Breaking
Trei considerații și trei concluzii despre PACHETUL de CONSOLIDARE BUGETARĂ
Pachetul pachetul de consolidare bugetară al Guvernului nu cuprinde mari inovații, consideră profesorul universitar dr. Cristian Socol de la ASE București. Specialistul face o analiză succintă în două capitole a câte trei puncte a pachetului. Pe partea de cheltuieli acesta exprimă angajamentele prevăzute în PNRR și Planul Bugetar Structural, iar pe partea de venituri exprimă exclusiv opțiunile de politici fiscale ale Băncii Mondiale, așa cum era prevăzut de altfel în Planul Bugetar Structural.
Trei considerații
1 Pe partea de cheltuieli exprimă angajamentele prevăzute în PNRR și Planul Bugetar Structural, iar pe partea de venituri (a se vedea propunerile fiscale) exprimă exclusiv opțiunile de politici fiscale ale Băncii Mondiale, așa cum era prevăzut de altfel în Planul Bugetar Structural (Reforma 1), explică Cristian Socol.
Consider că reprezintă doar parțial principiile reformei fiscale angajate. Reforma sistemului de impozitare a microîntreprinderilor (Reforma 2 din Planul Bugetar Structural, cf jalonului 206 din PNRR), reducerea graduală a pragului la microîntreprinderi a fost cerută insistent de Comisia Europeană, inclusiv după ce am trecut în două capitole ale Programului de Guvernare că se va lupta pentru menținerea pragului, sublliniază Cristian Socol.
Într-un mod foarte strict Comisia Europeană nu permite țărilor cărora li s-a acordat extinderea de la 4 la 7 ani să-și aleagă ce reforme să îndeplinească și ce reforme să evite, specificând clar nevoia respectării tuturor angajamentelor.
Taxa pe stâlp trebuie explicată în detaliu de către autori – am văzut că s-a dat un termen de 3 luni.
2 Pe partea de Cheltuieli, măsurile privind cheltuielile de personal ale bugetarilor sunt prevăzute parțial în cadrul Reformei 5 (IIf) în Planul Bugetar Structural.
În primele 11 luni ale anului 2024, cheltuielile de personal din buget au crescut cu 28,4 miliarde lei (+23,8%, de 2,4 ori mai mult decât creșterea nominală a PIB în 2024, adică +9,98%). Au crescut mai mult decât dublu față de ceea ce poate economia. Cu privire la puterea de cumpărare a câștigului mediu brut la nivel bugetar, aceasta a crescut cu 18% față de anul 2023.
3. Măsura privind neindexarea pensiilor în anul 2024. Prevăzută la pct 27 în documentul CE pv Recomandarea Consiliului de aprobare a PNBS al României nr 725 ”În același timp, există riscuri legate de implementarea strategiei bugetare orientative din plan.
Majoritatea acestor angajamente vor trebui implementate de un nou guvern. În plus, la 20 noiembrie 2024, ministrul muncii și solidarității sociale a anunțat o creștere cu 12,1 % a valorii punctului de referință pentru pensii. Acest anunț implică o creștere mult mai mare a pensiilor (aproximativ 1 % din PIB) decât cea preconizată în plan, și anume o înghețare nominală a pensiilor în 2025”.
Datele arată că în primele 11 luni ale anului, cheltuielile cu asistență socială au fost de 205 miliarde lei (plus 29 miliarde lei, +16%). În anul 2024, ca urmare a creșterii pensiilor cu 13,8% si a recalculării, pensia medie a crescut de la 2008 lei în nov 2023 la 2795 lei în nov 2024, adică plus 40%. Având în vedere inflația, inseamnă o creștere de putere de cumpărare de 33-35% a pensiei medii. Este cea mai mare creștere a pensiilor din ultimii 15 ani. Cu toate acestea, susțin one off pentru pensiile mai mici de 3000 lei sau indexarea în a doua parte a anului.
Trei concluzii
1. Sigur că enervează și dezamăgește orice măsură care presupune consolidare fiscal bugetară. Costul de oportunitate al neimplementării la timp al unor măsuri adecvate era însă mult mai mare. La o trecere scurtă în revistă, am cuantificat pierderi anuale de 40 miliarde lei în avuția netă a societății românești – la nivel de stat, companii și populație. Mai mult, cred că oamenii de stat trebuie să stie cât, când, cum și ce măsuri să ia, altfel nu au ce căuta în funcții înalte. Trebuie să învețe din greșelile trecutului, să știe cum acționează principiul pendulului și să lase în umbră, în astfel de momente, interesele electorale. Trebuie să ne facem singuri consolidarea bugetară, nu trebuie apelat la ”doctori”. Scopul de a menține viteza de convergență reală către media UE, aderarea la OECD și maximizarea funcției de bunăstare socială este mult mai înalt.
2. Mulți oameni din mediul de afaceri din România suferă de ipocrizie și transmit prin media acest lucru. ”Am plătit impozite și taxe și Statul nu ne-a dat”. Nu îmi imaginez vreun moment că ei nu conștientizează că România nu poate trăi ca paradis fiscal cu servicii publice ca-n Vest. ”O țară ca afară” nu poate fi construită fără venituri normale la buget. Eurostat arată că România are printre cele mai mici impozite și taxe din Uniunea Europeană (vezi captura). La venituri fiscale ne ”batem” cu Irlanda pe ultimul loc, suntem cu 12 pp în urma mediei Uniunii Europene. La fel la Venituri bugetare (vezi captura). Suntem țara care se bate la primul loc în UE in privinta ponderii evaziunii fiscale cu 8-10% din PIB (cât bugetele anuale ale sănătății, educației și agriculturii la un loc). Cu toate acestea, din puținul care se strange ”statul a dat” stimuli în economie de 8-10% din PIB sub formă de subvenții, scheme de ajutor de stat, privilegii fiscale și garanții la contractarea de credite.
3. Ca macroeconomist, eu nu voi abdica niciodată de la știință. Este bine că sunt acuzat și de stânga și de dreapta că justific sau servesc anumite decizii. Normal că nu voi spune public recomandările, analizele de impact, scenariile de politici pe care le propun. Cei cu care am lucrat pot valida dacă am abdicat vreodată de la ceea ce am învățat că este corect / drept / riguros științific. Că unele măsuri propuse au fost prezentate distorsionat în media (95% viziune neoliberală), în funcție de interese, este altceva.
Nu am văzut stânga să valideze implementarea wageledgrowth (politică definitorie pentru creșterea ponderii ce revine muncii din valoarea adăugată, nu ceea ce cred unii ignoranți – creștere bazată pe salarii!) sau suveraniștii să spună ceva atunci când eram înjurat că promovez Patriotismul economic prin investiții și producție aici în România (indiferent de acționariat).
Cu o viziune de stânga spre centru (resping de altfel unele abordări progresiste), propun fundamentat măsuri de politici care să împingă România în sus, chiar și atunci când legea naturală a ciclicității economice ne-ar împinge în jos. Am luptat și lupt pentru măsuri care să reducă inegalitățile de venituri și de dezvoltare regională și ”mă bat” pentru măsuri care să scoată cât mai mulți români din starea de deprivare materială și risc de sărăcie și excluziune socială, încheie profesorul Cristian Socol
Breaking
Regele Charles și Regina Camilla au ajuns în SUA. Cei doi au fost întâmpinați de Donald Trump și Melania Trump
Regele Charles al III-lea și regina Camilla au ajuns luni la Baza Comună Andrews din Maryland. Cei doi încep o vizită care va dura patru zile, prima pe care monarhul britanic o face în SUA de când este pe tron în 2022, după moartea mamei sale Regina Elizabeth a II-a.
Regele Charles și Regina Camilla au ajuns în SUA
Regele Charles al III-lea efectuează prima sa vizită de stat în SUA, marcând astfel un moment diplomatic important în relațiile bilaterale. Acesta se va adresa Congresului Statelor Unite într-o sesiune reunită a acestuia și va participa la Casa Albă la un dineu de stat.
Vizita regelui și a reginei are loc la doar două zile după incidentul armat de la dineul Asociației corespondenților de la Casa Albă, care a generat îngrijorări majore de securitate.
Ultima vizită de stat a unui monarh britanic în Statele Unite a avut loc în mai 2007, când regina Elisabeta a II-a şi Prințul Philip au fost primiţi de președintele Statelor Unite de la acea vreme, George W. Bush.
Recomandările autorului:
Microsoft și-a pierdut accesul exclusiv la tehnologia OpenAI. Creatorul chatbotului cu AI generativ ChatGPT va putea să-și vândă produsele la mai multe platforme cloud.
Este sfârșitul unui parteneriat strâns care a contribuit la declanșarea unui „boom” în AI.
Microsoft va fi în continuare principalul partener al OpenAI
Conform înțelegerii inițiale, Microsoft era principalul partener cloud al OpenAI până în 2032.OpenAi a anunțat că va continua să cotizeze la Microsoft cu o parte din veniturile sale până în 2030.
Produsele fabricate vor fi întâi livrate platformei cloud Azure de la Microsoft. Întreprinderea care a dezvoltat cel mai popular chatbot s-a bazat pe investițiile Microsoft în serviciile de cloud computing.
Ce urmăresc Microsoft și OpenAI pe termen lung?
Analistul Dan Ives de la Wedbush Securisties a declarat pentru ABC News că OpenAI caută să-și reducă barierele semnificative față de parteneriatul inițial cu Microsoft.
El a spus că și Microsoft caută să „dezvolte independență tehnologică față de OpenAI” în dezvoltarea Copilot.
Microsoft ar căuta să-și dezvolte parteneriatul cu alți furnizori de AI, cum ar fi Anthropic, creatorul chatbot-ului Claude.
Manus susține că a dezvoltat cel mai avansat chatbot cu AI din lume
Autoritățile din Republica Populară Chineză au respins achiziția de 2 miliarde de dolari a grupului Manus de către Meta.
Grupul susține că a dezvoltat „agenți AI cu adevărat autonomi” și că spre deosebire de alți chatboți cărora trebuie să li se repete instrucțiunile, chatbotul creat de Manus poate planifica, executa și finaliza sarcini în mod independent, în conformitate cu instrucțiunile utilizatorilor.
China a respins achiziția grupului Manus de către Meta
Compania gigantică din spatele rețelelor de socializare Facebook și Instagram văzuse în grupul Manus ca un imbold pentru a-și dezvolta tehnologia AI pe toate platformele.
Comisia de Reformă și Dezvoltare Națională de la Beijing a interzis luni înțelegerea. A solicitat chiar ca ambele părți să se retragă. Un purtător de cuvânt al Meta a declarat pentru BBC că „tranzacția a respectat pe deplin legislația”.
Autorul recomandă: Prevestirea înfricoșătoare a unui expert în AI: Doar trei meserii practicate de oameni vor mai exista după anul 2045, în țările dezvoltate
Președintele AUR, George Simion, a declarat luni, într-o conferință de presă, că depunerea moțiunii de cenzură alături de PSD reprezintă doar primul pas într-un demers politic mai amplu, precizând că formațiunea sa este pregătită să susțină o viitoare structură de guvernare. „Suntem dispuși să asigurăm orice guvernare care poate genera alegeri corecte”, a spus liderul AUR.
AUR, pregătit de guvernare
Simion a fost întrebat dacă acesta este primul pas pentru o viitoare guvernare alături de PSD și a explicat că AUR va susține o viitoare structură de guvernare, care poate asigura alegeri corecte.
„Suntem dispuși să asigurăm orice guvernare care poate genera alegeri corecte. Nu am avut parte de alegeri corecte în 2024 și 2025. Nicușor Dan nu și-a făcut datoria, nu a prezentat niciun raport cu privire la anularea alegerilor (…) Primul pas pe care noi îl facem pentru a ne atinge obiectivele politice este să trecem această moțiune de cenzură. Să vedem că toată lumea se ține de cuvânt”, a răspuns George Simion.
El a prezentat motivele pentru care AUR a ales să depună moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.
„Nu v-au spus că vor aduce sărăcia în România (…) Grija lor, chiar în acest moment, este cum să obținem mai mulți bani împrumut. Din ce îi vom plăti, din vânzarea la un preț mult mai mic decât cel meritat al activelor statului (…) Depunem această moțiune pentru a opri vânzarea activelor strategice ale românilor. Domnul Bolojan, domnul Nicușor Dan sau vreun alt domn fără susținere populară și care și-au trădat alegătorii nu au dreptul să vândă Hidroelectrica”, a adăugat liderul AUR.
Sursa foto: Mediafax
AUTORUL RECOMANDĂ:
„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro”, susține un oficial al guvernului de la Atena
Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro, datoria publică urmând să scadă sub cea a...
Armata SUA își regândește apărarea anti-dronă după modelul ucrainean: exerciții inspirate de operațiunea „Pânza de păianjen”
Statele Unite își adaptează rapid strategiile militare în fața noilor realități de pe câmpul de luptă, după ce au testat,...
De ce sunt preferate halele metalice din oțel galvanizat în proiectele cu cerințe ridicate de siguranță?
În proiectele industriale, logistice sau comerciale complexe, siguranța nu înseamnă doar respectarea unor norme minime. Înseamnă o structură care se...
Vizita suveranului Charles al III-lea în SUA, fosta sa colonie: doar un turneu de imagine și doftoriceală a mândriilor rănite?
Atât Regele Charles al III-lea cât și Donald Trump au a-și pune mari speranțe în ceea ce poate fi un...
Val de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile
Vremea se răcește accentuat de luni, 27 aprilie, în întreaga țară, cu temperaturi sub media perioadei și ploi în anumite...
Cum a fost îmblânzită Valea Oltului. Transformarea îndelungată a celui mai spectaculos defileu din Carpați
Lucrări ample de infrastructură au transformat, de-a lungul timpului, Valea Oltului dintr-un ținut primejdios, dificil de străbătut, într-unul dintre cele...
CSM București, calificare magistrală în careul de ași al Ligii Campionilor. „Tigroaicele”, în final Four, după 8 ani
8 ani a așteptat CSM București pentru a ajunge în Final Four-ul Champions League. „Tigroaicele” au trecut astăzi în sferturi...
-
Actualitateacum 2 zileVictor Negrescu cere reacție urgentă din partea UE după incidentul cu drona din Galați: „Este nevoie de un răspuns comun și coordonat”
-
Breakingacum 3 zileDan Dungaciu: „Reprezentanții Iranului nu au putere de negociere cu SUA din cauza Gărzilor Revoluționare”
-
Breakingacum 2 zileMii de protestatari la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu
-
Breakingacum o ziUn nou cutremur de magnitudine 6,1 grade pe scara Richter a lovit Japonia. Experții spun că există riscul unui cutremur major
-
Breakingacum 20 de oreȘeful Ryanair avertizează: două companii cu mii de curse în România riscă să intre în colaps până la iarnă
-
Actualitateacum 3 zileColectiile devin o forma vizibila de exprimare personala
-
Actualitateacum 2 zileCât costă o călătorie cu metroul în capitalele europene. Biletul în București ar putea crește substanțial pentru a doua oară în 2026
-
Actualitateacum 2 zile26 aprilie: Ziua în care a avut loc dezastrul nuclear de la Cernobîl