Actualitate
Viața românilor din ultimele ierni sub Ceaușescu i-a uluit pe americani: „Stau la cozi uriaşe pentru picioare de porc şi capete de oi”
Jurnaliștii americani și analiștii Agenției Centrale de Informații a SUA erau uluiți de situația dezastruoasă prin care treceau românii în ultimele ierni ale regimului Ceaușescu. Paradoxal, președintele comunist era adulat în presa românească.
Nicolae Ceaușescu. Sursa: Wikipedia.
În timp ce Nicolae Ceaușescu era glorificat în ziarele de la sfârșitul anilor ‘80 pentru așa-zisa bunăstare adusă românilor, cea mai mare parte a populației avea de suferit. Problemele oamenilor se acutizau în perioada iernii.
În cele mai reci luni ale anului, locuințele puteau fi încălzite câteva ore pe zi, energia electrică era disponibilă și ea cu „porția”, alimentele de bază erau raționalizate, iar rafturile magazinelor erau pustii, în ciuda cozilor formate la ușile lor.
Jurnaliștii americani se arătau uluiți de situația României din ultimii ani ai regimului Ceaușescu. Iarna anului 1989 a fost cumplită pentru români, informa ziarul american „The Los Angeles Times”, în ediția din 8 ianuarie 1989, într-un articol despre problemele și lipsurile cu care se confrunta România.
Șase ani de ierni cumplite
Potrivit publicației, după șase ani la rând în care regimul Ceaușescu a impus restricții la folosirea electricității – cauzate de dorința președintelui de a plăti în avans datoriile extrene acumulate de România – consumatorii casnici priveau cu îndoială diminuarea lor, anunțată de regim, știind că măsurile nu le vor ameliora situația.
„Când şi-au făcut calculele, românii au aflat că pot folosi un bec de 40 de Watt pentru încă 10 minute pe zi. Puţin confort în plus, când alocarea obişnuită de electricitate pe timp de iarnă este suficientă doar pentru a lumina un apartament pentru două – trei ore pe zi, însă exclude folosirea frigiderelor şi a maşinilor de spălat. Încălzitoarele electrice au fost interzise de ani buni”, informa ziarul „The Los Angeles Times”.
Între timp, scriau jurnaliștii americani, încălzirea centrală pentru locuinţele românilor era redusă la patru ore şi jumătate pe zi şi apa caldă la două – patru ore pe zi, până în 15 decembrie. Iar de atunci, până la 1 martie, așadar în cele mai reci luni ale anului, locuinţele erau încălzite pentru şapte ore pe zi, în timp ce apa caldă a fost suplimentată cu doar jumătate de oră zilnic.
„Pentru a economisi energie, toate magazinele şi afacerile trebuie închise până la 5:30 p.m. iar restaurantele până la 9 p.m. Birourile publice, şcolile şi celelalte instituţii au primit dispoziţii să îşi regleze orarul în care sunt deschise pentru a folosi la maximum lumina soarelui, dar în urma unui decret recent li se permite încălzirea pentru câteva ore duminica, dacă există pericolul ca ţevile să îngheţe”, scria publicația americanǎ.
Spre surprinderea occidentalilor care aterizau pe Aeroportul Otopeni, clădirile și terminalul aeroportului internațional nu erau încălzite, iar frigul se simțea și sălile hotelurilor, birourilor și fabricilor.
Timp de șase ani până în 1989, arătau jurnaliștii americani, viața normală a românilor și resursele țării au fost sacrificate din obsesia lui Ceaușescu de a achita datoriile externe ale României.
Oamenii găseau extrem de rar mezeluri proaspete și de calitate, carnea devenind un lux pentru numeroși români, în timp ce alte alimente de bază erau raționalizate. Un litru de ulei și un kilogram de lapte trebuiau să ajungă unei persoane în fiecare lună, în timp ce cartofii erau greu de obținut, pentru cei care nu aveau rude la țară ori nu frecventau „piața neagră”, arătau jurnaliștii.
„Ceauşescu a decretat în urmă cu cinci ani că datoria de 10 miliarde de dolari trebuie plătită în cinci ani, şi acest lucru aproape a fost îndeplinit, deşi s-a făcut cu costul greu al deprivărilor oamenilor. Pe măsură ce alimentele proaspete sunt vândute în Occident pentru valută, românii aşteaptă la cozi uriaşe pentru mărfuri nevandabile, ca picioare de porc şi capete de oi, atunci când acestea sunt disponibile. Picioarele de porc, ce nu au potenţial de a fi exportate, sunt numite popular ”patrioţi”, deoarece ele nu părăsesc niciodată ţara” informa ziarul american.
Cafeaua și țigările americane arau în anii ‘80 produse de lux. Se găseau extrem de rar, iar occidentalii care ajungeau în România le foloseau pentru a-și ușura șederea.
„Cele două cartuşe de ţigări pe care le-am adus în ţară au servit ca gratuităţi şi uneori ca valută, deşi a trebuit să îmi încalc principiile anti-fumat”, relata jurnalista americană Mary Hillery, care a vizitat România în 1989.
Cafeaua este atât de căutată, încât prostituatele sunt bucuroase să o obţină ca plată, conform unor relatări din presa occidentală care cita şoferii camioanelor de cursă lungă, informa The Los Angeles Times.
„Un şofer declara că o pungă de 250 de grame de cafea economisită era o plată acceptabilă pentru o noapte”, scriau jurnaliștii.
În fața magazinelor cu rafturi pustii, românii să aștepte la cozi, de la primele ore ale dimineții.
„Nu am experimentat prea multă ospitalitate în Bucureşti, deoarece era o zi de cumpărături şi foarte mulţi oameni aşteptau cu încăpăţânare la cozile din faţa magazinelor alimentare. Am crezut că am detectat un resentiment subtil împotriva străinilor care au bani şi libertatea de a călători aici, dar de asemenea am observat că muncitorii din servicii şi funcţionarii pe care i-am întâlnit erau probabil obosiţi să anticipeze lungile cozi care îi aşteptau după programul de lucru”, arăta jurnalista americană Mary Hillery.
Iernile grele ale românilor în ani ai regimului Ceaușescu
Informări care descriau o situație asemănătoare a României anilor ‘80 apăreau și în documentele secrete ale Agenției Centrale de Informații (CIA) a Statelor Unite ale Americii.
„Românii au suportat greutatea programului de austeritate. Lipsa alimentelor, în special a cărnii, făinii, zahărului şi a produselor lactate este mai mare decât în anii ‘50. Veniturile reale au scăzut pentru prima dată în istoria recentă. Lipsurile în energie au perturbat producţia şi au cauzat greutăţi pe scară largă, iar condiţiile de muncă s-au deteriorat ca rezultat al creşterii numărului de ore, tăierilor de salarii şi pedepselor crescute pentru absenteism”, informa CIA, în raportul din 20 decembrie 1983.
Nicolae Ceaușescu domina autoritar, de două decenii, scena politică a ţării şi impusese românilor un regim dur, combinat cu represiuni de ordin politic, cu un sistem extrem de centralizat în administraţie, cu un control ferm al disponibilităţii bunurilor de consum şi cu o strategie de industrializare forţată, informa CIA. De asemenea, Ceauşescu îşi dezvoltase autoritatea personală printr-un cult al personalităţii universal şi prin plasarea rudelor sale în poziţii cheie, adăugau autorii raportului.
„România se îndreaptă înspre încă una dintre lunga serie de ierni (o decadă) cu o descreştere constantă a alimentelor şi a disponibilităţii energiei, iar situaţia din acest an se combină cu reducerea salariilor la scară largă şi cu disponibilizări de muncitori, declanşate de scăderea producţiei. Posibilitatea răspândirii neliniştilor ce ar putea sfârşi conducerea de 22 de ani a preşedintelui Ceauşescu este deosebit de ridicată. Este uşor de ghicit, oricum, cât de aproape este România de punctul limită”, arăta un alt raport secret al CIA, din 1987, păstrat în arhivele digitalizate ale instituției.
Analiștii agenției de informații prezentau atunci mai multe scenarii cu privire la soarta regimului Ceaușescu, unele intuind înlăturarea acestuia de la putere, în contextul în care situația economică a românilor devenise dezastruoasă.
Ceaușescu, „adulat” de poeți în ultimele sale zile
Pentru mulți români, însă, Ceaușescu părea să rămână de neclintit. Chiar și în ultimele zile înainte de Revoluția din Decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu continua să fie omagiat de presa comunistă. Numeroși scriitori și jurnaliști îi dedicau ode.
„Trăim o epocă sublimă, Anii-mplinirilor, de glorii, Când Ţara şi-a înscris în lume Măreţele sale victorii. Sub semnul libertăţii, păcii, Clădim o viaţă mai senină, Spre comunism, treaptă cu treaptă, Ne avântăm către lumină. Făruritor-acestei epoci, Conducătorul României, Este-ntruparea-nţelepciunii, A demnităţii şi-a omeniei. Cu El, spre drumul de-mplinire Fierbinte bate-o inimă de mamă, Tovarăşă de luptă revoluţionară, Om de ideal şi cărturar de seamă”.
Astfel scria poetul hunedorean Irimie Străuţ, în 16 decembrie 1989, în ziarul Drumul Socialismului.
Ceauşescu era, potrivit titlului poeziei „întruparea înţelepciunii”, în timp ce alți autori din presa ultimelor zile de comunism îl descriau pe dictator drept „cârmaci bun și înțelept”, „cel mai viteaz și drept”, omul care „ne-a adus de toate câte sunt”, „fiul iubit al țării”, „marele bărbat” sau „marele erou”.
Actualitate
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
Un locuitor din apropierea orașului Simferopol a ajuns la o benzinărie într-o după-amiază obișnuită de vară, sperând să alimenteze înainte de o călătorie programată pentru ziua următoare. Rezervorul mașinii era aproape gol, iar coada se întindea pe zeci de vehicule.
Benzinăriiile din Crimeea au rpmas fără combustibil/FOTO:X
A înaintat lent, timp de opt ore. Când a ajuns aproape de pompă, benzina s-a terminat. A petrecut noaptea în mașină pentru a nu-și pierde locul. A reușit să alimenteze abia a doua zi dimineață, după aproximativ 19 ore de așteptare, primind doar 20 de litri, limita impusă de autoritățile locale.
Povestea sa este una dintre numeroasele relatări apărute în ultimele săptămâni pe rețelele sociale din Crimeea. Peninsula anexată de Rusia se confruntă cu o criză a combustibilului fără precedent, pe fondul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii logistice care asigură aprovizionarea regiunii.
Restricții, cozi și benzinării fără combustibil
Primele semne ale crizei au apărut la sfârșitul lunii mai, când autoritățile instalate de Rusia în Sevastopol au introdus restricții privind vânzarea carburanților. Inițial, șoferii au fost limitați la 20 de litri pentru o alimentare, iar la scurt timp una dintre cele mai mari rețele de benzinării din peninsulă a rămas fără benzină.
Pe măsură ce situația s-a agravat, măsurile au devenit mai stricte. În unele zone, combustibilul a început să fie distribuit pe baza unor coduri QR.
Imaginile cu kilometri de cozi la pompe au devenit obișnuite. În paralel, autoritățile au făcut apel la populație să evite alimentarea preventivă și să nu își facă rezerve.
Cum a început criza
Deficitul de combustibil este asociat de analiști cu intensificarea atacurilor ucrainene asupra rutelor logistice rusești.
În ultimele luni, Kievul a extins utilizarea dronelor cu rază media de acțiune, capabile să lovească ținte aflate la distanțe de 150 până la 300 de kilometri. Obiectivele vizate includ depozite de carburant, poduri, noduri feroviare și convoaie de aprovizionare.
Potrivit autorităților ucrainene, scopul acestor operațiuni este reducerea capacității Rusiei de a susține ofensiva de pe front prin afectarea logisticii din spatele liniilor de luptă.
Coridorul terestru către Crimeea, sub presiune
După atacurile asupra Podului Kerci, Rusia și-a mutat o parte importantă a logisticii către coridorul terestru care leagă regiunea Rostov de Crimeea prin teritoriile ocupate din sudul Ucrainei.
Mult timp, această rută a fost considerată relativ sigură. Situația s-a schimbat însă odată cu apariția dronelor ucrainene cu rază medie de acțiune.
În ultimele săptămâni, au fost raportate atacuri asupra convoaielor de camioane, a cisternelor și a infrastructurii rutiere folosite pentru aprovizionarea peninsulei. De asemenea, mai multe poduri care asigură legătura dintre Crimeea și regiunile ocupate din sudul Ucrainei au fost avariate.
Experții citați de presa ucraineană afirmă că aceste lovituri au crescut semnificativ dificultatea transportului de combustibil și materiale către peninsulă.
Efectele se extind dincolo de benzinării
Criza carburanților începe să afecteze și alte sectoare.
Operatorii de transport public au redus numărul curselor, iar sute de autobuze nu au mai ieșit pe traseu din cauza lipsei combustibilului. Costul transportului privat a crescut, iar unele magazine au început să raporteze dificultăți în aprovizionarea cu produse de bază.
Locuitorii au semnalat lipsa unor mărfuri precum zahărul, uleiul și cerealele, în timp ce comercianții încearcă să gestioneze întârzierile în livrări, scrie pravda.ua.
Autoritățile locale susțin că situația rămâne sub control și că serviciile esențiale continuă să funcționeze.
Piața neagră a benzinei
Deficitul a generat și o piață paralelă.
Pe platformele locale au apărut anunțuri de revânzare a benzinei la prețuri de câteva ori mai mari decât cele oficiale. În unele cazuri, un litru de carburant era oferit la prețuri considerate exorbitante chiar și pentru standardele locale.
Forțele de ordine au intervenit împotriva unor persoane acuzate că vindeau combustibil fără autorizație, confiscând rezervele descoperite și deschizând anchete.
Turismul, o altă victimă a crizei
Problemele de aprovizionare au apărut chiar la începutul sezonului estival, un moment important pentru economia Crimeei.
Date publicate de presa rusă arată o scădere semnificativă a rezervărilor turistice comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, numărul anulărilor a crescut considerabil.
Armata Olandei se pregătește de război cu Rusia într-un mod neașteptat: a construit un lagăr pentru prizonieri. Pază cu AI și drone
Unele hoteluri au încercat să atragă turiști oferind combustibil gratuit ca bonus pentru rezervări. În câteva cazuri, proprietarii au rămas fără benzină înainte de a rămâne fără camere disponibile.
Benzina se distribuie cu porția în mai multe regiuni
Semnele presiunii tot mai mari asupra sectorului energetic rus devin vizibile și la pompă. Compania petrolieră rusă Tatneft, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața carburanților din Federația Rusă, a introdus restricții privind vânzarea benzinei și motorinei în întreaga sa rețea de stații de alimentare.
Reprezentanții companiei au confirmat pentru agenția rusă Interfax că măsura se aplică la nivel național.
„În prezent, restricțiile sunt în vigoare în întreaga rețea de benzinării Tatneft”, au declarat operatorii serviciului de relații cu clienții ai companiei.
Pe lângă limitarea cantităților de combustibil care pot fi cumpărate, mai multe stații acceptă exclusiv plata în numerar.
Limite de până la 20 de litri de benzină pentru un autoturism
Potrivit presei ruse, în regiunea Celiabinsk șoferii de autoturisme nu mai pot cumpăra mai mult de 30 de litri de benzină la o alimentare, în timp ce pentru motorină limita este de 60 de litri. În cazul camioanelor, plafonul a fost stabilit la 300 de litri de motorină.
În alte regiuni, restricțiile sunt și mai severe. La Orenburg și Sankt Petersburg, de exemplu, șoferii pot alimenta maximum 20 de litri de benzină și 40 de litri de motorină pentru autoturisme, în timp ce camioanele sunt limitate la 200 de litri.
Primele semnale privind dificultățile de aprovizionare din rețeaua Tatneft au apărut încă de săptămâna trecută, când restricțiile au fost introduse punctual în mai multe regiuni.
Atacurile asupra rafinăriilor afectează producția de combustibil
Experții ruși și ucraineni leagă apariția acestor probleme de seria atacurilor lansate de Ucraina asupra infrastructurii petroliere ruse.
Potrivit estimărilor disponibile, aproximativ o treime din capacitățile de rafinare ale Rusiei sunt în prezent oprite sau funcționează la capacitate redusă. Este vorba despre instalații care procesează anual circa 77 de milioane de tone de țiței.
Pentru piața internă rusă, acest lucru se traduce prin pierderea a aproximativ un sfert din producția principalelor tipuri de carburanți.
În paralel, loviturile ucrainene asupra infrastructurii logistice din teritoriile ocupate au complicat și mai mult transportul combustibilului către zonele aflate sub controlul Moscovei.
Moscova, atacată de zeci de drone. Cea mai mare rafinărie din capitala Rusiei în flăcări
Rafinăria Moscovei, lovită de drone
În dimineața zilei de 16 iunie, Serviciul de Securitate al Ucrainei și alte unități ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei au atacat rafinăria de petrol din Moscova, una dintre cele mai importante instalații energetice ale capitalei ruse.
Complexul asigură o mare parte din necesarul de benzină al Moscovei, peste jumătate din consumul regional de motorină și furnizează combustibil pentru principalele aeroporturi ale capitalei.
Potrivit informațiilor preliminare, dronele ucrainene ar fi avariat instalația de distilare primară a țițeiului, considerată elementul central al procesului tehnologic al rafinăriei și descrisă de specialiști drept „inima” întregului complex.
Poate Rusia să rezolve problema?
Analiștii consideră că Moscova va încerca să își adapteze rutele logistice și să consolideze protecția infrastructurii critice. O soluție discutată este extinderea utilizării plaselor și sistemelor de protecție anti-drone de-a lungul coridoarelor de transport.
Cu toate acestea, experții avertizează că necesarul de combustibil al Crimeei este foarte mare și presupune transportul constant al unor volume importante de produse petroliere.
În opinia lor, atâta timp cât Ucraina continuă să lovească infrastructura de transport și depozitare, aprovizionarea peninsulei va rămâne vulnerabilă.
Pentru Kiev, campania are un obiectiv strategic clar: reducerea capacității Rusiei de a susține operațiunile militare în sudul Ucrainei și transformarea Crimeei într-un teritoriu tot mai dificil de alimentat și administrat. Pentru locuitorii peninsulei, efectul cel mai vizibil este însă mult mai simplu: ore petrecute la cozi, benzinării goale și incertitudinea că vor găsi combustibil pentru ziua următoare.
Actualitate
Incident în Canalul Mânecii: o fregată rusă ar fi tras focuri de avertisment spre un iaht britanic
Marinari aflați la bordul unei fregate rusești ar fi tras focuri de avertisment în direcția unui iaht cu vele care s-a apropiat de navă în Canalul Mânecii, potrivit relatărilor presei britanice. Nu au fost raportate victime și nici pagube la bordul iahtului.
Autoritățile britanice au confirmat că investighează incidentul FOTO: X/@Barnes_Joe
Incidentul ar fi avut loc marți, 16 iunie, în jurul orei 13:40 (ora României), în zona dintre insula Wight și coasta normandă, și ar fi implicat fregata Amiral Grigorovici. Potrivit informațiilor preliminare, iahtul vizat ar fi fost înregistrat în Marea Britanie.
Autoritățile britanice au confirmat că investighează incidentul. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a declarat: „Investigăm informațiile privind un incident petrecut în Canalul Mânecii.”
Surse citate de agenția Press Association și Sky News susțin că nu au fost raportate victime și nici pagube la bordul iahtului.
Evenimentul are loc pe fondul tensiunilor crescute dintre Marea Britanie și Rusia, în contextul războiului din Ucraina și al prezenței navale ruse în proximitatea apelor britanice.
Fregata implicată ar fi fost observată în ultimele luni operând frecvent în apele din jurul Marii Britanii, inclusiv în misiuni de escortare a unor petroliere sancționate din așa-numita „flotă-fantomă” a Rusiei.
Incidentul survine în paralel cu reuniuni internaționale privind sprijinul pentru Ucraina, inclusiv summitul G7, unde liderii occidentali au discutat noi măsuri de susținere a Kievului.
Actualitate
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, și-a cerut scuze pentru declarațiile jignitoare făcute la adresa omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, afirmând totodată că Ucraina nu are motive să se aștepte la acțiuni militare din partea Belarusului.
Aleksandr Lukașenko/FOTO: EPA-EFE
„Poate că pe alocuri am exagerat, dar a fost un răspuns la declarațiile sale nepotrivite: «Avem 500 de ținte, știm unde se află Lukașenko. Mâine vom lovi cu rachete și drone». Am tăcut. Chiar și toți cei din jur erau surprinși că am tăcut.
Înțelegeam că omul se află sub o presiune enormă, este un om tânăr, fără experiență, nu este militar. Poate că ceva nu a funcționat cum trebuie în mintea lui. Am tăcut. Dar când au început să mă amenințe, am fost nevoit să răspund”, a declarat Lukașenko marți, 16 iunie, potrivit BELTA.
Acesta a adăugat că regretă tonul și insulta, dar nu și motivul pentru care a reacționat.
„Dacă Volodîmîr Oleksandrovici (n.r. Zelenski) s-a simțit jignit, îmi cer scuze pentru acele cuvinte. Poate că nici nu ar fi trebuit să le spun, având în vedere că el se află în război.
Poate că nu trebuia să mă exprim atât de dur. Dar, pe de altă parte, el trebuie să înțeleagă că la noi se spune adesea: «cum cânți, așa ți se va cânta și la înmormântare»”, a afirmat Aleksandr Lukașenko.
Președintele a subliniat că Zelenski trebuie să fie mai atent și mai prudent.
„Mai ales că el înțelege foarte bine că din partea Belarusului, și în special din partea mea, nu are de ce să se aștepte la acțiuni militare. Încă din primele zile ale războiului i-am propus cum să ajungă la un acord și cum să încheie pacea.
Dacă m-ar fi ascultat atunci, în 2022, astăzi nu s-ar mai discuta despre unde să se oprească frontul — pe linia actuală de contact sau dacă să mai cedeze încă 13% din Donbasul care nu a fost încă ocupat de ruși. Dar atunci nu m-a ascultat”, a remarcat liderul belarus.
El spune practic că Zelenski ar trebui să înceteze declarațiile sau acțiunile pe care Belarusul le consideră ostile și să accepte că Belarusul nu intenționează să intre în război împotriva Ucrainei.
Belarus a intrat în exerciții militare alături de Rusia
Luna trecută, Ministerul Apărării de la Minsk a anunțat începerea unor exerciții privind utilizarea armelor nucleare tactice.
Antrenamentele, care s-au desfășurat pe teritoriul belarus în colaborare cu armata rusă, au avut rolul de a testa capacitatea de reacție a trupelor și pregătirea pentru manipularea munițiilor speciale, într-un context regional tot mai tensionat.
Potrivit comunicatului oficial transmis de agenția de stat BELTA, exercițiile urmăreau „îmbunătățirea nivelului de pregătire al personalului militar” și verificarea stării tehnice a armamentului și echipamentelor speciale necesare îndeplinirii unor misiuni de luptă în zone neplanificate.
Autoritățile belaruse susțin că manevrele nu sunt îndreptate împotriva niciunui stat și nu reprezintă o amenințare pentru securitatea regională.
-
Breakingacum 3 zileAdrian Veștea, primele declarații după desemnarea ca premier. Promite un guvern politic și reforme „reale”
-
Breakingacum o ziCrin Antonescu: „Am găsit găina cu ouă de aur, dar el se ouă peste 2 ani. Nu înțeleg de ce sunt atât de multe pretenții din partea unui partid cu 14%”
-
Breakingacum 23 de oreRomânia pe butuci. Valentin Stan: Dezastrul economiei poartă un singur nume
-
Actualitateacum 3 zile
Trei state NATO vor simula apărarea Coridorului Suwalki, unul dintre cele mai sensibile puncte de pe flancul estic al Alianței
-
Actualitateacum 2 zile
Guvernul britanic urmează să prezinte planul „Australia-plus” privind interzicerea rețelelor sociale pentru minorii sub 16 ani
-
Actualitateacum 2 zile
Liderii UDMR, în ședință pentru a decide dacă îl susțin pe Adrian Veștea ca premier
-
Actualitateacum 2 zile
Cauza morții lui Eminescu explicată de specialiști. Ce l-a ucis de fapt pe marele poet și care au fost ultimele sale cuvinte
-
Actualitateacum o zi
Schimbare majoră în obiceiurile românilor: inflația a ucis „ciubucul”. Ce spun datele oficiale din aplicațiile de ride-sharing





