După 10 ani și 53 de zile, Klaus Iohannis pleacă de la Cotroceni, lăsând în urmă trei cărți, un proiect de țară considerat un eșec, 14 premieri și o gaură de peste 100 de milioane de lei în buget, reprezentând cheltuieli pentru deplasări în străinătate.

Klaus Iohannis a părăsit miercuri Palatul Cotroceni, după 3.669 de zile în funcția de președinte.

• Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale din toamna anului 2014, candidând din partea Alianței Creștin-Liberale (PNL-PDL). „România lucrului bine făcut” a fost programul prezidențial cu care Klaus Iohannis a candidat în 2014 și l-a învins în turul al doilea al alegerilor pe Victor Ponta, premier în funcție la acel moment.
• Al doilea mandat câștigat de Iohannis a început în 2019. Fără să participe la dezbaterile electorale, Klaus Iohannis s-a impus în alegerile prezidențiale din noiembrie, obținând 6,5 milioane de voturi (66%) în turul al doilea. Și-a adjudecat victoria după ce în primul mandat, dar și în campania electorală și-a făcut o deviză din a ataca PSD și moștenirea Liviu Dragnea. Același președinte a numit mai târziu cinci premieri PSD: Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă, Mihai Fifor și Marcel Ciolacu. Principalul program cu care a câștigat al doilea mandat este „România Educată”, care în cele din urmă avea să fie considerat cel mai mare eșec al celor 10 ani la putere.

PROIECT DE ȚARĂ – România Educată

În prolificul an 2016, Klaus Iohannis a pus piatra de temelie a proiectului „România Educată”. Cinci ani mai târziu, această inițiativă s-a concretizat într-un memorandum care a ajuns pe masa Guvernului la Palatul Victoria. La opt ani de la lansare, rezultatele sunt dezamăgitoare: mai puțin de jumătate dintre elevii care au început școala acum 12 ani au reușit să susțină bacalaureatul anul acesta.

În 2024, şcolile şi universităţile au primit mai puţini bani decât prevede legea, salariile profesorilor nu au crescut pe măsura promisiunilor, iar legislaţia care ar trebui să ofere stabilitate sectorului este în continuă modificare.

Deplasări de peste 100 de milioane de lei

Costurile cu deplasările externe ale lui Klaus Iohannis au crescut semnificativ de la un mandat la altul. Dacă în 2014 bugetul era unul mai mic, cheltuielile totale ale Administrației Prezidențiale s-au mărit de aproape patru ori pe parcursul celor două mandate.

În 2014 a început mai timid, 8,5 milioane de lei, iar pe parcursul primului mandat, s-au menținut undeva la 6 milioane de lei costurile cu deplasările. Dar, deodată, în 2019, se observă o creștere bruscă, suma cheltuită pentru deplasări ajungând la 10 milioane de lei.

Al doilea mandat începe în pandemie, așa că s-au dus doar 3 milioane de lei pe deplasări în anul 2020. Însă recuperează mai încolo, fiindcă în 2022 se duc 17 milioane de lei la capitolul deplasări externe.

În 2023 s-a bătut recordul, 29 de deplasări oficiale cu avioane private, cu o sumă totală cheltuită pe deplasările externe de 41,1 milioane de lei.

În 2024, doar până în august, Iohannis a avut călătorii de 20 de milioane de lei. Una din vizitele importante în acest an a fost cea din SUA. Și dacă ne uităm și la bugetul total al Administrației Prezidențiale, în 2015, bugetul Președinției era de 37,4 milioane de lei. Pentru 2024 a fost programat un buget de 135 de milioane de lei, dar s-au mai cerut 7 milioane de lei în plus la rectificare, în septembrie, potrivit documentelor afișate pe site-ul oficial al Ministerul Finanțelor.

Săptămâna trecută, în cadrul dezbaterilor din Comisiile parlamentare de buget-finanţe, care au aprobat bugetul pe anul 2025 al Administraţiei Prezidenţiale, consilierul prezidenţial George Vladimir Duhan a apreciat că bugetul este „acoperitor” pentru asigurarea desfăşurării activităţilor instituţiei, iar „eventuale ajustări” vor putea fi realizate cu prilejul rectificării bugetare (n.r. – adică bani consumați efectiv).

„Execuția la deplasări externe pentru 2024 a fost de 28.491.000 lei, iar alocarea care va fi făcută pentru 2025 este de 17.272.000 de lei, credite bugetare. Iar în ceea ce privește comentariul legat de desecretizarea costurilor, țin să subliniez că această informație nu este reală, întrucât toate datele privind execuția lunară aferentă acestui alineat bugetar – de fapt pentru toate alineatele, dar mai ales pentru deplasările externe – sunt disponibile publicului și așa a fost întotdeauna. Clasificarea contractelor, regimul clasificat al contractelor privind prestarea, executarea zborurilor speciale nu ține de voința emitentului, în speță de voința AP, ci reprezintă o situație izvorâtă din cadrul legal incident, și anume din regulamentul pentru pregătirea, organizarea și executarea zborurilor speciale, care prevede în mod expres că sunt clasificate acele contracte”, a spus George Vladimir Duhan.

Cele mai impresionante deplasări oficiale ale lui Klaus Iohannis au fost cele din America de Sud, mai exact Brazilia și Chile, o vizită care a costat 2,7 milioane de lei, și cea din Africa, unde Klaus Iohannis, împreună cu soția sa, au petrecut 10 zile, întâlnindu-se cu oficiali din Kenya, Tanzania, Capul Verde și Senegal, suma totală cheltuită fiind de 4,2 milioane de lei.

Aceste deplasări au fost comentate intens în spațiul public, criticate și ironizate din mai multe motive. Unul dintre motive a fost secretizarea cheltuielilor, iar un altul a vizat aeronava utilizată de președinte. De obicei, Klaus Iohannis alege un avion privat de lux, deși a susținut public că este doar „o aeronavă mică”.

Câți premieri „a montat” Klaus Iohannis

Mandatul lui Klaus Iohannis la Cotroceni se încheie cu un record. România a avut nu mai puțin de 14 prim-miniștri în perioada cât fostul primar al Sibiului a ocupat funcția de președinte.

După Revoluție, România a avut în total 26 de premieri, iar mai mult de jumătate dintre aceștia au colaborat, într-un fel sau altul, cu Klaus Iohannis.

Premierii lui Iohannis: 5 interimari, 5 de la PSD, 3 de la PNL și un independent

Primul premier cu care a lucrat Klaus Iohannis a fost Victor Ponta, cel pe care l-a învins în alegerile prezidențiale din 2014. Cei doi au colaborat aproape un an, până la demisia lui Ponta în urma incendiului de la clubul Colectiv.

A urmat o scurtă perioadă de interimat, cu Sorin Cîmpeanu în fruntea Guvernului, urmat de un guvern tehnocrat condus de Dacian Cioloș.

După alegerile parlamentare din 2016, PSD a revenit la guvernare, iar liderul partidului, Liviu Dragnea, a numit, pe rând, trei premieri: Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă. În această perioadă, Mihai Fifor a asigurat interimatul pentru o scurtă perioadă.

La finalul anului 2019, PSD a pierdut guvernarea, iar PNL a preluat conducerea cu trei premieri: Ludovic Orban (două mandate), Florin Cîțu și Nicolae Ciucă. De asemenea, Cătălin Predoiu a fost premier interimar.

În final, PSD a preluat conducerea Guvernului în iunie 2023, când premier a fost numit Marcel Ciolacu, ajuns la al doilea mandat.

Câți premieri au avut ceilalți președinți

Trăian Băsescu: Eugen Bejinariu (2004, interimar), Călin Popescu Tăriceanu (2004-2008), Emil Boc (2008-2012), Cătălin Predoiu (2012 – interimar), Mihai Răzvan Ungureanu (2012), Victor Ponta (2012-2014).

Emil Constantinescu: Victor Ciorbea (1996-1998), Radu Vasile (1998-1999), Mugur Isărescu (1999-2000).

Ion Iliescu: Petre Roman (1989-1991), Theodor Stolojan (1991-1992), Nicolae Văcăroiu (1992-1996), Mugur Isărescu (2000), Adrian Năstase (2000-2004).

De la „președinte-jucător” la „președinte-autor”

Președintele Klaus Iohannis și-a pus semnătura pe trei volume: „Pas cu pas”, „Primul pas” și „EU.RO. Un dialog deschis despre Europa”, toate publicate la editura Curtea Veche Publishing.

„Pas cu pas” (19 noiembrie 2014): O autobiografie care detaliază cariera sa politică, de la profesor și primar al Sibiului până la candidatura la președinție.

„Primul pas” (23 mai 2015): Continuarea volumului „Pas cu pas”, concentrată pe primele luni ale mandatului său prezidențial și pe planurile sale pentru România.

„EU.RO. Un dialog deschis despre Europa” (14 mai 2019): O lucrare care oferă o perspectivă asupra Uniunii Europene, explicând instituțiile și politicile europene într-un limbaj accesibil publicului larg.

În ceea ce privește promovarea acestor volume, Editura Curtea Veche Publishing a investit aproximativ 10.000 de euro pentru toate cele trei cărți, conform declarațiilor Irénei Arsene, directoarea generală a editurii.

De asemenea, conform declarațiilor de avere, Klaus Iohannis a obținut venituri totale de aproximativ 185.517 lei din drepturile de autor pentru aceste trei cărți: 82.844 de lei în 2015, 34.654 de lei în 2016, 31.026 de lei în 2017, 1.275 de lei în 2019, 29.784 de lei în 2020 și 5.934 de lei în 2022.

Aliații nu l-au vrut!

În plan extern, el a fost printre cei care au solicitat în mod constant întărirea flancului estic al NATO, chiar înainte de izbucnirea războiului din Ucraina. Apoi, după invazia Rusiei, și-a asumat imediat rolul de sprijin al țării vecine.

Cu toate acestea, nu a reușit să obțină o funcție într-o instituție europeană, așa cum și-a dorit, deși a vizat funcțiile de secretar general NATO și de președinte al Consiliului European.

Tot în 2024, Iohannis a făcut câteva demersuri nereușite pentru a ocupa o funcție înaltă în Senatul României.

Un final fără glorie

Al doilea și ultimul mandat al președintelui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe 21 decembrie 2024, însă a fost prelungit de CCR, după anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale. În cele din urmă, Iohannis și-a încheiat șederea la Palatul Cotroceni prin demisie, ca urmare a inițierii procedurii de suspendare în Parlament.

CITEȘTE ȘI:

Klaus IOHANNIS, o președinție eșuată – PROMISIUNI RATATE: „România lucrului bine făcut”, „România Educată”, „România normală”

Ce rămâne din „România lucrului bine făcut”? Analiza celor 10 ani de „DOMNIE” ai lui IOHANNIS. Analist politic: „O PLECARE lipsită de glorie”

Cum văd românii DEMISIA lui IOHANNIS. ”Un act de lașitate” / ”Mai erau câteva luni, dar tot degeaba stătea”