Breaking
Cei PATRU FANTASTICI revin pe marele ecran după 10 ani, interpretați de alți actori
„Fantastic Four: First Steps” este un film retro-futuristic cu o poveste plasată într-un univers paralel cu cel canonic (Earth 616) din franciza filmelor Marvel Cinematic Universe. Produs de Marvel Studios și distribuit de Walt Disney, este cel de-al 37-lea film din franciza care a debutat în 2008, începând cu filmul „Iron Man”. Au mai fost patru filme produse în trecut: „The Fantastic Four” (1994,nelansat), „Fantastic Four” (2005), „Fantastic Four: Rise of the Silver Surfer” (2007) și „Fantastic Four” (2015).
Filmul este regizat de Matt Shakman, iar scenariu scris de echipa formată din Jeff Kaplan și Ian Springer, Josh Friedman, Cameron Squires, Eric Pearson și Peter Cameron. Acesta va fi primul lungmetraj din Faza a Șasea a Universului Cinematografic Marvel.
Distribuția îi include pe Pedro Pascal, Vanessa Kirby, Joseph Quinn și Ebon Moss-Bachrach în rolurile principale, alături de Ralph Ineson, Julia Garner, Paul Walter Hauser, John Malkovich, Natasha Lyonne și Sarah Niles. Cei Patru Fantastici, care au apărut în prima ediție a revistelor de benzi desenate Marvel Comics din anul 1961, au fost printre primii supereroi creați de Stan Lee și Jack Kirby în perioada Războiului Rece.
Povestea filmului
În film, povestea are loc în New York City, în anii 1960, unde cei Patru Fantastici trebuie să protejeze planeta de o ființă cosmică devoratoare de planete, Galactus. Pedro Pascal (The Last of Us, Gladiator II) îl interpretează pe Reed Richards sau „Domnul Fantastic”, un om de știință f0arte inteligent și liderul celor Patru Fantastici. În timpul unei misiuni spațiale, el și prietenii din echipajul său sunt loviți de radiații cosmice. El capătă abilitatea de om elastic, căci își poate întinde orice parte a corpului său, inclusiv picioarele, brațele și capul.
Vanessa Kirby (Napoleon, Mission Impossible) este Sue Storm sau „Femeia Invizibilă”, care poate genera câmpuri de forță și poate deveni invizibilă. Joseph Quinn (Gladiator II, Stranger Things) este Johnny Storm sau „Torță Umană” – fratele lui Sue care poate să controleze focul, să zboare și să se aprindă prin combustie, fără a păți nimic. Ebon Moss-Bachrach (The Punisher, John Adams) este Ben Grimm sau „Lucrul”, cel mai bun prieten al lui Reed. Din cauza radiațiilor cosmice, pielea i s-a transformat într-un strat de rocă portocalie, căpătând forță și durabilitate supraomenească.
Antagoniștii vor fi interpretați de actorii Ralph Ineson (The Creator, Ready Player One), ca Galactus, o ființă cosmică gigantică care consumă viața și ecosistemele de pe toate planetele, Julia Garner (Sin City: A Dame to Kill For), ca Shalla-Bal, poreclită „Surferul de Argint, mesagerul cosmic al lui Galactus care călătorește prin spațiu pe o placă de surf pentru a-i raporta planetele cu viață, și în cele din urmă, Robert Downey Jr. – Dr. Doom, unul dintre cei mai periculoși răufăcători din multiversul Marvel de la Thanos încoace.
Filmele anterioare
Cei Patru Fantastici au mai fost ecranizați în patru filme. Un film cu buget redus a fost produs în 1992 de New Horizon Studios, deținut de Roger Corman. Un film cu o poveste refăcută de la zero, „Fantastic Four”, a fost lansat în 2005, iar continuarea sa, „Fantastic Four: Rise of the Silver Surfer”, a fost lansată în 2007. Ambele filme au primit recenzii mixte spre negative din partea criticilor, dar au încasat un total de 635 milioane de dolari americani la nivel mondial. Din cauza criticilor și încasărilor obținute sub așteptările producătorilor, filmările pentru al treilea film și un spin-off cu Silver Surfer au fost anulate.
Povestea a fost refăcută de la zero în „Fantastic Four”, filmul regizat de Josh Trank și lansat în 2015. A primit recenzii în mare parte negative atât din partea criticilor, cât și a publicului, fiind un eșec la box office. În martie 2019, Marvel Studios a recâștigat drepturile de film pentru Fantastic Four și personajele asociate, alături de X-Men și Deadpool, după ce Disney a achiziționat 21st Century Fox. The Fantastic Four: First Steps, primul film a Fazei a Șasea a Universului Cinematic Marvel (MCU), este programat să fie lansat pe 25 iulie 2025.
Faza a Șasea (2025-2027)
Primele trei faze MCU au reprezentat „Saga Infinity” (2008-2019). Povestea mai multor filme a derulat în jurul „celor șase pietre ale Infinitului”. Din 2021, următoarele trei faze au făcut parte din „Saga Multivers”, câteva dintre filme și seriale prezentând povești ale unor supereroi proveniți din mai multe universuri. Iată lista următoarelor filme din Faza a Șasea:
„Avengers: Doomsday” – 1 mai 2026: Dr. Doom, jucat de Robert Downey Jr. (actorul care l-a jucat pe Iron Man/Tony Stark) va fi antagonistul principal al acestui film. Joseph Quinn, Pedro Pascal, Vanessa Kirby și Ebon Moss-Bachrach își vor relua rolurile celor Patru Fantastici. Hayley Atwell va reveni în rolul personajului Peggy Carter, precum și Christ Evans, cunoscut pentru rolul său de Căpitanul America. Anthony Mackie va reveni și el în rolul Căpitanului America/Falcon.
O continuare la filmul „Spider-Man: No Way Home”(2021) este programată pentru 24 iulie 2026 – va continua povestea lui Peter Parker/Spider-Man după ce acesta a pierdut-o pe mătușa May în lupta cu Spiridușul Verde venit dintr-un alt univers, iar toți prietenii săi l-au uitat după vraja efectuată de Dr. Strange.
„Avengers: Secret Wars” – 7 mai 2027 – Pe lângă actorii menționați anterior, acest film care va continua povestea din „Avengers: Doomsday”, vor fi și Benedict Wong în rolul vrăjitorului Wong, Xochitl Gomez în rolul supereroinei America Chavez, Iman Vellani în rolul supereroinei Ms. Marvel și Dominique Thorne în rolul lui Riri Williams, cunoscută ca noua „Iron Man” în varianta feminină. De asemenea, fanii speculează că ar putea să facă parte din distribuție actorii Ryan Reynolds (Deadpool) și Chris Hemsworth (Thor). Acest film inspirat după ediția „Secret Wars” din benzile desenate Marvel Comics va pune capăt Fazei a Șasea și va încheia „Saga Multivers”, care a debutat în 2021. Povestea filmului va fi despre bătălia finală a supereroilor din mai multe universuri Marvel cu răufăcători. Nu se știe spre ce se va îndrepta franciza MCU din anul 2028, când se vor împlini două decenii de la lansarea primului film „Iron Man”. Potrivit Screen Rant, fanii speculează că Faza a Șaptea ar putea marca debutul la „Saga Mutant”, o nouă serie alcătuită din trei faze de filme cu X-Men.
Sursa Foto: Profimedia
Citește și: Filme care s-ar putea lansa în ANUL 2025: De la Mission Impossible 8 la Avatar 3
Breaking
Donald Trump a folosit AI pentru a se costuma în Elvis în pragul comemorării a 49 de ani de la moartea regelui rock’n’roll
Donald Trump a postat mai multe imagini generate cu inteligența artificială pe The Truth Social, inclusiv cu el îmbrăcat în costumul cântărețului american de rock’n’roll. În alte imagini generate cu AI apare în postura de cuceritor al Venezuelei așa cum fusese ilustrat Theodore Roosevelt într-o caricatură, de comandant militar din timpul Războiului American de Independență, într-un tablou cu președinții George Washington și Abraham Lincoln. Președintele a postat și un afiș în care sugerează că ar putea candida la alegerile din 2028 sau că va anexa Groenlanda.
Postarea în care președintele american în costumul pe care l-a purtat Elvis Presley la concertul Aloha from Hawaii din 1973 a atras aproape 20.000 de aprecieri și 2.500 de comentarii, dar și critici. Trump s-a mai comparat cu Elvis și în trecut.
- „Este o insultă pentru toți cei care l-au iubit pe Elvis”.
- „Trump tot repetă că America a fost cândva de râsul lumii, dar acum că el este președinte, țara nu a fost niciodată mai respectată. Ca australian, pot confirma 100% că Donald Trump este de râsul lumii aici”.
- „Spre deosebire de Trump, Elvis a servit cu adevărat națiunea noastră cu onoare, distincție și rock and roll”
- „Nu doar că tânjește după lumina reflectoarelor, ci se crede chiar Elvis în perioada de glorie. Ego-ul lui a depășit orice limită”.
- „Singurul lucru pe care Trump și Elvis îl au în comun este înclinația lor către fete minore” (o referire la legăturile lui Trump cu Epstein și presupusele acte sexuale cu minore, precum și la faptul că Elvis Presley a cunoscut-o pe Priscilla Beaulieu când avea 14 ani)
În ultimele zile, liderul de la Casa Albă a publicat imagini în care s-a ilustrat cu șepci inscripționate cu mesajul „Trump 2028”, alimentând speculațiile privind intenția sa de a obține și cel de-al treilea mandat prezidențial, deși Constituția SUA nu-i permite unui președinte să aibă mai mult de două mandate.
Despre Elvis Presley
Elvis Presley s-a născut pe 8 ianuarie 1935, în Tupelo, Mississppi. A copilărit în Memphis, Tennessee, după ce familia lui a decis să se mute când el avea 13 ani. Cariera muzicală a lui Presley a început în 1954, când a cântat pentru Sun Records, avându-l ca producător pe Sam Phillips.
După doi ani, el a devenit numărul 1 în SUA și a vândut 10 milioane de albume. Considerat „regele rock’n’roll”, Elvis a avut simultan și o carieră în cinematografie după ce a jucat în filmul „Love Me Tender”, „Jailhouse Rock”, „Blue Hawaii” și „Viva Las Vegas”. Elvis a efectuat serviciul militar în Germania de Vest în 1958 și și-a relansat cariera muzicală în 1960.
A continuat să concerteze în Las Vegas, iar în 1973, a devenit primul artist solo care a cântat la primul concert muzical transmis la nivel global.
S-a căsătorit cu Priscilla Beaulieu în 1967. Un an mai târziu, Priscilla a născut-o pe Lisa Marie Presley. Faimosul cuplu a divorțat în 1973.
După ce a consumat droguri și a făcut abuz de mâncare nesănătoasă, sănătatea artistului s-a deteriorat. Elvis a decedat la 42 de ani, pe 16 august 1977, la reședința sa din Graceland. Lisa Marie Presley a devenit cântăreață ca tatăl ei și a fost căsătorită între 1968 și 1994 cu Michael Jackson, considerat regele muzicii pop. Lisa Presley a murit în 2023 din cauza unui infarct cauzat de complicațiile unei operații bariatrice, la 54 de ani.
Sursa Foto: The Truth Social/Hepta
Breaking
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susține că România ajunge să vândă ziua energie Bulgariei și să o cumpere seara la prețuri de până la 7 ori mai mari din cauza capacităților insuficiente de stocare. Potrivit acestuia, Bulgaria a investit în baterii, în timp ce România a rămas în urmă.
Într-o postare pe rețelele sociale, Burduja spune că România vinde energie ziua, când producția e mare, și cumpără seara, atunci când producția din țară e mică și consumul mare.
„De ce Bulgaria face bani din energia României? Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis Sebastian Burduja.
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei și pierde milioane de euro
Conform fostului ministru, numai în luna aprilie România a dat Bulgariei pentru energie 33 de milioane de euro și a încasat doar 5. Sebastian Burduja spune că una dintre principalele explicații este aceea că Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare.
„De ce? Pentru că ei deja au baterii și noi avem (deocamdată) prea puține”.
Burduja susține că diferența dintre cele două țări vine și din modul în care au fost alocate fondurile europene prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.
„Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adaugat Burduja.
Burduja: România avea doar 14 MWh stocare în 2023
Acesta mai spune că, în 2023, când a început mandatul la Ministerul Energiei, România avea doar 14 MWh stocare, și că a lăsat în șantiere sau finalizate mai multe proiecte în acest sens.
„Cu situația asta am plecat la drum în iunie 2023, când am început mandatul la Ministerul Energiei, și cu doar 14 MWh stocare, practic zero”, a afirmat acesta.
Fostul ministru susține că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Energiei, a fost salvată finanțarea din PNRR destinată bateriilor și au fost pregătite mai multe proiecte de stocare.
„Ministerul propunea în vara lui 2023 să arunce la coș singurii bani de baterii din PNRR-ul României. N-am permis asta, am negociat cu Comisia Europeană și am salvat apelul. Azi banii sunt în șantiere și în proiecte finalizate, cum e cea mai mare baterie din Banat, 200 MWh, la Iaz, Caraș-Severin”, a transmis Burduja.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi”
În finalul postării, Sebastian Burduja susține că România poate recupera decalajul față de Bulgaria și critică faptul că anumite teme din sectorul energetic sunt abordate abia acum.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștigă noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de «secetă» în sectorul energetic. Unii politiceni descoperă acum hidrocentralele blocate de decenii, stocarea, gazul din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, mai spune fostul ministru.
Breaking
Răspunsul lui Bolojan pentru Grindeanu, după ce după ce președintele PSD a cerut repornirea centralelor pe cărbune
Premierul demis Ilie Bolojan cataloghează drept „propunere de tip populist” iniţiativa anunţată luni de PSD privind menţinerea în funcţiune a capacităţilor de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune. Bolojan a atras atenţia asupra faptului că, dacă România încalcă ceea ce şi-a asumat prin jalonul din PNRR privind decarbonizarea, riscă să piardă sume mari din banii europeni.
Bolojan, replică pentru Grindeanu
Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat luni, întrebat de Gândul, că problema centralelor pe cărbune trebuie analizată atât din perspectivă politică, cât și prin prisma angajamentelor asumate de România prin PNRR. Sorin Grindeanu i-a cerut public premierului demis să meargă de urgență la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune, în contextul discuțiilor despre securitatea energetică a României.
„Problema centralelor pe cărbune ţine, într-adevăr, de zona de energie şi aici sunt două aspecte: cele de natură politică şi cele care ţin de angajamentele României, de realităţi, de absorbţia de fonduri europene, de analize de rentabilitate şi de sustenabilitate. Or, aşa cum ştiţi, România a semnat un angajament prin PNRR prin care, în schimbul unor finanţări importante pe care România le-a primit atât sub formă de granturi, cât şi sub formă de împrumuturi, s-a angajat să reducă producţia pe cărbune înlocuind-o cu alte forme de producţie: producţie pe gaz, producţie pe fotovoltaic sau pe eolian. Din păcate, din 2021 şi până în 2025 când am avut termenele în care trebuia să facem aceste schimbări nu s-a făcut mare lucru şi nici la Craiova, nici în Valea Jiului şi nici în judeţul Gorj şi în întârziere, în două oraşe, Constanţa şi Arad nu s-au realizat lucrurile, la Arad şi la Constanţa cele două centrale care înlocuiesc grupurile pe cărbune sunt într-o stare avansată de lucrări şi din această toamnă vor funcţiona”, a declarat Bolojan.
Prim-ministrul Romaniei, Ilie Bolojan (in imagine), si prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, sustin declaratii de presa comune la Palatul Victoria din Bucuresti, joi, 30 iulie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Premierul demis a arătat că România va îndeplini parţial clauzele din jalonul privind decarbonizarea, precizând că, în calitate de şef al Guvernului, a obţinut maximum posibil în renegocierile cu Comisia Europenă privind acest jalon.
„Prin urmare, de când sunt premier, am renegociat jalonul de decarbonizare, am obţinut, din punctul meu de vedere, maximul posibil din ceea ce se putea obţine în condiţiile pe care România şi le-a asumat prin guvernele noastre în anii anteriori şi suntem în situaţia în care până la sfârşitul lunii august avem nişte clauze de îndeplinit pe care, dacă România le îndeplineşte, şi le vom îndeplini parţial, corecţiile vor fi mai mici, iar pentru ceea nu îndeplinim vom primi, probabil, nişte corecţii. Ceea ce vreau să spun este că sunt acţiuni pe care le poţi desfăşura în condiţii normale (…) şi decizii pe care le putem lua într-un stil populist privind încălcarea înţelegerilor pe care le-am făcut şi dacă luăm astfel de decizii, inclusiv în domeniul energetic, ceea ce se poate rostogoli în spaţiul public într-o perioadă de genul acesta, înseamnă nu doar că vom pierde nişte bani, ci corecţiile pe PNRR vor fi foarte mari pentru că se declanşează un angajament de ireversibilitate care însemană corecţii imediate de peste un miliard de euro şi posibilitatea de a bloca finanţările viitoare din ultimele tranşe pe care le avem de acesat din PNRR”, a mai spus el.
Bolojan a adăugat că, în primăvara acestui an, în mandatul ministrului PSD Bogdan Ivan, s-a decis ca CET Govora, din judeţul Vâlcea, să se închidă luna aceasta, Bolojan arătând că modificarea acestei decizii implică corecţii foarte mari.
El a mai spus că proiectul PSD este ceva care „sună foarte bine”, dar care aduce costuri enorme pentru România”.
Mai mult, Bolojan a spus că pentru ca grupurile de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune să fie repornite este nevoie de mai multe condiţii, inclusiv de cărbune.
„Tot ce s-a putut porni în condiţiile în care există rezerve funcţionează în condiţii normale atât timp cât au capacitatea de a funcţiona ca urmare a resurselor de cărbune pe care le au la dispoziţie”, a mai spus el.
Grindeanu îi cere lui Bolojan să meargă de urgență la Bruxelles
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, anunţat luni că parlamentarii fomaţiunii vor depune un proiect de lege care să prevadă că autorităţile nu vor mai putea închide capacităţi de producţie în sectorul energetic decât dacă există noi capacităţi care să suplinească energia pe care cele închise o produceau. De asemenea, el îi cere public premierului demsi Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune.
Un deputat USR respinge declarațiile lui Grindeanu față de modificarea legii ANI, după consultările de la Cotroceni „Inventează un scenariu imposibil”
-
Economieacum 3 zileCe platformă eCommerce aleg antreprenorii români în 2026 și de ce?
-
Actualitateacum 2 zilePot închiria o mașină în București și să călătoresc în alte județe?
-
Actualitateacum 2 zileAsigurare locuință online vs. polița PAD online: ce trebuie să știe proprietarii înainte să își protejeze casa
-
Uncategorizedacum 2 zileDyson lansează CameraJet™: singura periuță de dinți cu cameră și jet, pentru curățarea spațiilor dintre dinți și îndepărtarea plăcii bacteriene
-
Anunturiacum 3 zileClinica Prevencia: Problemele de memorie, căderile și tratamentele multiple după 65 de ani nu trebuie privite separat
-
Comunicateacum 3 zileUniunea Societăților de Expediții din România solicită intervenția urgentă a autorităților române și europene pentru evitarea blocării frontierelor UE – Balcanii de Vest din 14 septembrie 2026
-
Anunturiacum 2 zileLegart Timișoara: soluții pentru autori, firme, școli și proiecte personale
-
Anunturiacum 2 zileServicii complete SSM și PSI pentru afacerile din Timișoara





