Actualitate
De ce modelul danez de ajutor s-a dovedit crucial pentru Ucraina. Cum a sprijinit țara nordică Kievul
Danemarca este cunoscută mai ales pentru piesele LEGO și pentru energia eoliană și mai puțin pentru puterea sa militară. Totuși, a făcut o mare diferență în ceea ce privește capacitatea ucraineană prin inițiativa sa de a susține industria locală de arme a țării aflate în război, relatează DefenseNews.
Obuzierul de fabricație ucraineană Bogdana pe frontul din Ucraina FOTO PROFIMEDIA
Prin lansarea unei inițiative de a susține arme produse la nivel local, precum obuziere, rachete și drone cu rază lungă de acțiune, mai degrabă decât echipamente din străinătate, Ucraina are posibilitatea de a-și reclădi și dezvolta propria industrie de apărare.
Pentru țări precum Danemarca, ce doresc să ajute Ucraina să lupte împotriva invaziei Rusiei dar cărora le lipsește o industrie majoră de apărare sau proviziile de arme, finanțarea producției ucrainene are mult sens, spun analiștii.
A finanța producția locală permite disponibilitatea armelor mai rapid și la un cost mai redus, facilitând simultan instruirea și întreținerea. Totodată, poate ajuta Ucraina să devină un potențial exportator european major.
„Nu este o coincidență faptul că danezii sunt cei care avut inițiativa, întrucât Danemarca are o industrie militară internă foarte limitată, în schimb are mulți bani”, subliniază Jacob Funk Kirkegaard, analist la centrul de reflecție Bruegel, cu sediul la Bruxelles, care a depus mărturie în Parlamentul European cu privire la redresarea economică a Ucrainei.
Ucraina și-a pus „mari speranțe” în extinderea modelului danez și se așteaptă să strângă cel puțin un miliard de dolari prin intermediul inițiativei în 2025, a declarat prim-ministrul Denis Șmihal în parlament pe 10 ianuarie. Inițiativa s-a aflat recent pe agenda Kievului în cadrul întâlnirilor cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și ministrul german al apărării, Boris Pistorius.
„Acest model danez este ideal, sprijinind industria de apărare și forțele armate ucrainene în același timp”, explică Mihailo Samus, directorul grupului de reflecție New Geopolitics Research Network din Kiev. „Avem spațiu uriaș pentru creștere și dezvoltare în cadrul acestui proiect.”
Industriile de apărare franceză și germană nu au atins încă ritmul de producție necesar unui război de mare intensitate, spune el.
„Ucraina, inclusiv industria sa de apărare, se află în condiții de război, așa că gândim diferit. Motivația noastră nu este doar financiară, precum profitul pentru orice afacere, ci avem sarcina de a oferi tot ce putem forțelor noastre armate, pentru a-i opri pe ruși.”
Capacitatea industrială a Ucrainei ar putea ajunge la 34 de miliarde de euro în 2025, dar țara are nevoie de ajutor pentru a ajunge în acest punct. În prezent, poate face rost de 16 miliarde de euro în mod independent, a declarat ministrul Apărării Rustem Umerov la o conferință a Agenției Europene de Apărare luna aceasta.
Spre comparație, industria europeană de apărare a raportat venituri de 158,8 miliarde de euro în 2023.
Exemplul obuzierului Bogdana
Danemarca a fost prima țară NATO care a cumpărat direct arme din Ucraina, comandând 18 obuziere Bogdana fabricate local în iulie anul trecut. Trei țări nordice, UE și Canada s-au alăturat de atunci inițiativei.
Prin modelul danez, Ucraina a primit arme fabricate local în valoare de 590 de milioane de euro în 2024, potrivit Ministerului danez al Apărării.
Danezii se numără printre primii donatori de ajutor militar în termeni absoluti, în urma doar a SUA, Germaniei și Regatului Unit, potrivit Ukraine Support Tracker al Institutului Kiel pentru Economie Mondială.
Prima comandă pentru Bogdana a fost livrată în totalitate până la jumătatea lunii septembrie. Achiziționarea unui număr comparabil de sisteme de artilerie din Europa ar fi durat probabil ani de zile, potrivit ministrului danez al Apărării, Troels Lund Poulsen.
Viteza de livrare este probabil cel mai mare avantaj imediat al modelului danez, a declarat Pavel Verhniațki, managing partner și director al firmei de business-intelligence COSA, cu sediul la Kiev. În schimb, investițiile directe în producție de către firme străine sunt „un proces mult mai lung și sofisticat”, a spus el.
Ucraina a intensificat producția pentru Bogdana la 15 până la 20 de bucăți pe lună până în octombrie, de la cîteva unități pe lună în 2023 și zece unități în aprilie. Prin comparație, KNDS din Franța a crescut producția lunară a obuzierului Caesar la șase în aprilie, de la două pe lună înainte de invazia rusă.
O industrie de apărare creată de la zero
Ucraina a produs de 25 de ori mai multe proiectile de artilerie și mortier în prima jumătate a anului 2024 decât pe tot parcursul lui 2022, în timp ce capacitatea de producție a dronelor a crescut la patru milioane de unități în 2024, de la aproximativ 300.000 în anul anterior, potrivit cifrelor guvernamentale.
Țara produce acum aproximativ o treime din armele pe care le folosește, de la mai puțin de 10% la începutul războiului, spune președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Totodată, vehiculele aeriene fără pilot produse pe plan intern au reprezentat 96% din cele utilizate de forțele ucrainene anul trecut, potrivit lui Umerov.
Zelenski este încredințat că Ucraina va deveni un „jucător foarte puternic” în tehnologia globală a armelor și a apărării. Firmele ucrainene angajează aproximativ 300.000 de oameni, aproape jumătate din forța de lucru din întreaga industrie europeană de apărare.
Un posibil model francez
Potențialul nu a trecut neobservat în Franța, al doilea cel mai mare exportator de arme din lume. Ucraina „construiește o industrie de apărare extrem de importantă, despre care afirmă în mod deschis că este destinată să devină un exportator major de apărare”, a declarat Bruno Berthet, șeful comitetului internațional de la lobby al industriei aerospațiale franceze Gifas, parlamentarilor într-o audiere din 15 ianuarie.
Franța și Ucraina au discutat în octombrie un model francez de cooperare, despre care Zelenski a spus că este diferit de cel danez, și include tehnologie și construcția de unități de producție. Modelul francez ar fi o oportunitate de a atrage investiții în special în noi capacități de producție, a spus președintele.
La rândul său, Norvegia a discutat un alt mecanism de cooperare numit modelul norvegian în ianuarie, după ce deja a promis fonduri pentru inițiativa daneză în noiembrie.
Costurile de producție mai mici oferă echipamentelor ucrainene un avantaj față de kiturile comparabile din Franța sau Germania.
Un obuzier autopropulsat Bogdana costă aproximativ 2,5 milioane de dolari, potrivit rapoartelor presei ucrainene, în timp ce Franța a finanțat anul trecut 12 noi obuziere Caesar destinate Ucrainei la un cost de aproximativ 4,2 milioane de euro fiecare. Între timp, este mai profitabil de fabricat drone în Ucraina decât oriunde altundeva în Europa, potrivit lui Zelenski.
Salariile din industrie în Ucraina au fost în medie de 22.186 grivne (529 USD) pe lună în primele nouă luni ale anului 2024, aproximativ o treime din salariile medii din Polonia și România vecine și o optime din salariul mediu din Germania, potrivit datelor din Ucraina și birourile de statistică ale UE.
Modelul danez nu exclude asocierile și aceasta ar putea fi de fapt cea mai bună modalitate de a investi, dat fiind că unii aliați ar putea prefera să finanțeze echipamentele produse de companii legate de firmele lor naționale, potrivit lui Verhniațki de la COSA.
„Statele aliate și afacerile lor pot beneficia de cooperarea cu întreprinderile ucrainene în cercetare și dezvoltare și coproducție”, a spus el. „După război, aceste produse realizate în comun își vor găsi drumul pe piețele globale mult mai ușor.
Rheinmetall a fost una dintre cele mai proactive companii europene de apărare din Ucraina, înființând în octombrie 2023 o companie mixtă cu industria ucraineană de apărare deținută de stat, compania germană având 51% din acțiuni. Un an mai târziu, KNDS a creat o instalație la Kiev, despre care a spus că va sprijini cooperarea cu guvernul ucrainean și industria locală.
Actualitate
Nicușor Dan, mesaj de Ziua Europei de la Cotroceni: „România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil”
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Europei, în care a vorbit despre beneficiile apartenenței României la Uniunea Europeană, despre provocările actuale, dar și despre situația politică internă, reafirmând că țara va avea „un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil”.
Președintele României, Nicușor Dan. FOTO: captură video Facebook
„Sărbătorim azi Ziua Europei, mâine Ziua Independenței. Sunt două momente legate între ele, sunt legate de destinul occidental al României”, așa și-a început președintele mesajul dedicat Zilei Europei, la Palatul Cotroceni.
Nicușor Dan a evidențiat că principalul merit al construcției europene este menținerea păcii pe continent.
„Uniunea Europeană a însemnat, în primul rând, pace în Europa. Pacea aduce prosperitate și pacea nu este de la sine înțeleasă, așa cum vedem în războiul care se desfășoară lângă noi”, a spus acesta.
Președintele a punctat că cei aproape 20 de ani de apartenență la UE au adus României modernizare și creșterea nivelului de trai. Potrivit acestuia, salariul mediu din România s-a triplat în această perioadă și a ajuns la aproximativ 80% din media europeană.
Totodată, șeful statului a recunoscut că persistă probleme serioase, precum inegalitățile sociale și corupția.
„Există o corupție care îi sfidează pe români și mai ales pe românii cu venituri mici. Însă, dacă tragem linie, după 20 de ani românii o duc mult mai bine decât o duceau acum 20 de ani”, a afirmat Nicușor Dan.
Pentru a-și susține argumentele, președintele a prezentat mai multe date privind contribuția netă a Uniunii Europene la dezvoltarea României.
Potrivit acestuia, România a contribuit cu 36 de miliarde de euro la bugetul european și a primit 110 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un beneficiu net de 74 de miliarde de euro. Din această sumă, 45 de miliarde de euro au fost direcționate către agricultură și dezvoltarea satelor românești.
De asemenea, Nicușor Dan a menționat că fondurile europene au permis construcția sau modernizarea a 4.000 de kilometri de drumuri și au finanțat restaurarea unor obiective de patrimoniu precum biserici, mănăstiri, cetăți, castele și muzee.
În discursul său, președintele a susținut că dezbaterea despre Europa trebuie purtată într-o manieră realistă și argumentată, nu prin sloganuri.
„Trebuie să vorbim despre Europa altfel decât cu lozinci, să ieșim din logica în care în loc de dezbatere avem lozinci, pentru că, din păcate, Europa este un subiect care divizează societatea noastră și, în loc de dezbatere, cum am spus, avem lozinci”, a transmis acesta.
Nicușor Dan a recunoscut că Uniunea Europeană a făcut și greșeli, oferind ca exemple renunțarea la energia nucleară, dependența de gazul rusesc, neglijarea industriei de apărare și unele politici de mediu pe care le-a considerat excesiv de ambițioase.
Cu toate acestea, președintele a subliniat că forța Uniunii Europene constă tocmai în capacitatea sa democratică de a dezbate și corecta aceste decizii.
Referindu-se la poziția României în UE, șeful statului a spus că țara trebuie să își apere mai ferm interesele și să construiască alianțe solide în interiorul blocului comunitar.
„Suntem în momentul în care România e credibilă, știe să acționeze în cadrul Uniunii Europene, știe să facă alianțe pentru a-și susține politicile și, deci, știe să-și apere interesele așa cum alte țări din Uniune o fac”, a punctat acesta.
Pe plan extern, Nicușor Dan a reiterat sprijinul României pentru consolidarea parteneriatului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, dar și pentru aderarea Republicii Moldova la UE.
În ceea ce privește situația politică internă, președintele a anunțat că a finalizat o primă rundă de consultări cu liderii partidelor pro-occidentale și reprezentanții minorităților naționale. „Reafirm, România va avea un guvern pro-occidental, într-un termen rezonabil”, a declarat acesta. Conform președintelui, există deja consens asupra unor obiective majore precum aderarea la OCDE, menținerea traiectoriei fiscale asumate și pregătirea bugetului pentru anul 2027.
Actualitate
De ce nu ne putem opri din mâncat chipsuri, dulciuri sau fast-food. „Mâncarea a devenit o soluție rapidă pentru stres și anxietate”. Care sunt soluțiile
Chipsurile, dulciurile, băuturile carbogazoase sau produsele de tip fast-food nu sunt greu de refuzat doar pentru că „nu avem voință”. Un studiu recent arată că alimentele ultraprocesate pot modifica răspunsul creierului la recompensă, favorizând pofta intensă, mâncatul compulsiv și pierderea controlului asupra cantității consumate. Ce soluții practice există pentru a ieși din acest cerc vicios?
Sursă foto: Shutterstock
Mâncatul emoțional: o reacție mai veche decât conștientizăm
O meta-analiză recentă publicată în revista Appetite a analizat date din 40 de studii și de la peste 14.000 de participanți. Cercetătorii au descoperit că persoanele care își gestionează mai greu emoțiile tind să mănânce mai des pe fond emoțional – stres, anxietate, singurătate, frustrare sau oboseală.
Psihoterapeutul cognitiv-comportamental Laura Găvan explică pentru „Adevărul” că problema nu e foamea propriu-zisă: „Mâncatul compulsiv este, în multe cazuri, mai puțin despre mâncare și mai mult despre emoții. Nu apare pentru că ne este neapărat foame fizică, ci pentru că ne este greu să stăm cu anumite stări inconfortabile. Mâncarea devine o formă rapidă de reglare emoțională atunci când nu avem alte strategii la îndemână”.
De ce se întâmplă asta? Pentru că, în absența altor metode de calmare, creierul găsește în mâncare o soluție imediată. „Oferă o senzație de confort rapid, reduce temporar tensiunea interioară. Pentru câteva minute, emoția pare mai suportabilă sau chiar dispare complet”, detaliază specialista.
Un studiu publicat în februarie 2026 în revista Pharmacological Research arată efecte cerebrale similare dependențelor de droguri sau alcool. Aceste alimente – chipsuri, dulciuri, fast-food – stimulează excesiv sistemul de recompensă al creierului (dopamina), generând poftă intensă, consum repetat și dificultăți în a ne opri din asta.
„Alimentele ultraprocesate sunt deosebit de eficiente tocmai pentru că dau confort imediat. Dar efectul e de scurtă durată. Emoția revine, deseori amplificată, însoțită de vinovăție sau rușine. Se creează un cerc repetitiv: emoție negativă – mâncare – calm temporar – emoție + vinovăție – poftă mai mare”, continuă Laura Găvan.
Mai precis, combinat cu efectul neurologic, creierul cere din nou din ce l-a liniștit pe moment, chiar dacă știm clar că nu face bine.
De unde pornește problema: lecțiile din copilărie
Psihoterapeutul subliniază că aceste mecanisme se formează adesea în copilărie. „Dacă mâncarea a fost folosită pentru a liniști, recompensa sau crea apropiere emoțională („Mănâncă ciocolățica și-ți trece”), creierul înregistrează un mesaj simplu: mâncarea calmează. Ca adult, reacția devine automată, nu mai e o alegere conștientă, ci un răspuns reflex la disconfort”.
Iar meta-analiza confirmă prevalența, respectiv 20-45% adulți și aproximativ 30% adolescenți mănâncă emoțional, chiar și fără tulburări clinice. Așadar, nu e o problemă rară sau patologică, e umană.
Cine plătește la prima întâlnire? Detaliul care îți arată dacă relația voastră are sau nu viitor
De ce „disciplina de fier” nu funcționează
Mâncatul compulsiv e adesea redus la „lipsă de voință” sau „disciplină slabă”, dar Laura Găvan contrazice acest lucru: „Nu lipsa disciplinei e problema principală, ci intensitatea emoțiilor și limitarea alternativelor de reglare. Autocontrolul scade exact în momentele critice – oboseală, stres maxim – când mâncatul emoțional apare cel mai des”.
Restricțiile dure („Nu mai mănânc dulciuri niciodată!”), continuă aceasta, eșuează tocmai pentru că ignoră cauza emoțională. „Creierul, privat de „anestezic”, găsește alte ieșiri – sau explodează în „derapaje” majore”.
Soluții practice: de la reacție automată la alegere conștientă
1. Observația – primul pas esențial
„Primul pas e observarea impulsului: «ce simt acum? e foame fizică sau emoție?» Diferența între reacție automată și alegere conștientă se face aici”, spune Găvan. Pauză de 10 secunde înainte de a lua punga de chipsuri poate schimba totul.
2. Alternative imediate la mâncare
- Pauze reale: 5 minute respirație profundă sau plimbare.
- Mișcare: 10 genuflexiuni, stretching – descarcă tensiunea fizic.
- Exprimare: Notează emoția („Sunt furios/furioasă pe X”) sau vorbește cu cineva.
- Toleranță activă: „Stau cu starea asta 5 minute, fără să o anesteziez”.
3. Schimbarea perspectivei
„Mâncatul compulsiv nu e eșec personal, ci semnal. Psihicul încearcă să rezolve stări pentru care nu cunoaște încă soluții mai bune”, după cum afirmă specialista.
4. Reeducarea pe termen lung
Construiește ritualuri noi: ceai cald la stres, muzică la oboseală, apelează un prieten atunci când te simți singur/ă. „Schimbarea vine din capacitatea de a înțelege și gestiona emoțiile, nu din control rigid sau autoflagelare”, concluzionează Laura Găvan.
Mâncatul emoțional nu afectează doar silueta – erodează relația cu propria persoană. Ieșirea din această capcană înseamnă mai mult autocontrol, claritate emoțională și libertate.
Actualitate
Predoiu laudă intervenția polițiștilor după capturarea criminalului din Bihor
Cătălin Predoiu a
transmis felicitări structurilor MAI și voluntarilor implicați în capturarea
bărbatului suspectat de uciderea adolescentei de 18 ani în localitatea Parhida,
județul Bihor.
Cătălin Predoiu şi-a felicitat subordonaţii. FOTO: Inquam/George Călin
Ministrul
Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a transmis vineri seara un mesaj de
apreciere pentru structurile implicate în operațiunea de capturare a bărbatului
suspectat că a ucis-o pe eleva de 18 ani în localitatea bihoreană Parhida,
precum și pentru cetățenii care au participat voluntar la acțiunea de căutare.
„Transmit aprecierea şi mulţumirile mele şi ale
conducerii Ministerului Afacerilor Interne tuturor structurilor implicate în
operaţiunea desfăşurată astăzi, în judeţul Bihor, în urma căreia persoana
bănuită de comiterea faptei de omor din localitatea Parhida a fost prinsă.
Operaţiunea demonstrează capacitatea structurilor MAI de a acţiona integrat,
rapid şi eficient, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe
lângă Tribunalul Bihor. Poliţiştii, jandarmii, poliţiştii de frontieră,
echipajele Inspectoratului General de Aviaţie, structurile din teren şi
voluntarii mobilizaţi au lucrat coordonat, folosind toate resursele disponibile
pentru localizarea persoanei. În acelaşi timp, transmit condoleanţe familiei
îndurerate de tragicul eveniment”, a afirmat Cătălin Predoiu, potrivit mesajului postat de MAI pe Facebook.
Ministerul
Afacerilor Interne a publicat, de asemenea, o înregistrare video cu imagini din
timpul operațiunii de capturare a suspectului.
Potrivit datelor
transmise de MAI, operațiunea a presupus o mobilizare extinsă de forțe și mijloace,
cu participarea polițiștilor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean
Bihor, a jandarmilor din Inspectoratul de Jandarmi Județean Bihor și a
polițiștilor de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de
Frontieră Oradea, alături de alte structuri ale Poliției Române și voluntari.
În teren au fost
instituite filtre rutiere, au fost desfășurate acțiuni de scotocire și căutare,
iar autoritățile au utilizat inclusiv drone, câini de urmă, binocluri cu
termoviziune și un elicopter al Inspectoratului General de Aviație din cadrul
MAI.
Suspectul, un
bărbat în vârstă de 39 de ani din Parhida, a fost localizat în jurul orei
18.10, cu sprijinul elicopterului IGAv, într-un lan de rapiță, la aproximativ
un kilometru de locul faptei.
Într-o înregistrare
video publicată de IPJ Bihor, acesta își recunoaște fapta imediat după
prindere, la aproximativ șase ore de la declanșarea operațiunii. Bărbatul a
declarat în fața polițiștilor și a martorilor că a ucis-o pe adolescenta de 18
ani, lovind-o în mod repetat cu un briceag în zona gâtului.
-
Actualitateacum 2 zile
Una dintre cele mai șocante și ireale bătălii din istorie. Cum au reușit să țină piept 65 de oameni unei armate de câteva mii
-
Actualitateacum 3 zileRegulile de bază pentru un joc responsabil la cazino online sunt native
-
Actualitateacum 3 zileCum se realizează evaluările moderne pentru tulburările de memorie – by PROMEMORIA
-
Actualitateacum 2 zile
Mesaj RO-ALERT la Galați: „Există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian”
-
Breakingacum o ziSalt. Un temerar parașutist a reușit să supraviețuiască după plonjat pe un bloc cu 10 etaje din Râmnicu Vâlcea.
-
Actualitateacum 3 zileAcces modern la servicii medicale și prevenție prin consultații și investigații esențiale
-
Actualitateacum 3 zileIdei de design care pot face diferența într-un spațiu horeca, cu PickTwo
-
Actualitateacum 2 zile
Tudorel Toader explică de ce Ilie Bolojan nu ar mai putea fi numit premier după moțiunea de cenzură: precedentul Orban, invocat





