Breaking
Prosumatorii din România au ajuns la o putere de peste 2.300 MW, cât 3,3 REACTOARE nucleare de la Cernavodă. Numărul lor se apropie de 200.000
Puterea electrică instalată totală a prosumatorilor din România a crescut într-un ritm galopant și a ajuns să echivaleze cu capacitatea a 3,3 reactoare nucleare de la Cernavodă, conform celor mai recente date, peste estimări, ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), de la finalul lunii noiembrie. Cele două unități ale centralei generează aprooximativ 20% din producția totală de energie electrică a României.
Cu o lună înainte de finalul anului 2024, puterea electrică instalată a prosumatorilor racordați la reţelele de energie electrică ale operatorilor de distribuţie era de aproape 6,4 ori mai mare decât în aceeași zi cu doi ani mai devreme și de 1,6 ori mai mare decât în anul precedent.
Mai concret, aceasta a ajuns la 2.336,96 MW, echivalentul a 3,3 reactoare nucleare de la Cernavodă.
Centrala de la Cernavodă, de sub umbrela Societății Naționale Nuclearelectrica, asigură funcționarea în siguranță a Unităților nucleare 1 și 2, fiecare cu o capacitate instalată de producție de 700 MWh. Cele două reactoare de la Cernavodă produc aproximativ 1.400 MW, asigurând aproximativ 20% din necesarul de energie al României.
Creștere galopantă
Pe 30 noiembrie 2022, puterea instalată a prosumatorilor era de doar 363 MW (cât o jumătate de reactor), iar într-un an, la 30 noiembrie 2023, crescuse la 1.388 MW (cât aproape două reactoare).
Și numărul prosumatorilor a avut o creștere abruptă: de la 35.552, câți erau la 30 noiembrie 2022, a crescut de trei ori, ajungând la 107.001, la 30 noiembrie 2023. La aceștia s-au adăugat alți aproximativ 90.000, ajungând la 194.903 la 30 noiembrie 2024.
Județele cu cei mai mulți prosumatori sunt Ilfov, cu 13.156, urmat de Timiș, cu 9.510, și Bihor, cu 7.969 de prosumatori.
La polul opus sunt Brăila, cu 2.0335 prosumatori, Tulcea, cu 2.113 prosumatori, și Covasna, cu 2.332 prosumatori.
În București erau 5.260 de prosumatori, cu o putere instalată de 90,48 MW.
Ce este un prosumator
Potrivit Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, prosumatorul este „clientul final care își desfășoară activitățile în spațiul propriu deținut cu orice titlu, aferent unui punct de delimitare cu rețeaua electrică, precizat prin certificatul de racordare și care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul consum, a cărui activitate specifică nu este producerea energiei electrice, care consumă și care poate stoca și vinde energie electrică produsă sau stocată furnizorului de energie electrică cu care acesta are încheiat contract de furnizare a energiei electrice și/sau consumatorilor racordați la barele centralei electrice, inclusiv care poate deconta energia electrică produsă și livrată cu energia electrică consumată din rețea pentru mai multe locuri de producere și consum ale acestora, dacă pentru locurile de consum respective este același furnizor de energie electrică și dacă sunt racordate la rețeaua electrică a distribuitorului la care este racordat prosumatorul, cu condiția ca, în cazul consumatorilor autonomi necasnici de energie, aceste activități să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară”.
Potrivit articolul 73^1 din lege, prosumatorii care dețin unități de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată de cel mult 400 kW pe loc de consum pot vinde energia electrică produsă și livrată în rețeaua electrică furnizorilor de energie electrică cu care aceștia au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, conform reglementărilor ANRE.
Prosumatorii deja activi au scăpat de obligația de stocare, la finalul anului trecut, după ce proiectul de lege care stipula acestă obligație a trecut de votul Camerei Deputaților, for decizional, unde a ajuns iar după ce a fost trimis de șeful statului înapoi în Parlament pentru reexeaminare. Aici a ajuns forma adoptată de senatori, după ce prevederea a fost eliminată, prin votul dat în unanimitate. Proiectul reexaminat a fost trimis la promulgare pe 18 decembrie, a fost promulgat prin Decret nr. 1629/20.12.2024 și a devenit Legea nr. 316/20.12.2024.
Traseul legislativ
Proiectul fusese înregistrat din nou în dezbaterea Camerei Deputaților pe 1 octombrie, după ce prevederea a fost eliminată, prin votul dat în unanimitate de senatori.
Plenul Senatului a votat, pe 23 septembrie, cu 105 de voturi eliminarea prevederii cu caracter retroactiv care ar fi obligat prosumatorii existenți să-și instaleze capacități de stocare a energiei.
Aceasta era una dintre obiecțiile șefului statului, care a retrimis proiectul în Parlament, în luna iulie, în cadrul controlului de legalitate anterior promulgării.
Potrivit președintelui, noile prevederi propuse ale legii, deși necesare pe fond, sunt inoportune și inaplicabile în forma în care sunt reglementate.
„Încurajez Parlamentul să identifice acele soluții legislative care să reducă povara unor costuri suplimentare prea mari pentru prosumatori privind achiziționarea de capacități de stocare a energiei electrice. Totodată, pot fi incluse în legislație și prevederi complementare, precum instituirea de programe de sprijin pentru prosumatorii existenți sau de măsuri care țin de managementul întregului sistem energetic, astfel încât efortul privind creșterea capacităților de producere și stocare a energiei electrice verzi să nu cadă preponderent pe umerii oamenilor”, se arăta în declarația publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale.
Citiți și:
Klaus Iohannis retrimite în Parlament legea care prevede obligația de stocare a energiei produse din resurse regenerabile. Declarația președintelui
Românii care vor bani pentru panouri sunt obligați să cumpere și instalații de stocare. Cu cât va crește finanțarea prin Casa verde fotovoltaice
Breaking
Prisada (ANMDMR): Uniformizarea europeană a legislației farmaceutice va accelera accesul pacienților la tratamente inovatoare
România ocupă o poziție importantă în procesul de armonizare a legislației farmaceutice europene, iar noile reguli adoptate la nivelul Uniunii Europene vor reduce termenele de autorizare și evaluare a medicamentelor inovatoare, a declarat Răzvan Mihai Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), în cadrul celei de-a patra ediții Gândul Health EU Summit, eveniment din seria Europa Connect. Oficialul a atras însă atenția că noile reglementări europene trebuie implementate cu echilibru, pentru a nu afecta accesul pacienților la tratamente esențiale.
Răzvan Mihai Prisada a subliniat că, dincolo de ritmul modificărilor legislative la nivel național, România beneficiază de procesul amplu de armonizare a legislației farmaceutice europene.
„Începând cu 2030 vom avea, practic, un cadru aproape complet uniformizat la nivel european în domeniile reglementate de Agenția Națională a Medicamentului. Este un avantaj major, deoarece permite tuturor statelor membre să funcționeze după aceleași reguli și să avanseze într-un ritm comun”, a declarat acesta.
Potrivit președintelui ANMDMR, unul dintre cele mai importante exemple îl reprezintă domeniul studiilor clinice, unde legislația este deja armonizată la nivelul Uniunii Europene.
„Zona studiilor clinice este deja complet uniformizată, atât din perspectiva legislației, cât și a termenelor și procedurilor. Acest lucru face ca Uniunea Europeană să fie mai competitivă în raport cu alte regiuni ale lumii și permite României să participe activ la această competiție”, a explicat Prisada.
Prisada (ANMDMR), la Gândul Health EU Summit
Evaluarea comună a medicamentelor va reduce timpul de acces la terapii
Președintele ANMDMR a evidențiat că regulamentul european privind evaluarea clinică comună a tehnologiilor medicale produce deja primele rezultate concrete.
„Pe 9 iunie a fost publicat primul raport european de evaluare clinică comună pentru un medicament destinat oncologiei pediatrice. Este primul dintr-o serie de dosare aflate deja în lucru și reprezintă o etapă importantă în implementarea noului regulament european”, a precizat el.
În opinia sa, acest mecanism va elimina duplicarea evaluărilor realizate separat în fiecare stat membru și va accelera accesul pacienților la medicamente inovatoare.
„Nu vom mai face aceeași evaluare de 27 de ori pentru aceeași moleculă. Vom beneficia de expertiza comună a statelor membre, iar acest lucru va conduce la termene mai scurte și la un proces mult mai eficient”, a afirmat Prisada.
Acesta a adăugat că până la finalul anului este așteptată publicarea mai multor rapoarte de evaluare clinică, iar din 2028 vor începe să fie implementate și modificările aduse noului pachet legislativ farmaceutic european.
Prisada (ANMDMR), la Gândul Health EU Summit
România, un actor respectat în deciziile europene
Răzvan Miha Prisada consideră că România și-a consolidat în ultimii ani poziția în structurile europene care coordonează politica farmaceutică.
„Suntem într-o poziție foarte bună și suntem consultați atunci când sunt propuse schimbări importante de paradigmă la nivel european. Este o poziție câștigată prin muncă și trebuie să o păstrăm”, a declarat președintele ANMDMR.
El a amintit că România este reprezentată în Consiliul de Administrație al Agenției Europene pentru Medicamente atât prin Agenția Națională a Medicamentului, cât și prin reprezentantul Parlamentului European, ceea ce oferă țării o influență sporită în procesul decizional.
Noile reglementări de mediu pot afecta disponibilitatea unor medicamente
În intervenția sa, Răzvan Miha Prisada a atras atenția și asupra unor riscuri generate de suprapunerea legislației farmaceutice cu cea de mediu.
Potrivit acestuia, unele propuneri europene privind tratarea apelor uzate și evaluarea impactului asupra mediului al substanțelor medicamentoase pot conduce la creșterea costurilor de producție și chiar la retragerea unor medicamente utilizate de zeci de ani, fără existența unor alternative terapeutice.
„Protecția mediului este esențială, însă măsurile trebuie adoptate în urma unor evaluări complete. Nu putem elimina din terapie molecule utilizate pe scară largă fără să analizăm dacă există alternative pentru pacienți și care sunt consecințele asupra actului medical”, a avertizat președintele ANMDMR.
Acesta a precizat că autoritățile de reglementare, instituțiile europene și industria farmaceutică trebuie să colaboreze pentru identificarea unor soluții care să protejeze atât mediul, cât și accesul pacienților la tratamente.
Partenerii celei de-a IV-a conferințe Gândul Health EU Summit, eveniment din seria Europa Connect, au fost: Sanador, Regina Maria, MSD, Braun, Clinicile Affidea, Roche România.
Breaking
Grindeanu spune că „Bolojan a dat afară liberali şi a adus şoşocari”
Întrebat de jurnalişti care a fost problema din interiorul coaliţiei, între PNL şi PSD, Sorin Grindeanu l-a catalogat pe premierul demis, Ilie Bolojan, un „agresor” a cărui victimă a fost chiar România.
Ba mai mult, „Bolojan a dat afară liberali şi a adus şoşocari. A luat PNL pe persoană fizică”, mai spune Grindeanu despre schimbările operate de premierul demis, în partid.
„Problema nu era coaliţia, ci modul în care dl Bolojan conducea Guvernul României”, mai spune Sorin Grindeanu atunci când este întrebat de disensiunile care au dus la ruperea coaliţiei de guvernare.
„Eu nu cred, în acest moment, că cei care vin de fiecare dată cu alte cerinţe, se mai ţin de ele. Daţi-mi voie să fiu sceptic faţă de ce vine dinspre PNL şi Ilie Bolojan, având în vedere că în câteva sîăptămâni s-au răzgândit. Eu sceptic că se pot ţine în acest moment de orice promisiune pe care şi-o iau cei de la PNL şi, în special, Ilie Bolojan.
Agresorul a fost Ilie Bolojan, victima-România”, transmite Grindeanu, miercuri, la Parlament.
„Ilie Bolojan a dat afară liberali şi a adus şoşocari. A luat pe persoană fizică PNL”, a mai spus Grindeanu referitor la acţiunile preşedintelui PNL, Ilie Bolojan, despre schimbările făcute în partid, în ultima vreme.
Grindeanu mai spune că în PSD nu s-ar fi întâmplat niciodată să fie aduşi oameni de o zi şi să primească deja funcţii, iar cei vechi să fie schimbaţi de la conducerea filialelor de partid.
Breaking
Avertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
Criza din Orientul Mijlociu continuă chiar și în condițiile armistițiului fragil. Iranul transmite că preferă soluția diplomatică în relația cu Statele Unite, însă avertizează că este pregătit și pentru un conflict militar de lungă durată. Declarațiile vin înaintea unei noi runde de negocieri indirecte mediate de Qatar și Pakistan.
Iranul continuă să mizeze pe dialogul cu Statele Unite, însă transmite că este pregătit și pentru un eventual conflict dacă negocierile vor eșua. Mesajul a fost transmis de Mohammad Bagher Ghalibaf, șeful echipei iraniene de negociatori și președintele Parlamentului iranian, într-un interviu difuzat marți seară de televiziunea de stat și preluat de CBSNews.
Mohammad Bagher Ghalibaf – președintele Parlamentului din Iran | Foto – Profimedia Images
Oficialul iranian a făcut declarațiile în contextul în care delegațiile Iranului și Statelor Unite urmează să participe la o nouă rundă de discuții indirecte, desfășurate separat, cu medierea Qatarului și Pakistanului.
„Acordăm prioritate dialogului, dar dacă acest dialog nu se concretizează, suntem de asemenea pregătiți de război”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian și șeful echipei de negociatori.
Iran susține că exporturile de petrol au fost reluate după acordul cu SUA
În același interviu, Ghalibaf a susținut că sancțiunile și blocada impuse de Statele Unite au paralizat complet exporturile de petrol ale Iranului în perioada premergătoare acordului semnat între cele două părți.
„Am exportat peste 40 de milioane de barili de petrol (…) În schimb, în ultimele 50-60 de zile dinainte, fusesem în imposibilitatea totală de a exporta fie și un singur baril de petrol”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf.
Potrivit oficialului iranian, situația s-a schimbat după semnarea memorandumului de înțelegere dintre Iran și Statele Unite, la 17 iunie, care a dus la ridicarea blocadei americane impuse de administrația președintelui Donald Trump, măsură adoptată ca răspuns la blocarea Strâmtorii Ormuz de către Republica Islamică.
Donald Trump | Foto – Mediafax
Negocierile de miercuri dintre Washington și Teheran, desfășurate prin intermediul Qatarului și Pakistanului, sunt considerate esențiale pentru menținerea stabilității în regiunea Golfului Persic și pentru evitarea unei noi crize cu impact asupra pieței mondiale a energiei.
-
Actualitateacum 2 zileDe ce să alegi un cămin monobloc pentru canalizare exterioară la casa ta: montaj rapid și etanșeitate crescută
-
Comunicateacum 2 zileTRICIA CONSULTING SRL anunţă finalizarea implementarii proiectului „Digitalizareasocietatii TRICIA CONSULTING SRL”
-
Breakingacum 2 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 20 de oreAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Actualitateacum 2 zile
Un tânăr încătușat a bătut doi polițiști care încercau să aplaneze un scandal. Un agent s-a ales cu un cap în gură
-
Breakingacum 15 oreAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Actualitateacum 2 zile
Trupul actriței Gabriela Fleritt, descoperit sub dărâmături după cutremurele din Venezuela. Familia a sperat până în ultima clipă într-un miracol





