arderi ilegale de deșeuri rezultate din dezmembrări de autovehicule, braconaj piscicol, sustrageri de material lemnos, deținerea ilegală a unor arme supuse autorizării, precum și alte infracțiuni economice și judiciare.
Pentru audieri și dispunerea măsurilor procesuale prevăzute de lege au fost conduse la sediul Poliției Orașului Găești peste 50 de persoane. 3 persoane au fost reținute, iar față de alte 3 a fost dispusă măsura controlului judiciar.
În urma activităților desfășurate, au fost descoperite și indisponibilizate peste 2,5 tone de materiale neferoase și au fost confiscate 70 de tone de deșeuri.
- În cadrul operațiunii, la data 23 octombrie, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul I.P.J. Mureș, sub supravegherea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș, au pus în executare 77 de mandate de percheziție domiciliară, în județele Mureș, Brașov, Covasna, Maramureș, Dâmbovița, Galați, Olt, Bihor și Cluj, într-un dosar penal privind săvârșirea mai multor fapte de evaziune fiscală. Din cercetările polițiștilor a reieșit că, din anul 2021 și până în prezent, mai multe societăți comerciale din județul Mureș ar fi acționat ilegal în vederea eludării impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat.
Astfel, agenții economici nu ar fi înregistrat în evidența contabilă totalitatea veniturilor realizate în urma comercializării de legume și fructe și ar fi dispus înregistrarea în actele contabile a unor documente justificative fără conținut economic real.
În urma perchezițiilor, polițiștii au ridicat în vederea confiscării peste 180.000 de lei, 13.000 de euro și alte bunuri și înscrisuri de interes anchetei.
- La data de 22 octombrie, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Tulcea, împreună cu cei din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, Serviciului Criminalistic, Serviciului pentru Acțiuni Speciale, Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, au pus în executare 4 mandate de percheziție domiciliară, în județul Tulcea.
A fost vizat domiciliul unei persoane cercetate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, poluarea prin evacuarea în atmosferă sau pe sol a unor deșeuri ori substanțe periculoase și neluarea măsurilor de eliminare totală a substanțelor și preparatelor periculoase care au devenit deşeuri.
Astfel, polițiștii au descoperit și ridicat, în vederea probării activității infracționale, 43 de autoturisme scoase din uz, 4 bărci cu motor, 645 de litri de ulei uzat, aproape 8 tone de deșeuri feroase, 1,7 tone de deșeuri din plastic. Persoana vizată a fost reținută, pentru 24 de ore”. a încheiat chestorul Aurel Dobre, directorul DICE.
Citește și:
Arestat pentru tentativă de omor. Un tânăr din București a înjunghiat un un bărbat cu o MACETA de jumătate de metru
Percheziție în București, într-un dosar ce vizează tentativa de FURT calificat. Un bărbat, bănuit că ar fi încercat să pătrundă într-un apartament
7 localități din Dâmbovița împânzite de mascați. Percheziții la suspecți de arderi ilegale de deșeuri, deținere de arme, contrabandă și cerșetorie
RAZIE de amploare la Bărbuleşti. Peste 200 de polițiști au descins la 17 adrese ale unor persoane suspectate de uz de arme, violențe și distrugeri
Breaking
(P) Primăria Sectorului 5 accelerează reparațiile străzilor Teremia și Oltului
Societatea Infrastructură S5 S.A. a intervenit pe străzile Teremia și Oltului pentru a finaliza toate lucrările într-un timp cât mai scurt, cu rezultate cât mai bune.
Intervențiile au avut ca obiectiv remedierea porțiunilor afectate ale carosabilului, în vederea asigurării unor condiții mai bune de circulație rutieră și a creșterii gradului de siguranță pentru participanții la trafic.
Lucrările fac parte din acțiunile punctuale derulate la nivelul comunității pentru întreținerea și îmbunătățirea infrastructurii rutiere. Astfel de intervenții vor continua în zonele în care starea carosabilului impune lucrări de reparații, în funcție de necesitățile identificate în teren.
Breaking
Refrenul zilei la congresul liberalilor: Suntem sub asalt/Suntem sub asediu/Atac la rupere asupra PNL. Discurs la indigo de la liderii partidului
Modernizare cu rădăcini. Acesta a fost titlul moțiunii cu care Ilie Bolojan și-a reconsolidat șefia partidului alături de noua sa echipă. Însă în urma discursurilor liderilor liberali, un alt refren a dominat.
Ilie Bolojan asaltat de admiratori la congresul PNL, 21 iunie. Foto: Gândul
Președintele PNL a reluat refrenul lui Ciprian Ciucu și a întărit teza lansată de primarul Capitalei.
Un alt liberal cu greutate a cântat după aceeași partitură și s-a plâns de faptul că liberalilor le este amenințată autoritatea în propriul partid.
„De câtva timp, PNL este sub asediu, ăsta este adevărul! Şi vedeţi că este atacat dreptul nostru de a decide în propriul nostru partid, ne este atacat statutul, ne este atacată autoritatea.”, a spus Vasile Blaga în fața delagaților liberali.
Și Robert Sighiartău, noul secretar general al partidului, a ținut să se plângă că liberalii sunt atacați cu tunuri.
„Niciodată în 34 de ani nu a fost ținta unui asemenea atac. Au crezut că poate fi condus cu trădători, care să nu mai propriul lider. Nu au reșit și nu vor reuși. Oricâte guri de tun vor îndrepta, 2000 de delegați au venit să spună că PNL este un partid liber.”, a transmis liberalul în discursul său.
Breaking
Ce aduce nou programul de guvernare al lui Veștea față de cel al lui Bolojan: Mai puțin șoc fiscal, mai mult ADN social-democrat
Programul de guvernare depus în Parlament, duminică seara, de premierul desemnat Adrian Veștea continuă, așa cum a anunțat, modelul Bolojan. Dar schimbă prioritățile strategice și introduce lista de măsuri cerută de PSD pentru a-l susține. Reforma fiscală, restructurarea statului și disciplina bugetară rămân piloni esențiali, dar documentul prioritizează patru mari obiective strategice: SAFE, OCDE, PNRR și fondurile europene.
La nivel declarativ documentul este „Bolojan 2.0”, la nivel de ADN administrativ și economic apar câteva elemente care importă măsurile cerute de PSD pentru susținerea Guvernuului Veștea, fiind mai aproape de viziunea social-democrată decât de liberalismul clasic.
Din programul de guvernare Veștea dispar măsurile fiscale sub formă de „terapie de șoc” și discursul radical asociat actualului lider PNL. În locul unor reforme administrative dure, programul vorbește despre „foi de parcurs”, evaluări, etapizare și prioritizare, fără un calendar strict de reorganizarea administrativ-teritorială sau restructurări masive în administrația locală.
Guvernul își asumă în continuare reducerea deficitului, controlul cheltuielilor și eliminarea risipei, însă încearcă să transmită mediului de afaceri că schimbările fiscale vor fi mai predictibile și anunțate din timp.
SAFE și industria de apărare devin noul proiect economic major
Spre deosebire de programele de guvernare clasice, documentul tratează apărarea ca pe un motor economic. Cele 16,68 miliarde de euro disponibile prin programul european SAFE sunt prezentate nu doar ca investiții militare, ci și ca sursă pentru infrastructură, dezvoltarea industriei de apărare, producție internă și locuri de muncă.
„Consolidarea securității naționale prin Programul SAFE – Security Action for Europe: România va valorifica integral oportunitatea oferită de Programul SAFE, prin utilizarea celor 16,68 miliarde de euro obținute în cadrul acestui instrument european pentru accelerarea înzestrării Armatei, dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare civilă și militară și revitalizarea industriei naționale de apărare. Securitatea națională nu mai poate fi privită separat de dezvoltarea economică. Investițiile în apărare, infrastructură strategică și capacități industriale vor contribui atât la întărirea capacității de protecție a României, cât și la crearea de locuri de muncă, stimularea producției interne și creșterea competitivității economiei naționale”, potrivit documentului.
Practic, programul încearcă să transforme securitatea într-un nou pol de creștere economică pentru România.
Noua ordine în finanţele publice
Programul promite continuarea consolidării finanțelor publice după ce deficitul bugetar de 9,3% din PIB din 2024 a împins România să înceapă cea mai amplă corecție fiscal-bugetară din ultimii ani. Chiar și după acest efort, deficitul rămâne estimat la aproximativ 6,2% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, menționează documentul.
„Guvernul își asumă continuarea reducerii deficitului prin măsuri clare de disciplină bugetară, reducere a risipei și prioritizare a cheltuielilor publice. Nu vom cosmetiza realitatea bugetară și nu vom amâna deciziile necesare”, se arată în programul de guvernare citat. Însă documentul promite predictibilitate fiscală.
„Obiectivul Guvernului este ca, prin reducerea deficitului, o mai bună colectare și un control mai riguros al cheltuielilor publice, să diminuăm presiunea asupra sistemului fiscal și să evităm schimbările frecvente de taxe”
Documentul pune accent pe creşterea veniturilor la bugetul de stat şi combaterea evaziunii fiscale prin:
• ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic şi supuse reorganizării,
indicatorilor de performanţă. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;
• Îmbunătățirea legislaţiei privind evaziunea fiscală şi a executării silite;
• Parteneriat cu cetăţenii pentru combaterea evaziunii fiscale;
• Analiza excepţiilor fiscale şi corectarea acestora, acolo unde este cazul
Amprenta social-democrată: Bani pentru administrația locală
Una dintre cele mai vizibile diferențe față de abordarea asociată lui Bolojan este accentul pus pe dezvoltarea locală și pe protejarea mecanismelor de finanțare ale autorităților locale. Programul propune evaluarea, eșalonarea și continuarea programului Anghel Saligny – principalul mecanism de alimentare financiară a administrației locale.
„Guvernul va menține un nivel ridicat al investițiilor publice în infrastructură, sănătate, proiecte locale, transport și modernizare administrativă. Ministerul Finanțelor va asigura finanțarea investițiilor din PNRR și fonduri europene, precum și a programelor naționale Anghel Saligny și CNI, în paralel, împreună cu ministerele de resort, cu pregătirea unor măsuri de prioritizare a portofoliului de investiții și a modului de gestionare a programelor, astfel încât dezvoltarea și sectorul construcțiilor să fie susținute fără abaterea de la țintele de deficit”, se arată în programul de guvernare anunțat de Veștea.
Creșterea ocupării și sprijin pentru piața muncii
Programul lui Adrian Veștea promite măsuri pentru creșterea gradului de ocupare, în special în rândul tinerilor, prin programe de calificare, consiliere profesională și sprijin pentru primul loc de muncă. Documentul prevede modernizarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, adaptarea acestora la nevoile actuale ale pieței muncii și combaterea muncii nedeclarate. În plus, guvernul își asumă actualizarea legislației muncii și consolidarea dialogului social și a negocierii colective între angajatori și salariați.
De asemenea, documentul include explicit creșterea salariului minim începând cu 1 iulie 2026 și promite măsuri pentru menținerea unui nivel adecvat al veniturilor din muncă și pensii în raport cu evoluția costului vieții.
Măsuri concrete propuse în programul de guvernare:
1. Angajarea părinţilor cu ≥ 3 copii – subvenţie 2.250 lei/lună/angajator timp de 12 luni
2. Mame active pe piaţa muncii – prime 1.000 lei/lună pentru femei cu ≥ 3 copii angajate sau cu activitate independentă (12 luni)
3. Concediu creştere copil pentru bunici – posibilitate legală pentru bunici angajaţi de a beneficia de concediu în locul părinţilor. Sprijinirea familiilor prin flexibilizarea modului de îngrijire a copilului în primii doi ani de viaţă, în special în contextul în care părinţii revin mai devreme în câmpul muncii sau nu pot beneficia de concediu. Măsura vizează şi valorizarea rolului activ al bunicilor în viaţa copilului şi în echilibrul familial
4. Revenirea părinţilor în muncă part-time cu păstrarea indemnizaţiei 50% – contract maximum 4 h/zi cu jumătate din indemnizaţie. Stimularea inserţiei pe piaţa muncii şi asigurarea unui echilibru adecvat între viaţa profesională şi responsabilităţii de părinte.
5. Extinderea acordurilor bilaterale între România și alte țări și se operaționalizează sistemul de înregistrare a acestora în platforma www.workinromania.gov.ro.
6. Implementarea și monitorizarea Programului Primul Loc de Muncă în vederea facilitării tranziției tinerilor de la educație la ocupare și reducerea numărului de tineri NEET.
Sprijin pentru familii, tineri și grupuri vulnerabile
Programul promite stimularea natalității și sprijinirea familiilor prin politici care să faciliteze echilibrul dintre viața profesională și cea de familie. Sunt prevăzute măsuri pentru accesul tinerilor la educație, locuire și antreprenoriat, extinderea serviciilor sociale integrate în comunitățile rurale, precum și programe dedicate persoanelor cu dizabilități. Documentul menționează explicit protejarea puterii de cumpărare pentru mame, veterani și persoane cu handicap, măsuri care ar urma să fie incluse în bugetul pentru 2017.
1. Măsuri pentru protejarea puterii de cumpărare a populaţiei vulnerabile și menținerea unui nivel adecvat al veniturilor din muncă și pensii în raport cu evoluția costului vieții.
2. Modernizarea serviciilor publice de ocupare şi adaptarea lor la nevoile actuale ale pieţei muncii.
3. Creşterea angajării tinerilor prin calificare, consiliere şi sprijin pentru primul loc de muncă. Sprijinirea familiilor prin măsuri pentru stimularea natalităţii şi echilibrul muncă-viață de familie.
4. Combaterea muncii nedeclarate şi actualizarea legislaţiei muncii în acord cu realităţile economice și consolidarea dialogului social și a negocierii colective.
5. Extinderea serviciilor sociale integrate în comunităţile rurale pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile.
6. Digitalizarea sistemului public de pensii pentru eficienţă şi acces facil la servicii. Promovarea incluziunii persoanelor cu dizabilităţi prin angajare asistată şi tehnologii adaptate.
7. Asigurarea accesului echitabil al tinerilor la educaţie, locuire şi iniţiative antreprenoriale. Consolidarea protecţiei copilului prin intervenţii digitale, prevenţie şi profesionalizarea personalului.
8. Măsuri pentru Protejarea puterii de cumpărare în cazul mamelor, veteranilor și persoanelor cu handicap (fundamentare și implementare în bugetul pe 2027).
9. Măsuri pentru protejarea țintită a persoanelor vulnerabile pentru a face față măsurilor inflaționiste (temporare și calibrate bugetar, fără riscul de a alimenta suplimentar inflația și fără a afecta obiectivele de consolidare fiscală)
10. Creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026.
Ce condiții a pus PSD pentru susținerea Guvernului Veștea
PSD a prezentat public, vineri, lista de măsuri pe care le consideră obligatorii pentru acordarea sprijinului parlamentar viitorului Executiv. Social-democrații au cerut ca programul de guvernare să includă măsuri clare pentru protejarea populației și stimularea economiei.
1. Majorarea salariului minim
Una dintre principalele solicitări este creșterea salariului minim pentru protejarea puterii de cumpărare a angajaților cu venituri mici și medii.
2. Indexarea pensiilor
PSD cere menținerea mecanismului de indexare a pensiilor și protejarea veniturilor pensionarilor în contextul creșterii costului vieții.
3. Oprirea măsurilor de austeritate
Social-democrații solicită renunțarea la măsurile care cresc povara fiscală asupra populației și a micilor antreprenori.
4. Sprijin pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități
Printre condițiile PSD se află și extinderea programelor sociale dedicate categoriilor vulnerabile.
5. Continuarea plafonării adaosului comercial
Formațiunea vrea extinderea schemei de limitare a adaosului comercial pentru produsele de bază, alimentare și nealimentare, incluse în coșul minim de consum.
Reforma administrativă și reducerea birocrației
Social-democrații au cerut deopotrivă măsuri de eficientizare a administrației publice, precum:
Următorii pași sunt audierile în comisiile parlamentare și votul de învestitură în plen.
-
Breakingacum 2 zileTOP 10 | Țări de vizitat în prima vacanță singur, dacă tocmai te-ai despărțit de partenerul de viață
-
Actualitateacum 3 zile
Interzicerea rețelelor sociale pentru adolescenți „nu rezolvă problemele tinerilor”. Vlad Zaha: „Ar fi mai util ca UE să tragă la răspundere platformele”
-
Breakingacum 2 zileRăzboi în Ucraina, ziua 1.578. Ucrainenii au lovit tocmai în Siberia, rușii răspund cu un atac asupra orașului Harkov
-
Actualitateacum 2 zile
Crimă oribilă în Giurgiu. Un bărbat și-a înjunghiat în gât prietenul, după o ceartă
-
Breakingacum o ziCe aduce nou programul de guvernare al lui Veștea față de cel al lui Bolojan: Mai puțin șoc fiscal, mai mult ADN social-democrat
-
Actualitateacum 2 zile
Mizele vizitei lui Nicușor Dan în Turcia. Analist: „Încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru țara noastră”
-
Breakingacum 2 zileNicusor Dan s-a încurcat în căștile de traducere, în Turcia
-
Actualitateacum 3 zileCe este o observație GPS de tip Rapid Static?





