Actualitate
„Judecătorii CCR nu sunt principalii responsabili”. Un profesor de drept constituțional explică cine e de vină pentru haosul iscat de anularea alegerilor
Bogdan Iancu, doctor în drept constituțional și conferențiar la Universitatea București, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, de ce decizia CCR de a anula alegerile este și nu este inspirată și cine e de vină pentru tot haosul care s-a iscat de aici.
Curtea Constitutionala a României – CCR. FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
– Adevărul: Decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale e contestată de numeroși analiști politici, iar printre argumentele lor ar fi că, în realitate, Curtea nu are voie să se autosesizeze și că ar exista o interdicție expresă, tocmai pentru a-i limita puterile oricum foarte mari și a încălcat-o. Cum stau în realitate lucrurile?
– Bogdan Iancu: Vedeți, hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 poate fi privită și ca un fel de chirurgie de urgență, dar pacientul a fost luat cam de pe stradă, fără consimțământ și fără forme. I s-a stabilit diagnosticul impromptu și a fost operat cu de-a sila, fiindu-i poate chiar salvată viața pe moment. Cel puțin, i s-a amânat decesul. Dreptul însă, chiar și dreptul constituțional, funcționează în cheie normativă de analiză și justificare, scopul nu are cum să scuze mijloacele, oricât ne-am dori aceasta. Instanțele de orice tip nu decid asupra întinderii competenței lor jurisdicționale, ele nu decid în absența unei proceduri legale, nu decid fără sesizări și nu se întrunesc informal pentru a da hotărâri.
Puterile lor nu se întind spre infinit, deduse liber din prevederi generale, ci provin din normele care prevăd atribuții concrete. Și dl. Georgescu împărtășește viziunea constituției liber-interpretabile, „vii”, considerând că din „reprezintă”, „veghează” și „garantul” de la Art. 80 rezultă nu un Președinte ci un „conducător de glie”. Nu există o bază constituțională sau legală clară pentru această soluție a CCR. Oricât vom căuta, în Constituție, în Legea 47/1992, în Legea 370/2004, o bază tot nu vom găsi.
– Cum găsiți motivarea celor de la CCR?
Motivarea este laconică și lacunară. De exemplu, ideea că un candidat monopolizează internetul în detrimentul celorlalți frizează absurdul, mai ales în condițiile în care sursele de informare mass-media sunt diverse și au fost monopolizate destul de asimetric. Notele informative ale serviciilor conțin însăilări amatoristice de supoziții, nu probe. Unele note sunt sau conțin informații post-datate, ceea ce înseamnă că nu au fost „desecretizate” („declasificate”, cum se mai zice), ci parțial post-încropite după ședința CSAȚ. Curtea știe, înțelege aceste lucruri.
-Tot mai multe voci susțin că s-au creat precedente serioase prin faptul că mai întâi Șoșoacă, iar acum Georgescu au fost „interziși”. Se poate spune că există de acum un precedent și riscul ca pe viitor orice candidat incomod să fie eliminat în acest fel? Și dacă da, ar exista totuși cineva deasupra CCR în măsură să-i corecteze eventualele erori?
-Un judecător al Curții Supreme a SUA, procurorul de la Nuernberg, Robert Jackson, spunea, frumos: „Curtea nu este supremă pentru că e infailibilă, ci e infailibilă pentru că e supremă.” (We are not final because we are infallible, but we are infallible only because we are final.) În ceea ce privește interpretarea Constituției, nu e nimeni și nimic deasupra Curții. Există unele posibilități de contestare, de exemplu o plângere la Curtea EDO în limitele competenței jurisdicționale a aceleia dar o soluție eventual contrară (în cauza Koevesi de pildă) nu schimbă cu nimic o anumită stare de fapt ci poate doar, eventual, crea prejudicii de imagine instanței noastre de contencios constituțional.
Judecătorii CCR nu sunt principalii responsabili pentru apariția ca prim-candidat a unui domn care vorbește mistic-legionar-medieval despre „glie” și-și descrie candidatura pentru funcția de Președinte al României ca „lucrare” (a lui cu noi toți și a tuturor cu Dumnezeu). Era evident, pe măsură ce zilele curgeau spre data turului doi, că domnul Georgescu avea șanse mari să câștige. Tensiunea socială și resentimentul susținătorilor domnului Georgescu se coagulau tot mai clar, palpabil. Rămâne de văzut ce vom face cu timpul cumpărat prin această soluție inedită la o problemă gravă. Deocamdată, ne vom putea face Sărbătorile în relativă liniște. Ca persoană privată, sunt și oarecum recunoscător CCR, mai ales în condițiile în care nu judecătorii poartă vina principală pentru acest fiasco de proporții gigantice.
Ca jurist, am aprehensiunile descrise deja în răspunsul la prima dumneavoastră întrebare. Sunt precedente periculoase, care, repetate, pot pune serios sub semnul întrebării ce a mai rămas din democrația noastră și din statul nostru, clamat-postulat a fi de drept. Curtea e infailibilă formal, dar e infailibilă practic doar atâta vreme cât nu-și subminează cu totul aparența de arbitru neutru, legat de Constituție și lege.
– Există posibilitatea ca, pornind de la aceste decizii, în curând să vedem și primele formațiuni politice interzise, iar liderii lor trimiși după gratii, la fel cum s-a întâmplat când au venit comuniștii la putere?
Comunismul a fost desigur o catastrofă pentru România. Nu voi pune un semn de egalitate între perioadele complicatei noastre istorii și nici nu afirm (ca ÎCCJ, în cauza Ursu) că între regimul comunist și popor nu se afla o stare de adversitate în sensul Codului penal după perioada dejistă, 1948-1965.
Observ totuși că în general am fost o democrație gestionată și că și interbelicul nostru e plin de varii forme de suprimare a votului și instrumentalism iliberal public și privat, de la prelungirea de șase ori a stării de asediu după asasinarea lui I.G.Duca, de la alegeri trucate și cenzură, până la pactul electoral de neagresiune Maniu-Codreanu. Într-o superbă monografie despre parlamentarismul interbelic, istoricul german de origine română Hans Christian Maner observa că mitologiile cu privire la democrația noastră interbelică, care ar fi rezistat mai mult autoritarismului, mistifică grosier realitatea. Nu am rezistat mai mult, eram autoritari de timpuriu, mai precis încă de la dizolvarea rapidă a singurului parlament liber ales, cel din 1919. De altfel, democrație reală, cu minusurile ei, nu am avut decât după 1991, să zicem din 1996, de la prima alternanță prin alegeri libere. Ar fi păcat să nu dezvoltăm spre mai bine acest scurt drum al constituționalismului românesc.
– Cum ar putea pe viitor să fie trași la răspundere politicieni precum Șoșoască și Georgescu pentru faptul că încalcă legea și nu pentru că cineva nu ar vrea să-i vadă în poziții-cheie? Și până la urmă cine ar fi cel mai în măsură să decidă care e interesul național?
Bogdan Iancu. FOTO: Arhivă personală
– Un penalist răspunde cel mai bine la întrebările acestea, nu un constituționalist, a cărui arie de competență e diferită. Un constituționalist poate însă nota că interesul național nu e un absolut independent, e contingent. Cred că interesul național e exact produsul, rezultatul urmării procedurilor constituționale și legale cu bună credință și echilibru. În același spirit, cred că oamenii sunt trimiși în judecată pentru fapte concrete, cu urmarea strictă a tuturor procedurilor și garanțiilor și cred că trebuie să ne intereseze ca oricine, inclusiv doamna Șoșoacă și domnul Georgescu, să beneficieze de toate garanțiile procesuale. Altminteri, legea trebuie să se aplice și ea, inclusiv prevederile OUG 31/2002 (în general și nu doar la ocazii).
– Se spune că politicieni precum Șoșoacă și Georgescu nu au apărut din neant și că ar fi rezultatul rupturii dintre partidele mainstream și populație, dacă vreți a pierderii încrederii oamenilor în autorități și în politicieni. Care ar fi însă soluțiile pentru a nu mai ajunge aici și pe viitor?
– Nu sunt sociolog, dar dreptul constituțional e dreptul întrebărilor fundamentale, motiv pentru care privatiștii nu-l consideră drept (pur), iar constituționaliștii astfel atacați indică amabil etimologia greacă pentru cuvântul „privat”, idiotes. Sociologia constituțională este un subdomeniu al dreptului constituțional în state mai așezate, cu universități mai sus în ierarhii. Oricum, dreptul constituțional ca disciplină academică transcende pozitivismul de tip art.-alin. (și practica de altfel, după cum vedem din incursiunile CCR în domeniul „valorilor”).
În condiții de vot universal, armonia se poate păstra prin omogenitate economică și socială minimală (nu mă refer la stat social extins, ci măcar la infrastructură publică mică și mare, meritocrație, educație, sănătate). Dacă nu există o astfel de omogenitate, se caută alte debușee pentru „devenirea comună întru ființă”, de tipul celor pe care le observăm. O a treia variantă, pe care o experimentăm febril, este gestionarea faliilor prin proceduri forțate, instrumentalism discursiv, securitizare masivă. Cred totuși că aceasta din urmă nu e o soluție de lungă durată, mai ales, paradoxal poate, în actualul context. Consider că ar trebui să investim ceva mai mult în școli, universități, sănătate, căi ferate, bazine de înot, parcuri, locuri de joacă și nu în ultimul rând în proceduri meritocratice de formare și selecție a elitelor.
Actualitate
Mizele vizitei lui Nicușor Dan în Turcia. Analist: „Încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru țara noastră”
Președintele României, Nicușor Dan, a mers sâmbătă la Istanbul, unde a discutat cu președintele Turciei despre consolidarea parteneriatului strategic dintre cele două țări și despre securitatea în regiunea Mării Negre.
Nicușor Dan și Recep Tayyip Erdoğan. FOTO: Administrația Prezidențială
Vizita șefului statului vine în contextul pregătirii summitului NATO de la Ankara, programat la începutul lunii iulie, unde urmează să fie luate decizii importante pentru flancul estic al Alianței. Printre subiectele abordate s-au numărat extinderea cooperării în infrastructura submarină, relocarea Centrului NATO de la Istanbul la Constanța și crearea unui hub european de securitate civilă la Marea Neagră.
Președintele Nicușor Dan a declarat că parteneriatul strategic dintre România și Turcia ar putea fi extins și în ceea ce privește infrastructura submarină din Marea Neagră. Această cooperare ar putea include proiecte legate de cablurile de energie și de comunicații submarine, care sunt esențiale pentru securitatea și interconectivitatea regională. „La summitul NATO de la Ankara, parteneriatul strategic dintre România și Turcia ar putea fi extins și în ceea ce privește infrastructura submarină din Marea Neagră”, a declarat președintele Nicușor Dan.
Emanuel Cernat, analist de politică externă, a explicat pentru „Adevărul” mizele vizitei președintelui Nicușor Dan în Turcia:
„Motivul principal al vizitei președintelui Nicușor Dan în Turcia este pregătirea summitului NATO de la Ankara, programat la începutul lunii iulie, prilej cu care urmează să fie luate decizii extrem de importante pentru întreaga Alianță Nord-Atlantică și, în mod special, pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România”.
Potrivit lui Emanuel Cernat, prin această vizită, președintele Dan încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru România, profitând de faptul că statul gazdă al unui summit beneficiază de o influență sporită în stabilirea agendei:
„În această vizită, Nicușor Dan încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru țara noastră, știut fiind faptul că statul gazdă al unui summit beneficiază de o influență sporită în stabilirea agendei. Pentru România, este esențial ca pe această agendă să fie incluse menținerea prezenței NATO în proximitatea conflictului și securitatea Mării Negre ca temă principală, iar acest ultim subiect reprezintă un interes comun al României și Turciei, oferind o bază solidă pentru discuții. Totodată, prin mesajul său, președintele Dan transmite diplomatic o invitație președintelui Erdoğan de a vizita România în această toamnă, ceea ce subliniază dezvoltarea și consolidarea relațiilor bilaterale”.
Un Nicușor Dan mai implicat în plan extern?
Analistul a comentat și acomodarea președintelui Nicușor Dan cu atribuțiile de reprezentare externă, subliniind că un an de mandat este un termen rezonabil pentru familiarizarea cu uzanțele diplomatice.
„În ceea ce privește implicarea externă a președintelui, este dificil de evaluat dacă până acum a acoperit cu succes această dimensiune a mandatului, mai ales că în România există o încărcătură emoțională puternică în raportarea la instituția prezidențială, deseori influențată de filtrele politicii interne. În mod firesc, oricărui președinte aflat la primul mandat îi trebuie timp pentru a se acomoda cu atribuțiile de reprezentare externă, iar în cazul lui Nicușor Dan, acest început a fost unul abrupt, deoarece nu avea o experiență guvernamentală anterioară. Totuși, după un an de mandat, este de presupus că s-a familiarizat cu uzanțele diplomatice și cu modul de desfășurare a întâlnirilor internaționale”, a explicat Emanuel Cernat.
Analistul a subliniat că întâlnirile bilaterale sunt mai ușor de gestionat, dar cele multilaterale, precum summiturile NATO, presupun provocări multiple, mai ales în contextul actual, în care relațiile interpersonale dintre lideri capătă o importanță tot mai mare.
„Deși întâlnirile bilaterale sunt mai ușor de gestionat din punct de vedere protocolar, cele multilaterale, precum summiturile NATO, Adunarea Generală a ONU sau Consiliul European, presupun provocări multiple și sunt mult mai dificil de coordonat, mai ales în contextul actual, în care relațiile interpersonale dintre lideri capătă o importanță din ce în ce mai mare, depășind uneori canalele diplomatice clasice. În această privință, președintele Nicușor Dan mai poate acumula experiență în interacțiunea directă cu omologii săi, iar în privința summitului de la Ankara, toate privirile se vor îndrepta către un posibil prim contact direct cu președintele american Donald Trump”, a precizat Emanuel Cernat.
Analistul a subliniat că, deoarece relația României cu Uniunea Europeană este deja pe un făgaș bun, accentul actual al politicii externe se îndreaptă către consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, o direcție pe care președintele Dan o subliniază constant.
„Vedem adesea accentul deosebit pus de președinte pe dimensiunea transatlantică a relațiilor internaționale ale României, de la înlocuirea termenului „pro-european” cu „pro-occidental”, până la încercările repetate de consolidare a relațiilor diplomatice cu SUA”, a concluzionat Emanuel Cernat.
Actualitate
Crimă oribilă în Giurgiu. Un bărbat și-a înjunghiat în gât prietenul, după o ceartă
Un incident violent s-a produs sâmbătă, în localitatea Bălănoaia, județul Giurgiu, unde un bărbat a fost înjunghiat în zona gâtului, în urma unui conflict cu o persoană localitate. Victima a decedat, iar polițiștii au deschis un dosar penal pentru omor.
Crimă în Giurgiu FOTO: Breaking News Giurgiu
Crima s-a petrecut, sâmbătă, în fosta şcoală din satul Bălănoaia, din comuna Frăteşti, judeţul Giurgiu, unde locuiau de ceva timp trei bărbați.
Potrivit martorilor, bărbatul de 56 de ani ar fi avut o discuţie contradictorie cu prietenul său şi s-ar fi enervat pe acesta pentru că ar fi țipat la el. Într-o clipă de furie, agresorul a pus mâna pe un cuțit şi a început să lovească victima în repetate rânduri, până şi-a dat ultima suflare.
Martor la incident, un alt bărbat a sunat la 112 şi i-a alertat pe polițişti. La fața locului au ajuns şi două echipaje de ambulanță de la SAJ Giurgiu. În ciuda eforturilor cadrelor medicale, victima a fost declarată decedată, potrivit Breaking News Giurgiu.
Autorul a fost găsit la fața locului şi a mărturisit imediat ce a făcut. Bărbatul a fost încătuşat şi va fi dus la audieri. Criminaliştii şi polițiştii urmează să efectueze cercetarea la fața locului pentru a stabili cu exactitate ce s-a întâmplat. Trupul bărbatului va fi preluat de legişti pentru efectuarea necropsiei şi stabilirea cauzelor morţii.
Actualitate
Cum să dormi bine pe timp de caniculă. Temperatura recomandată în dormitor și sfaturile experților
Canicula poate transforma nopțile într-un adevărat coșmar, iar temperaturile ridicate afectează calitatea somnului și capacitatea organismului de a se odihni. Specialiștii recomandă menținerea unei temperaturi de 15-18 grade Celsius în dormitor și avertizează că orice valoare peste 20-21 de grade devine, în general, inconfortabilă pentru somn.
Cum să dormi bine pe timp de caniculă. FOTO: Adobestock
Marc Spielmanns, specialist în medicina somnului, explică faptul că răcorirea camerei și evitarea supraîncălzirii sunt esențiale pentru un somn odihnitor în perioadele cu temperaturi extreme, notează publicația Blick.
Potrivit expertului, dormitorul ar trebui să fie cât mai răcoros și întunecat. Pentru a preveni acumularea căldurii în locuință, ferestrele și jaluzelele ar trebui ținute închise pe timpul zilei, când soarele este puternic.
„Temperatura recomandată pentru dormitor este între 15 și 18 grade Celsius”, spune Marc Spielmanns, care avertizează că temperaturile ce depășesc 20-21 de grade pot afecta semnificativ confortul în timpul nopții.
Ce poți face înainte de a adormi
Specialistul recomandă un duș călduț spre rece înainte de somn, dar nu unul foarte rece, deoarece poate avea efectul opus și poate stimula organismul.
De asemenea, hainele groase de noapte ar trebui evitate.
„În nopțile foarte calde este mai bine să porți haine cât mai lejere sau chiar să dormi fără pijama, folosind doar o pătură subțire pentru confort”, explică acesta.
Compresele reci aplicate pe gambe timp de 5-10 minute pot ajuta la scăderea temperaturii corporale și la instalarea unei stări de confort înainte de somn.
Deși multe persoane folosesc ventilatoare în timpul nopții, specialistul avertizează că acestea nu trebuie orientate direct către corp.
„Niciodată să nu îndrepți ventilatorul direct spre tine. Este mai bine să fie poziționat astfel încât să împingă aerul către fereastră”, recomandă Spielmanns.
Totodată, băuturile foarte reci nu sunt indicate înainte de culcare.
„Ele pot provoca o reacție de încălzire secundară a organismului. Sunt recomandate băuturile răcite moderat”, explică expertul.
În perioadele caniculare, hidratarea este esențială, iar consumul a 2-3 litri de apă pe zi poate contribui la o stare mai bună de confort pe timpul nopții.
Femeile tolerează mai bine căldura
Potrivit specialistului, există diferențe între femei și bărbați în ceea ce privește toleranța la temperaturile ridicate.
„Femeile tolerează mai bine căldura, în timp ce bărbații suportă mai bine frigul”, spune acesta.
Cu toate acestea, studiile arată că femeile sunt mai predispuse la tulburări de somn și pot întâmpina mai multe dificultăți în a adormi în nopțile călduroase.
Somnul este mai superficial vara
Temperaturile ridicate și lumina naturală prelungită afectează ritmul biologic al organismului. În timpul verii, oamenii se trezesc mai des pe parcursul nopții, iar fazele de somn profund și de visare tind să fie mai scurte.
Specialiștii recomandă întunecarea completă a dormitorului și menținerea unei temperaturi cât mai scăzute pentru a reduce efectele caniculei asupra odihnei și pentru a facilita un somn de calitate.
-
Actualitateacum 3 zile
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
-
Actualitateacum 3 zile
Companiile din România caută angajați rezistenți la stres. Unii le cresc salariile cât să acopere inflația
-
Breakingacum 2 zileTrump a declarat că îl susține pe Netanyahu la alegerile din octombrie: „Dar vreau să văd cine altcineva mai candidează”
-
Breakingacum 2 zilePolițist din trupele speciale, bătut la băutură de unul dintre cei mai bogați interlopi din București
-
Breakingacum o ziCasa Albă a postat un nou meme controversat cu Trump: „Noi chiar am salvat America înainte de GTA 6”
-
Actualitateacum 3 zileCare sunt cele mai bine plătite nișe în dezvoltarea web?
-
Actualitateacum 2 zile
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
-
Breakingacum 23 de oreSingurul palat bizantin din Grecia s-a redeschis





