Hotelul Perla, una dintre clădirile emblematice ale stațiunii Mamaia, scapă de buldozere și intră într-un amplu proces de restaurare. După ce imobilul a fost clasat drept monument istoric, proprietarul a renunțat la planul de demolare și a decis să readucă la viață în stil mare clădirea construită în 1962.

Hotelul Perla din Mamaia va renaște din propria cenușă după ce a fost salvat de la demolare. După luni întregi de dispute administrative și contestații în instanță, omul de afaceri Gheorghe Ionescu, proprietarul clădirii, a deci demareze un amplu proces de restaurare cu o investiție record de 5 milioane de euro, scrie Mediafax.ro.

Decizia vine în urma unei hotărâri administrative prin care imobilul a fost clasat ca monument istoric, potrivit unei evaluări realizate de Direcția Județeană pentru Cultură Constanța, la solicitarea a două ONG-uri.

„Nu mai avem ce face. Este lege care trebuie respectată”, a declarat Ionescu, care estimează investiția în lucrările de restaurare la 5 milioane de euro.

Hotelul, construit în 1962, va fi restaurat pentru a-și păstra aspectul arhitectural original, dar va fi modernizat complet.

„Nu mai avem voie să-l dărâmăm și trebuie să încercăm, pe cât posibil, să-i redăm înfățișarea de acum 60 de ani, cu materialele și dotările moderne de azi”, a precizat antreprenorul.

Noul hotel Perla va avea 5 stele

După finalizarea lucrărilor, Hotelul Perla va fi clasificat la cinci stele, urmând să includă spa, piscină și săli de conferințe. Proiectul de reabilitare este estimat să dureze doi ani, iar antreprenorul promite o combinație între patrimoniu și confort modern.

Într-o primă fază, Gheorghe Ionescu intenționa să demoleze hotelul și să construiască unul nou, cu 180 de camere, investiție estimată la 12 milioane de euro. Planul a fost însă abandonat după ce, prin ordinul Ministerului Culturii și Cultelor nr. 2260/2008, imobilul a fost încadrat în grupa valorică A a Listei Monumentelor Istorice.

Gheorghe Ionescu, care a cumpărat Hotelul Perla în 2019 de la omul de afaceri Mohammad Murad, mai deține și hotelurile Lotus și Select, aflate în prezent în renovare și programate pentru redeschidere în vara viitoare.

„Vrem să investim tot ce înseamnă confort, dotări, să fie funcțional și tot ce mai presupune un hotel”, a spus Ionescu.

Megadosarul de corupție instrumentat de DNA Iași, în care apare inclusiv numele premierului Ilie Bolojan, a evidențiat, până acum, implicarea și punerea sub acuzare a unor persoane care au legătură cu războiul dintre afaceristul Fănel Bogos și directorul DSVSA Vaslui, Mihai Ponea. Procurorii consideră că aici e vorba de o rețea de traficanți de influență, în care sunt băgați oameni de afaceri, lideri din partide, generali în rezervă din SIE și SRI, ba chiar și un procuror militar. Pe lângă cei acuzați de trafic de influență, complicități sau cumpărare de influență, apare – SURPRIZĂ! – un cunoscut jurnalist de investigații, care administrează site-ul Cetățeanul.net. E vorba de Cătălin Antohe, pus sub acuzare în urmă cu cinci zile, pentru două infracțiuni, șantaj și complicitate la trafic de influență.

Conform DNA,”la data de 23.05.2025, pe site-ul Cetățeanul net, Antohe Cătălin a publicat un articol de presă denigrator la adresa numitului Ponea Mihai, prin care induce ideea că directorul executiv al DSVSA Vaslui, ar fi trucat organizarea unor concursuri în această instituție. De asemenea, acesta publică și răspunsul primit de la DNA privind efectuarea unei cercetări penale privind aspectele menționate mai sus.

Din documentul procurorilor mai reiese că ”la data de 30.07.2025, la ora 18:02:30, Bogos Maria-Liliana îl contactează telefonic pe Bogos Fănel căruia îi transmite că Antohe Cătălin le-a emis o factură de 11.900 lei, cel mai probabil pentru publicarea articolelor denigratoare la adresa numitului Ponea Mihai în publicația online Cetățeanul.Net”.

Firma jurnalistului Cătălin Antohe, SC Best Press Advertising SRL, a trimis facturile de plată la o firmă controlată de Bogos, SC Mevcer SRL în 07.05.2025, 29.05.2025, 08.07.2025 și 08.08.2025

„Din acest moment, fiecare jurnalist care scrie o anchetă este în pericol de a fi suspectat că a făcut un șantaj!”

Cătălin Antohe, care a venit în presă în 1993 și e autor al multor mari anchete în acești 33 de ani, s-a prevalat de dreptul la tăcere în fața procurorului de caz. A fost, însă, de acord să vină în platoul de la Gândul Exclusiv, pentru a oferi răspunsuri la întrebări legate de această situație în care se află acum și pe care o socotește periculoasă.

Mai mult, el avertizează colegii din media că orice jurnalist care scrie un material de presă despre o persoană, pe bază de documente, poate să ajungă, în opinia procurorilor, un șantajist.

“Eu sunt încă șocat, sunt încă surprins cu totul, mai ales pe elementele concrete pe care le-am putut verifica până acum. M-am prevalat de dreptul la tăcere până când văd documentele. Dar vorbim mai întâi de acuzația de șantaj care este concretă, identificabilă. Da, adică se spune acolo șantaj prin publicarea unui articol denigrator menit să îl facă pe acel domn Ponea, director DSVSA, să cadă la picioarele lui Bogos și să facă tot ce vrea Bogos. Acel articol poate fi identificat, deoarece în toate aceste cinci-șase luni am publicat un singur articol. Da.

Surpriză. Spre marea mea surpriză, un astfel de articol poate fi considerat articol de șantaj. Părerea mea este că, din acest moment, fiecare jurnalist din această țară, care scrie o anchetă referitor la ceea ce a făcut o persoană, un funcționar… care scrie pe bază de documente și pe bază de răspunsuri, este în pericol de a fi suspectat. Da, cum e cazul de față, că a făcut un șantaj. Și mi-aș dori, și fac un apel către toți colegii de presă, să citească acest articol. N-aș vrea eu să-l comentez, să arăt că nu este șantaj, dar pot face niște tușe, ca să zic așa. Da, să-l citească fiecare dintre colegii mei din presă, colegii noștri din presă și să stabilească nu doar avocații, nu doar procurorii, să stabilească dacă acest articol are ceva denigrator”.

Articolul a fost publicat sub titlul “Dosarul privind angajările ilegale de la Direcția Sanitar-Veterinară Vaslui, în «conservare» la DNA Iași”

„Toți telespectatorii dumneavoastră pot vedea titlul, pot identifica acest articol și dacă se va considera vreodată că acest articol reprezintă un șantaj…. Eu, cu această ocazie, mă autodenunț pentru toate sutele de anchete pe care le-am publicat de-a lungul întregii mele cariere, adică din 1993 încoace.

Mă autodenunț pentru anchetele privind baza Dinu Pescariu. Mă autodenunț pentru anchetele privind morțile de la Pantelimon, deoarece eu am dezvăluit morțile de la Pantelimon și și acolo se făcuse o adresă la Poliție că aș fi făcut grup infracțional organizat împreună cu Victor Ciutacu cu scopul de a schimba conducerea spitalului. Iată că nu diferă foarte mult.

Da, aici, scopul prezumat este că prin acest articol de șantaj doream să-l schimb pe directorul DSVSA”, a mai declarat, la Gândul Exclusiv, Cătălin Antohe.

Articolul din Cetățeanul.net se bazează pe un denunț al unor avertizori din DSVSA Vaslui și pe răspunsul DNA la o solicitare de presă

Iată care sunt explicațiile lui Antohe referitoare la conținutul articolului socotit de DNA Iași „cel mai probabil” probă a acuzațiilor de șantaj și complicitate la trafic de influență, infracțiuni pentru care pedepsele sunt cu închisoarea chiar și de la 2 la 7 ani.

“Se bazează (n.r.-articolul din Cetățeanul.net) în primul rând pe niște informații privind un denunț. Sunt cuprinse în articol. (…) Este vorba de un denunț pe care l-ar fi făcut avertizorii de integritate din cadrul DSVSA Vaslui, care reclamau mai multe posibile fraude la angajarea diverselor persoane și concursuri aranjate. Am reluat aceste elemente. Aceste elemente sunt prezentate în articol, dar aveam o problemă în momentul în care îl citeam. Din punctul meu de vedere, știi că noi avem simțul acesta… domnule, e plauzibil sau nu e plauzibil? Am văzut că este cât se poate de plauzibil. Păi… erau prea multe detalii. Și atunci am făcut o adresă la DNA Iași în care i-am întrebat: Aveți în lucru un astfel de dosar? Și au răspuns DA”.

„S-a suspectat că-i contract de consultanță. Nu! Este un contract de publicitate, de publicare machetă publicitară!”

Revenind la afirmațiile procurorilor DNA, aceștia au evidențiat că, la 30 iulie 2025, la șapte zile de la publicarea materialului din Cetățeanul.net, soția lui Fănel Bogos l-a sunat pe acesta și i-a spus că jurnalistul Cătălin Antohe a emis o factură de 11.900 lei, întrebându-l dacă e cazul să o plătească.

Din documentul procurorilor mai reiese că ”la data de 30.07.2025, la ora 18:02:30, Bogos Maria-Liliana îl contactează telefonic pe Bogos Fănel căruia îi transmite că Antohe Cătălin le-a emis o factură de 11.900 lei, cel mai probabil pentru publicarea articolelor denigratoare la adresa numitului Ponea Mihai în publicația online Cetățeanul.Net” – (Mi-a trimis ANTOHE 11.900! Îl iau în calcul să-i fac plată?)”

Firma jurnalistului Cătălin Antohe, SC Best Press Advertising SRL, a trimis facturile de plată la o firmă controlată de Bogos, SC Mevcer SRL în 07.05.2025, 29.05.2025, 08.07.2025 și 08.08.2025.

Jurnalistul Cătălin Antohe a explicat ce contract a avut cu una din firmele lui Fănel Bogos, cel care se afla în conflict major cu directorul DSVSA, subliniind faptul că suma din contract a fost de 10.000 lei plus TVA.

“10.000 de lei plus 1900 lei TVA. (…) Am văzut că s-a suspectat că este un contract de consultanță cum au ceilalți.., prin care să disimulez niște bani… Da, deci s-a suspectat că-i de consultanță. Nu! Este un contract de publicitate, de publicare machetă publicitară. Ziarele din asta trăiesc. Ele obțin publicitate și, în schimb, pe acei bani poți să plătești salarii, să-ți plătești, tot, să plătești impozite. Ziarele, ziarele mici, mai ales, nu au o altă sursă.

Da, nu stăm să facem articole cu titlu click-bait, să atragem cititori ca să scoatem bani de la Google. De la Google se câștigă undeva, pe publicitate Google undeva… o sumă infimă care n-ar acoperi vreodată ceva bun. Publicitatea nu a fost condiționată nicio clipă.

Întrebat dacă el a luat legătura cu vreunul dintre personajele implicate în dosarul “Rețeaua de influență pentru favorizarea lui Fănel Bogos” și a primit vreo comandă să-l “rupă” pe Mihai Ponea, Antohe a declarat:

„Nu a fost niciun niciun fel de contact. Nici cu domnul Ponea, nici cu ANSVSA, nici cu organe de anchetă, nici cu oameni de influență. Nimic din partea mea. Decât acest articol. (….) Am o reputație. Aveam reputația… că uite ce frumos s-a dus reputația acum de râpă.

Aveam reputația că sunt un tip foarte dur și sunt un tip foarte dur. (…) Nu public nimic până când nu sunt sigur că informația e adevărată și poate să-mi spună oricine și să-mi trimită orice fel de documente, că documente am de toate felurile, pe toate cazurile.

Nu are voie și nu poate nimeni să mă preseze să public, să mă tragă de mânecă: «Bă, Antohe, de ce nu publici? Că ți-am dat documente!» Pentru că nu lucrez și n-am lucrat niciodată în felul acesta. (…) Și trebuie să spun că niciodată nu am fost contactat de Bogos Fănel sau de Bogos Liliana ca să-mi spună «Ce faci, domnule? Nu publici?« Nu! Pentru că nu am promis că public… eu public numai ceea ce este clar, cu documente”.

„DNA nu mi-a impus să nu vorbesc cu presa despre caz!”

În interviul de la Gândul Exclusiv, jurnalistul Cătălin Antohe a explicat de ce s-a prevalat, în această fază a anchetei, de dreptul la tăcere.

“M-am prevalat de dreptul la tăcere pentru că presupun că anumiți oameni, presupun, nu știu, ar fi putut vorbi despre ceea ce voi face eu și trebuie să știu, mă cunoști. (…) Să precizăm: acum DNA-ul nu a luat nicio măsură împotriva mea, nu am control judiciar, nu am nimic. Nu mi-a impus să nu vorbesc cu presa despre caz, dar eu aleg să respect ancheta lor și să nu vorbesc decât de ceea ce este clar, despre acest articol care e prezentat că e șantaj”.

„Mă consider nevinovat și voi continua să public anchete! Cei despre care am scris jubilează acum!”

Întrebat, în final, cât de mult resimte stresul de a fi pus sub acuzare, dacă va continua să scrie în toată această perioadă și cum resimte familia sa această situație judiciară, Cătălin Antohe a declarat:

„Să nu mai scriu? Eu mă consider nevinovat și voi continua să public anchete. Și apoi va veni lungul drum al recăpătării credibilității. Că aceasta este problema pe care o am în momentul de față. M-am trezit cu această acuzație de șantaj pe un articol care… încă o dată, provoc pe orice coleg de presă să se uite să spună dacă acest articol are vreun caracter de șantaj, că nu are nici cel mai mic element. În opinia mea. (…)

Mulțumesc lui Dumnezeu că mama are, dacă se poate spune așa ceva… mama are Alzheimer și demență practic totală, pentru că la 91 de ani ar fi murit. Cu siguranță ar fi făcut un accident vascular. Așa, măcar nu este conștientă…

De soție, o suspectez doar că și-a făcut o programare la un psiholog. Nu am detalii. Șocul și impactul este foarte mare.

Dacă eu, teoretic, mă puteam gândi pe 1.000 de cazuri îți faci dușmani în presă, îți faci mereu dușmani…. Cei despre care am scris… jubilează acum! (…) Cei despre care aveam anchete în lucru în momentul de față, pe care îi contactasem, va trebui, voi continua să le fac, trebuie să le dovedesc, așa cum fac mereu. Cu documente. Iar aici au fost documente!”

Urmăriți interviul integral:

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

Angajații străini din România au trimis în țările de origine 920 de milioane de euro în primul semestru al acestui an, cu 23% peste aceeași perioadă a anului trecut.

Cele mai mari sume au fost direcționate spre Marea Britanie, Germania, Irlanda și Nepal, potrivit România TV.

Anul trecut, lucrători străini au trimis acasă 1,7 miliarde de euro, cu 60% mai mult decât în 2023, cele mai mari sume ajungând tot în Marea Britanie, Germania și Irlanda, urmate de Italia, Țările de Jos și, la egalitate, Nepal și Spania.

Guvernul scade numărul de muncitori străini care pot intra în România

Guvernul României a decis să reducă, pentru anul 2026, numărul maxim de muncitori străini care pot fi angajați în țară. Astfel, potrivit deciziei adoptate în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, pentru anul 2026 a fost stabilit un contingent de 90.000 de permise de muncă pentru cetățenii din afara Uniunii Europene.

Nu mai este un secret pentru nimeni că România a devenit raiul muncitorilor din Nepal și nu numai. Avem o dublare a numărului de muncitori străini în doar doi ani. Mai exact, la finalul anului 2024, România a înregistrat un număr semnificativ de străini care muncesc pe teritoriul său.

La ședința Consiliului Național Tripartit din 29 octombrie a fost stabilit ca Guvernul să elibereze, anul viitor, cel mult 90.000 de permise de muncă pentru muncitorii străini, cu 10.000 mai puțin decât în 2025.

Patronatele au cerut, la discuțiile de atunci, să fie majorat contingentul de muncitori străini acceptat în România la 150.000, în 2026.

Conform unei analize realizate de Economica.net pe baza datelor obținute de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), peste 100.000 de cetățeni străini aveau permis de ședere în scop de muncă, iar numărul acestora aproape s-a dublat față de 2022.

Ministrul Muncii Petre Florin Manole a declarat, pentru Digi 24, cu privire la acest subiect că urmează un val de disponibilizări și e nevoie de locuri de muncă pentru românii care rămân șomeri.