Connect with us

Actualitate

Eșecul USR îngroapă șansele Elenei Lasconi în cursa pentru Cotroceni. Specialist: „Un singur lucru i-a mai rămas de făcut”

Publicat

pe

Eșecul USR îngroapă șansele Elenei Lasconi în cursa pentru Cotroceni. Specialist: „Un singur lucru i-a mai rămas de făcut”

Elena Lasconi a intrat în al doilea tur al alegerilor prezidențiale obținând aproape 20% dintre voturile alegătorilor. Însă, o săptămână mai târziu, la alegerile parlamentare, USR, partidul al cărei lider este, a înregistrat o pierdere colosală. La prima vedere, pare paradoxal, dar nu este, au precizat pentru „Adevărul” sociologii. Aceștia explică în amănunt cum funcționează psihologia maselor.  

Eșecul USR la parlamentare ar putea influența șansele Elenei Lasconi la Cotroceni. Sursa: Adevărul

Cum a câștigat Elena Lasconi simpatia românilor: „Dintr-o întâmplare”

În mentalul colectiv există o delimitare între noțiunea de președinte al țării și noțiunea de partid politic. Deși, în cazul de față, cele două concepte, din punct de vedere al ideologiei politice, se confundă. Elena Lasconi, dacă ar ajunge președintele României, nu ar mai avea cum să facă parte din USR. Însă viziunea sa politică va fi în continuare aceeași. Prin urmare, de ce această diferență uriașă între succesul liderului USR la prezidențiale și insuccesul partidului pe care îl conduce, la  parlamentare?  „Alegerile prezidențiale se fac pe persoană fizică”, a explicat pentru „Adevărul” sociologul Dan Petre. „Președintele este un avatar al oamenilor, iar alegătorii votează într-o mult mai mare măsură persoana și valorile acesteia decât partidul sau sistemul pe care îl reprezintă. Sunt și acestea foarte importante, dar se află pe locul doi”, a mai declarat specialistul.  Prin urmare, în contrast cu ceilalți candidați la prezidențiale, exceptându-l pe Călin Georgescu, Elena Lasconi a câștigat detașat. „Oamenii aleg sistemul de valori și de credințe cu care se identifică. Și pe care le reprezintă persoanele care candidează”, a mai spus sociologul Dan Petre.

Lasconi, vs. „mormolocii obosiți” ai politicii românești

Bogdan Bucur, profesor la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA București, specializat în sociologia istorică a României interbelice, a declarat pentru „Adevărul” că Elena Lasconi s-a diferențiat în ochii alegătorilor, comparativ cu ceilalți candidați, din mai multe puncte de vedere. „Are un anumit discurs, are verbul la ea, vorbește bine, este o persoană carismatică. În comparație, îi avem pe Nicolae Ciucă, pe Marcel Ciolacu, pe ceilalți oameni cu care ea a fost în competiție. Niște elefanți! Este evident că pentru un electorat cât de cât rezonabil doamna Lasconi a bifat puncte esențiale, iar asta datorită personalității sale. Este o femeie agreabilă, este pro-europeană”. Bogdan Bucur a precizat că Elena Lasconi a câștigat la prezidențiale câteva puncte în plus față de cât a câștigat partidul USR la parlamentare datorită modului în care prezentat în fața alegătorilor. „Aceste procente în plus se datorează unor talente, a unor înzestrări de personalitate care au făcut-o să se evidențieze într-un context extrem de nefericit, din păcate, pentru democrația noastră. Mă refer la contextul electoral al primului tur în care doamna Lasconi s-a făcut remarcată. Puteai foarte ușor s-o evidențiezi între niște mormoloci care mai toți aveau probleme. Până și Geoană a părut obosit, cu aceleași idei obosite. Iar doamna Lasconi a  fost mai vie, mai proaspătă în discurs”, a mai explicat profesorul Bogdan Bucur.  

Sociologul Dan Petre consideră că Elena Lasconi a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale dintr-o pură întâmplare. „Pentru că s-au aliniat niște stele. În mod normal, nu a fi ajuns acolo. Nu avea cum să ajungă acolo. A fost o confluență de factori unică și nu cred că se va mai întâmpla vreodată așa ceva. Motivul? Românii sunt tradiționaliști și nu sunt dispuși să investească o femeie în această funcție supremă. Nu sunt dispuși să trateze o femeie în acest rol atât de important”. 

Și totuși, de ce s-a întâmplat acest lucru? Principalul motiv în opinia sociologului Dan Petre este faptul că „greii” politicii românești, PSD și PNL au fost ocupați „să-și dea uni altora la picioare, să-și pună piedică, să se îmbrâncească, să se atace unii pe alții. Însă, în timp ce aceste partide erau angrenate în tot soiul de șicane, din spate au răsărit doi candidați surpriză, amândoi reprezentând un curent non-sistem. Ceva diferit”, mai spun Dan Petre. 

Rezultatele exit-poll-ului i-a redus pe liderii USR la tăcere. Sursa: Adevărul

Prăbușirea „partidului baston”: USR nu poate aduna sub umbrelă 

Cât despre prăbușirea USR, sistemul de idei și de valori pe care îl reprezintă nu este unul reprezentativ majoritar pentru România, consideră cei doi sociologi. „Pentru România, sistemul dominant de idei și de credințe se plasează în zona tradițională cu care sunt cel mai bine aliniați PSD și partidele suveraniste. Asta este realitatea”, a explicat Dan Petre.

Continuând ideea, profesorul Bogdan Bucur este de părere că scorul înregistrat de USR la parlamentare, unul atât de scăzut, oglindește nivelul de simpatie în societatea românescă pentru această formațiune. „Este un partid pe care românii l-au sancționat. Ideile, viziunea, principiile pe care s-a clădit USR nu au mai evoluat. Nu au făcut pui, așa cum, de exemplu, am observat în ceea ce privește formațiunea AUR. Nu mai este pe val, nu mai este pe trend. Are doar niște suporteri și atât. Vorbim despre un partid blocat la mantinelă într-un procentaj. El nu poate crește mai mult. Este un partid finit”. 

USR nu are, în opinia istoricului Bogdan Bucur, puterea de a reprezenta majoritatea electoratului, nici măcar o bună parte din ea. „Este un partid  progresist de dreapta, care nu are capacitatea de a reprezenta întreaga nație. Are o reprezentare foarte mică în țară, fiind mai degrabă nișat. USR nu reușește să adune sub umbrelă un electorat majoritar. Nu este un partid umbrelă precum PSD sau PNL. Este doar bastonul umbrelei, un baston în care se sprijină și care nu se va deschide niciodată”.

Cristina Prună candidează din partea USR la Camera Deputaților pe București. Sursa: Adevărul

Teoria profeției autoimplinite 

Înainte de alegerile parlamentare, Elena Lasconi intra pe locul doi în cursa pentru Cotroceni. Însă eșecul USR ar putea să-i îngroape acesteia definitiv șansele pe care le mai avea, consideră cei doi specialiști. „Acest vot are o mare însemnătate pentru că intră în acțiune o teorie din sociologie care se numește teoria profeției autoimplinite”, explică sociologul Dan Petre.  Ce presupune acest lucru? În momentul în care oamenii văd că lucrurile stau într-un anumit fel, acea percepție devine realitate sau începe să se coaguleze într-o mai mare măsură. „Să luăm ca exemplu o criză economică. Unul dintre motivele importante ale apariției sale îl reprezintă faptul că din ce în ce mai mulți oamenii încep să creadă în ea. Și atunci încep să cumpere mai puțin, țin banii la ciorap, nu fac lucruri care să ajute realmente economia în acel moment”.  Aducând această teorie în plan politic, am putea asista la un fenomen identic: eșecul USR a fost atât de puternic încât nimeni nu mai crede în șansele sale și implicit nici în șansele liderului său.

Lasconi, locomotiva USR care și-a pierdut vagoanele. Ce ar trebui să facă pentru a avea șanse 

Pentru Elena Lasconi, USR a devenit în acest moment o piatră de moară de care ar trebui să se dezică, punctează profesorul Bogdan Bucur. „Eșecul USR va influența clar votul în turul doi al prezidențialelor. Acest rezultat ar trebui să fie ca o răpăială de ploaie rece, care să-i atragă atenția candidatei Lasconi. Iar aceasta ar trebui să facă repede ceva. Să se dezică chiar de propriul partid, dacă trebuie. Inclusiv o mișcare de tipul acesta de a demisiona din partid. Să spună că vrea să fie reprezentanta tuturor românilor, al întregii națiuni, că se dezică de excesele partidului, să se ducă la Patriarh să-i pupe mâna, să spună că nu vrea LGBTQ…efectiv eu nu văd cum ar putea să adune votul celorlalți”, punctează profesorul Bogdan Bucur.

Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm

Publicat

pe

PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm

Parlamentul European cere un buget al UE mai mare și mai ambițios pentru perioada 2028–2034, care să mențină finanțarea pentru politicile tradiționale (agricultură și coeziune), dar să includă în același timp priorități noi precum apărarea, competitivitatea și tranziția verde, fără a slăbi controlul democratic și transparența.

PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Foto Adevărul

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Parlamentul și-a stabilit marți poziția pentru negocierile cu statele membre cu privire la structura și principalele sume aferente cadrului financiar multianual (CFM) 2028-2034.

Potrivit raportului interimar al Parlamentului European, aprobat cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 abțineri, bugetul european pe perioada 2028-2034 ar trebui să fie stabilit la 1,27% din VNB-ul Uniunii, fără a include în plafoanele bugetare rambursarea datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU (NGEU), echivalent cu 0,11% din VNB.

Deputații europeni propun o majorare cu circa 10% a cifrelor prevăzute în propunerea Comisiei Europene din iulie 2025. Majorarea ar urma să fie distribuită uniform între cele trei rubrici bugetare care sprijină prioritățile Uniunii (excluzând administrația și agențiile) și ar reduce, astfel, presiunile inflaționiste.

Aceasta reprezintă o creștere nominală de 175,11 miliarde de euro (prețuri constante din 2025) sau 197,30 miliarde de euro (prețuri curente) comparativ cu propunerea Comisiei, excluzând plata datoriei pentru NGEU. Parlamentul propune un buget total de 1,78 de mii de miliarde de euro (prețuri constante din 2025), adică 2,01 mii de miliarde de euro (prețuri curente), pentru a finanța prioritățile politice și obiectivele strategice ale UE.

Deputații subliniază că următorul buget european pe termen lung trebuie să rămână un instrument de investiții care să sprijine politicile, cetățenii, regiunile, companiile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) din Uniune. De asemenea, el trebuie să asigure o valoare adăugată europeană comparativ cu cheltuielile de la nivel național. Deputații se opun ferm oricărei renaționalizări, resping abordarea „à la carte” și atenționează că modelul Comisiei Europene „un singur plan pentru fiecare stat membru” ar putea slăbi politicile UE, reduce transparența și crea concurență între beneficiari.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Mai multe fonduri specifice pentru programele esențiale

Deputații europeni cer politici de impact, finanțate adecvat, cu sume distincte alocate politicilor din cadrul planurilor de parteneriat național și regional, inclusiv pentru politica agricolă comună și politica în domeniul pescuitului, dar și pentru regiunile ultraperiferice, politica de coeziune, Fondul social european și afacerile interne. Deputații subliniază totodată că autoritățile regionale și locale ar trebui să fie implicate pe deplin în planificarea și aplicarea programelor.

Deputații salută propunerea Comisiei Europene de a dubla fondurile alocate competitivității, apărării, inovării, tranziției digitale și tranziției verzi, infrastructurii, sănătății, educației și culturii. Ei cer să se acorde mai mult sprijin programelor esențiale precum Fondul european pentru competitivitate, Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus+, AgoraEU și mecanismul de protecție civilă și cer să se prevadă fonduri specifice pentru acțiunile legate de EU4Health (sănătate) și LIFE (mediu) în cadrul Fondului european pentru competitivitate.

Deputații sprijină alocarea de resurse suplimentare pentru acțiunile externe, dar consideră că nivelul propus nu este suficient și solicită să se consolideze finanțarea prevăzută pentru extinderea Uniunii, dezvoltare, sprijinirea Ucrainei, cooperarea multilaterală și ajutorul umanitar.


Parlamentul European a votat bugetul UE pe 2026, care are ca priorităţi competitivitatea, cercetarea şi securitatea

Transparența și responsabilitatea amenințate

Deputații subliniază că simplificarea nu trebuie să afecteze transparența, responsabilitatea sau controlul democratic. Ei atenționează că utilizarea generalizată a finanțării nelegate de costuri ar putea crea dificultăți pentru procesele de audit. Raportul subliniază și că respectarea valorilor Uniunii și a statului de drept reprezintă o condiție prealabilă pentru a putea accesa fondurile europene și că beneficiarii finali nu ar trebui penalizați în caz că guvernele lor încalcă statul de drept.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Venituri

Deputații reafirmă angajamentul ferm al Parlamentului European de a introduce noi resurse proprii pentru a rambursa datoriile legate de NextGenerationEU și pentru a finanța bugetul. Deputații sprijină abordarea de tip „pachet” propusă de Comisie și subliniază și subliniază că, odată cu adoptarea noului CFM, ar trebui adoptate și noi surse de venituri, care să genereze anual circa 60 de miliarde de euro. Dacă unele propuneri nu vor fi acceptate, deputații propun câteva alternative, precum: un impozit pe serviciile digitale, un impozit pe jocurile de noroc online, extinderea mecanismului de ajutare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră (CBAM) sau un impozit pe câștigurile de capital obținute din criptoactive.

Prin votul de astăzi, Parlamentul European dă tonul în ceea ce privește ambiția și calendarul negocierilor. Am adoptat o poziție fermă cu privire la următorul buget, echilibrând prioritățile noi și tradiționale cu o creștere moderată de 10%. Solicităm Consiliului European să își intensifice eforturile, să avanseze analiza propunerilor noastre și să convină asupra unui buget solid și oportun. Suntem pregătiți să ne implicăm”, a declarat Siegfried Mureşan (PPE, România), coraportor.

„Politica agricolă comună, fondurile de coeziune, Orizont Europa, Erasmus+ – acestea nu sunt relicve ale trecutului, ci coloana vertebrală a solidarității europene și formatorii viitorului nostru. Ambiția fără resurse este goală, motiv pentru care am adoptat o poziție puternică cu privire la următorul buget, echilibrând prioritățile noi și tradiționale cu o creștere moderată și cu resurse proprii noi, autentice. Acum este rândul Consiliului European să răspundă ambiției noastre, să se bazeze pe propunerile noastre și să asigure un buget solid și oportun – unul care să funcționeze pentru regiuni, pentru beneficiari și pentru oameni. Așteptăm cu interes negocieri constructive”, a declarat Carla Tavares (S&D, Portugalia), coraportoare.


Creștere masivă a fondurilor pentru agricultură în bugetul UE. Raportul lui Siegfried Mureșan a trecut de Comisia de bugete. Posibilă taxă pentru tranzacții digitale

Ce urmează

Parlamentul și-a finalizat poziția de negociere referitoare la regulamentul care stabilește structura și principalele sume aferente bugetului european pe perioada 2028-2034. Pentru a putea fi adoptat, Regulamentul privind CFM necesită aprobarea Parlamentului. Negocierile pot începe după ce statele membre cad de acord asupra unei poziții comune.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Parlamentul și-a stabilit în mai 2025 prioritățile pentru bugetul UE post-2027. Comisia Europeană și-a prezentat în iulie 2025 propunerea pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii. Coraportorii Parlamentului au declarat că aceasta reprezintă o înghețare a investițiilor reale, însoțită de rambursarea împrumuturilor pentru NextGenerationEU. Marea majoritate a sumelor prevăzute în buget sprijină companiile, fermierii, regiunile și societatea civilă, iar cheltuielile administrative vor reprezenta circa 6 % din buget.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați

Publicat

pe

O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați

O dronă ar fi fost depistată în noaptea de luni spre marți pe acoperișul unui bloc de locuințe din centrul Chișinăului. Specialiști ai Ministerului Afacerilor Interne au intervenit la fața locului, au securizat zona și au evacuat mai multe persoane.

O dronă ar fi fost găsită în centrul Chișinăului. FOTO: Telegram.org/ Politia Republicii Moldova

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Reprezentanții Inspectoratului General al Poliției (IGP) au fost alertați în timpul nopții de un bărbat care a anunțat despre depistarea unui obiect asemănător unei drone pe acoperișul unui bloc de locuințe.

„La fața locului au intervenit specialiștii Secției Tehnico-Explozive a Poliției, care au securizat zona. Pentru siguranța oamenilor, locatarii din scara blocului au fost evacuați temporar, până la examinarea și ridicarea obiectului”, au menționat reprezentanții IGP.

Din primele informații, obiectul s-ar fi avariat după ce a căzut pe acoperișul blocului.

„Acesta urmează să fie examinat în detaliu de experți. Polițiștii întreprind în continuare acțiuni pentru stabilirea tuturor circumstanțelor cazului”, au precizat oamenii legii.

De la începutul războiului din Ucraina și până în prezent, mai multe rachete sau drone au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre ele au fost găsite ulterior pe teritoriul țării.

Aflată recent într-o vizită la Kiev, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reamintit că amenințările Kremlinului nu se opresc la granițele Ucrainei, vorbind și despre impactul direct asupra Chișinăului: atacul asupra centralei de la Novodnistrovsk care a poluat apele fluviului Nistru și a lăsat 300.000 de moldoveni fără apă potabilă timp de aproape o săptămână, perturbările în alimentarea cu energie electrică și încălcările repetate ale spațiului aerian.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Securitatea Moldovei și securitatea Ucrainei sunt interconectate. Ucraina, apărându-se, ne apără și pe noi”, a adăugat Maia Sandu.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena

Publicat

pe

„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena

Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro, datoria publică urmând să scadă sub cea a Italiei până la sfârșitul acestui an, scrie presa internațională citând surse și date din noul plan bugetar al Italiei.

Italia va depăși Grecia la datoria publică. Foto arhivă

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Se estimează că datoria Greciei se va reduce la aproximativ 137% din produsul intern brut în acest an, față de 145% în 2025, au declarat doi oficiali de rang înalt pentru Reuters.

În schimb, datoria Italiei va crește de la 137,1% din PIB în 2025 la 138,6% în 2026, conform planului bugetar multianual (DFP) al Trezoreriei.

„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro – începând cu acest an”, a declarat unul dintre cei doi oficiali greci pentru Reuters.

Noua estimare a ponderii datoriei Greciei va fi inclusă în noul plan fiscal multianual al țării, care va fi prezentat Comisiei Europene la sfârșitul acestei luni.

Datoria Italiei va rămâne practic stabilă la 138,5% în 2027, înainte de a scădea la 137,9% în 2028 și la 136,3% în anul următor, arată planul bugetar.

Din 2020, datoria publică a Greciei – cea mai mare din zona euro din ultimele două decenii – s-a redus cu peste 45 de puncte procentuale, ajungând la 145% din produsul intern brut anul trecut. Italia și-a redus datoria cu aproximativ 17 puncte procentuale în aceeași perioadă.

Grecia, care se redresează după o criză financiară de un deceniu și trei planuri de salvare în valoare totală de aproximativ 280 de miliarde de euro, intenționează să ramburseze înainte de termen împrumuturi în valoare de aproximativ 7 miliarde de euro din prima sa fază de salvare de la sfârșitul anului.

Cele mai puțin îndatorate țări din zona euro

Conform cifrelor furnizate de Eurostat, la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2025, Grecia a înregistrat cea mai mare rată a datoriei publice din zona euro, de 146,1% din PIB, urmată îndeaproape de Italia, cu 137,1%.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Alte națiuni cu îndatorare ridicată au inclus Franța cu 115,6%, Belgia cu 107,9% și Spania cu 100,7%.

În schimb, cele mai scăzute raporturi datorie-PIB au fost observate în Estonia, cu 24,1%, Luxemburg, cu 26,5%, Danemarca, cu 27,9%, și Bulgaria, cu 29,9%.

Este important de menționat că datoria este de obicei măsurată ca raport între datoria publică și PIB, mai degrabă decât în ​​termeni absoluți.

Prin urmare, economiile mai mari, cum ar fi Germania, pot deține o datorie totală substanțială, dar raporturile lor datorie-PIB sunt, în general, mai moderate decât cele ale țărilor din sudul Europei.


România ar putea plăti în 2026 peste 3% din PIB pentru dobânzi. Economist: „Să mărești impozitele și să blochezi economia este o greșeală majoră”

Datoria publică a Greciei ajunsese la 210% în 2020

În 2010, datoria publică a Greciei era de aproximativ 330 de miliarde de euro, adică aproape 148% din PIB. Situația s-a deteriorat în anii următori, iar în 2020-2021 datoria a atins un vârf de aproximativ 210% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate vreodată într-o economie dezvoltată. De atunci însă, traiectoria s-a inversat: până în 2025–2026, datoria a coborât la aproximativ 137% din PIB, ceea ce înseamnă o reducere de circa 70–73 de puncte procentuale în doar câțiva ani și chiar sub nivelul de la începutul crizei.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Această scădere nu a fost întâmplătoare, ci rezultatul unor măsuri dure aplicate consecvent timp de peste un deceniu. După 2010, Grecia a fost nevoită să accepte programe de salvare de la Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, iar în schimb a implementat o austeritate severă: salariile și pensiile au fost reduse, taxele au crescut, iar cheltuielile publice au fost tăiate. Aceste măsuri au fost extrem de dificile social, dar au dus la eliminarea deficitelor mari și, în timp, la apariția unor excedente bugetare, ceea ce înseamnă că statul a început să încaseze mai mult decât cheltuie înainte de plata dobânzilor.

Cum și-a restructurat Grecia datoria publică

Un rol esențial l-a avut și restructurarea datoriei. O parte importantă a fost renegociată, cu scadențe foarte lungi și dobânzi reduse, iar în 2012 creditorii privați au acceptat chiar pierderi semnificative. Astfel, povara anuală asupra bugetului a devenit mult mai ușor de gestionat. În plus, în ultimii ani, Grecia a început să ramburseze anticipat o parte din împrumuturi, ceea ce a redus și mai mult costurile pe termen lung și a crescut încrederea investitorilor.

Pe acest fundal de disciplină fiscală, economia a revenit treptat la creștere, cu ritmuri de aproximativ 2% pe an, susținute în special de turism, investiții și fonduri europene. Creșterea economică este crucială, deoarece mărește PIB-ul și face ca datoria, chiar dacă rămâne mare în termeni absoluți, să cântărească mai puțin ca procent. În paralel, sistemul bancar a fost stabilizat, iar încrederea piețelor financiare a revenit, ceea ce a permis statului să se împrumute mai ieftin.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În esență, Grecia a reușit această revenire printr-o combinație de austeritate, reforme, restructurare a datoriei și relansare economică. Nu a fost o soluție rapidă, ci un proces lung și dificil, în urma căruia datoria a scăzut de la aproximativ 210% din PIB la aproape 137%, transformând una dintre cele mai grave crize financiare din Europa într-un exemplu de ajustare fiscală reușită.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm
Actualitateacum 6 ore

PE cere un buget mai mare pentru blocul comunitar. Siegfried Mureșan: Suntem pregătiți să ne implicăm

Parlamentul European cere un buget al UE mai mare și mai ambițios pentru perioada 2028–2034, care să mențină finanțarea pentru...

O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați
Actualitateacum 12 ore

O dronă, depistată pe un bloc din centrul Chișinăului. Mai mulți moldoveni au fost evacuați

O dronă ar fi fost depistată în noaptea de luni spre marți pe acoperișul unui bloc de locuințe din centrul...

„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena „Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena
Actualitateacum 18 ore

„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena

Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro, datoria publică urmând să scadă sub cea a...

Armata SUA își regândește apărarea anti-dronă după modelul ucrainean: exerciții inspirate de operațiunea „Pânza de păianjen” Armata SUA își regândește apărarea anti-dronă după modelul ucrainean: exerciții inspirate de operațiunea „Pânza de păianjen”
Actualitateacum o zi

Armata SUA își regândește apărarea anti-dronă după modelul ucrainean: exerciții inspirate de operațiunea „Pânza de păianjen”

Statele Unite își adaptează rapid strategiile militare în fața noilor realități de pe câmpul de luptă, după ce au testat,...

De ce sunt preferate halele metalice din oțel galvanizat în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță? De ce sunt preferate halele metalice din oțel galvanizat în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță?
Actualitateacum o zi

De ce sunt preferate halele metalice din oțel galvanizat în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță?

În proiectele industriale, logistice sau comerciale complexe, siguranța nu înseamnă doar respectarea unor norme minime. Înseamnă o structură care se...

Vizita suveranului Charles al III-lea în SUA, fosta sa colonie: doar un turneu de imagine și doftoriceală a mândriilor rănite? Vizita suveranului Charles al III-lea în SUA, fosta sa colonie: doar un turneu de imagine și doftoriceală a mândriilor rănite?
Actualitateacum o zi

Vizita suveranului Charles al III-lea în SUA, fosta sa colonie: doar un turneu de imagine și doftoriceală a mândriilor rănite?

Atât Regele Charles al III-lea cât și Donald Trump au a-și pune mari speranțe în ceea ce poate fi un...

Val de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile Val de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile
Actualitateacum 2 zile

Val de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile

Vremea se răcește accentuat de luni, 27 aprilie, în întreaga țară, cu temperaturi sub media perioadei și ploi în anumite...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro