Noul
șef al Pentagonului a provocat o adevărată furtună, după ce a
afirmat că Ucraina nu are cum să revină la graniţele din 2014.
Doi importanți generali români și un cunoscut expert în
securitate explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, care
sunt în realitate șansele Ucrainei și cum ar trebui decriptate
aceste declarații.

Pete
Hegseth, noul șef al Pentagonului după revenirea lui Donald Trump
la Casa Albă, consideră complet nerealist ca Ucraina să revină la
graniţele din 2014. Tot în cadrul unei declarații făcute
miercuri, 12 februarie, Hegseth a dat asigurări că SUA continuă să
susţină suveranitatea Ucrainei, dar a precizat că nu vede posibil
un acord de pace cu Rusia care să permită Kievului o eventuală
aderare la NATO. Declarațiile sale au inflamat opinia publică și
au fost speculate în special de presa de peste Ocean favorabilă
rivalilor democrați și ostilă republicanilor lui Donald Trump, dar
a produs o adevărată furtună de cealaltă parte a Atlanticului și
au provocat reacția europenilor.

Asta
deși, se știe, Statele Unite ale Americii au luat cu mult timp în
urmă decizia de a se retrage treptat din Europa și a se concentra
pe Asia, acolo unde consideră că au parte de adevăratele
provocări. Pivotul american spre Indo-Pacific a fost în realitate
anunțat încă din 2011 și nu de republicanii lui Trump, ci de
democrata Hillary Clinton, pe atunci secretar de stat în SUA. Soția fostului președinte Bill Clinton
exprima această idee în Foreign Policy acum un deceniu și
jumătate. De atunci, această pivotare și-a urmat treptat cursul,
iar experții au avertizat nu o dată că deja Europa și chiar
Orientul Mijlociu au fost trecute în plan secund de Washington. Și
asta indiferent dacă alegerile din noiembrie 2024 ar fi fost
câștigate de Donald Trump sau de Kamala Harris.

De
altfel, despre pivotul asiatic, adică mutarea centrului de interes
spre Indo-Pacific, au vorbit ca despre ceva inevitabil și ultimii
trei președinți americani, Barack Obama, Donald Trump și Joe
Biden.

„Adevărul”
a stat de vorbă cu doi cunoscuți generali români, Dan Grecu și
Alexandru Grumaz, și cu un important expert în securitate, Marius
Ghincea.

Generalul
(r) Alexandru Grumaz este cunoscut ca primul general român cu studii
în SUA, la Harvard. La finele anilor ’90 și începutul lui 2000, el
a fost implicat în aspecte esențiale ale reformei Armatei Române,
pentru integrarea în NATO.

Generalul
Grumaz a fost primul analist român care a spus, încă de acum
câteva luni, că SUA și Rusia vor negocia în Arabia Saudită.
Premoniție sau nu, azi el îi dă dreptate înaltului oficial
american și spune că șansele ca Ucraina să-și recupereze în
totalitate teritoriile au fost minime spre zero. El amintește că nu
Pete Hegseth, ci însuși președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a fost primul care a recunoscut acest lucru, în urmă cu câteva
luni, când a vorbit pentru prima dată despre concesiile teritoriale
pe care Ucraina ar fi dispusă să le facă pentru pace.

„Ucraina nu poate să ajungă din nou la granințele din 2022”

„E
clar că Ucraina nu poate să ajungă din nou la granințele pe care
le-a avut înainte de 2022. Evident că ne-am fi dorit ca Ucraina să
reușească asta, dar știam că le va fi foarte, foarte greu, aproape
imposibil. Vedem că inclusiv Zelenski a recunoscut că Crimeea va fi
negociată diplomatic, dar părerea mea este că șansele ca ceva să se mai schimbe vreodată sunt minime.  Lucrurile au devenit și mai clare după contraofensiva din 2023, când atacurile ucrainenilor s-au izbit de Linia Surovikin și nu au putut să facă nimic. SUA și ceilalți aliați,
inclusiv Uniunea Europeană, au ajutat enorm Ucraina, dar nu ar fi
putut schimba deznodământul războiului. Au trimis Ucrainei toate
armele și toată tehnologia militară solicitată de Zelenski. Singura discuție
este că în multe cazuri au făcut-o prea târziu. Poate că dacă
o faceau la timp, situația Ucrainei ar fi fost mai bună înaintea
negocierilor care sunt acum inevitabile”, spune generalul.

În
opinia sa, nu va exista o pace încheiată între Ucraina și Rusia,
ci doar un armistițiu, după modelul coreean. Astfel, o zonă demilitarizată ar despărți teritoriul Ucrainei de teritoriile rupte de Rusia.

„Va fi mai degrabă un armistițiu”

„Va
fi mai degrabă un armistițiu pe flancul estic de 1.000 de km. Nu va
fi un tratat de pace în adevăratul sens al cuvântului, dar bucuria
mare a europenilor ar trebui să fie că America va garanta acest
armistițiu, ceea ce este extrem de important. America nu se va
retrage din NATO, nu va retrage trupele din Europa care le are la ora
actuală, chiar dacă, probabil le va mai micșora ca număr. Din
punctul meu de vedere, discursul lui Hegseth a fost extraordinar de
bun pentru europeni. Chiar a calmat multe spirite”, consideră
generalul Grumaz.

Lucrurile
se mișcă de acum cu mare repeziciune, spune generalul. El susține că
prințul moștenitor Mohammed bin Salman, liderul Arabiei Saudite, a
avut o cotribuție importantă inclusiv în schimbul de prizonieri
dintre SUA și Rusia. Generalul Alexandru Grumaz subliniază și că
negocierile dintre SUA și Rusia nu se vor axa atât pe situația
Ucrainei, cât vor însemna o clarificare a disputelor dintre cele
două mari superputeri, iar discuțiile vor fi mult mai largi și vor
cuprinde și alte teme de mare interes, inclusiv Orientul Mijlociu.

„Mulți
analiști de la noi s-au grăbit să spună că Trump și Putin se
vor întâlni la Budapesta, ceea ce e o aiureală. De fapt, ei se vor
întâlni acolo unde au interesele comune. Putin are interesul să
țină petrolul la un anumit preț, iar Donald Trump are interes să
realizeze pacea între Arabia Saudită și Israel. Și se vor realiza
astea. Rețineți, Donald Trump este un om care știe să
tranzacționeze foarte bine obiectivele pe care le are de îndeplinit.
Nu spun asta fiindcă aș fi vreun fan, ci pentru că realizez că
știe exact ce are de făcut pentru a obține ceea ce își dorește
și ceea ce este în interesul SUA. Atenție, tot ceea ce urmează
este o discuție cu o agendă complexă. Ucraina e doar un pretext,
însă ei vor discuta multe alte lucruri, de la relațiile
diplomatice, la relațiile militare, la împărțirea zonelor
geografice”, punctează el.

La ce să ne așteptăm

Conferința
de securitate de la Munchen, care începe vineri, 14 februarie, va
aduce și alte lămuriri. Spre deosebire de alte dăți, România va
fi reprezentată la această conferință de un expert bine pregătit,
dă asigurări generalul.

„Acolo
va fi prezentă și România prin ministrul de Externe Emil
Hurezeanu. Putem spune că suntem reprezentați de un cunoscător
foarte bun al politicilor de acolo, ministrul Hurezeanu, care a trăit
mulți ani în zona respectivă și cunoaște foarte bine tot
lobby-ul din zona acestei conferințe de securitate”, mai spune
generalul Grumaz.

Generalul
(r) Dan Grecu a fost decorat atât de americani, cât și de NATO și
ONU. Mai exact, după misiunile sale în Irak, Afganistan, Etiopia și Eritreea, el a fost decorat cu Medalia pentru merite deosebite a Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii (US Army Commedation Medal), Medalia ONU cu semnul „2 silver” pentru misiunea UNMEE și medalia NATO pentru operații ,,non article five”. Actualmente președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, generalul Grecu este și el de părere că Ucraina nu avea cum să-și recupereze
toate teritoriile și să ajungă din nou la granițele dinainte de
2014 și nu are cum să o facă nici de acum înainte.

Ce teritoriu ar putea fi restituit de ruși

„Bazându-ne
în egală măsură pe declarațiile anterioare, dar și curente ale
trimisului special generalul Keith Kellogg, trimisul special al
președintelui Trump pentru Ucraina, dar mai ales pe declarațiile
secretarului pe stat pentru Apărare, Pete Hegseth, de ieri, de la
întâlnirea cu unii lideri din Uniunea Europeană, este foarte clar
că planul Statelor Unite sau direcția spre care se îndreaptă SUA
este una pentru a ajunge la un acord prin cedarea de teritorii. Și
aici foarte probabil să fie teritoriile care sunt sub controlul
Federației Ruse la acest moment, deși poate unele discuții vor
exista pentru reducerea acesteia. Eu personal mă gândesc în
special la centrala nucleară Zaporojie. Deci asta din punct de
vedere teritorial. Cred că într-o primă fază va exista un acord
de încetarea focului agreată de ambele părți, pe o limită
apropiată de limita actuală a controlului Federației Ruse asupra
teritoriului și cu obligația retragerii forțelor și ruse și
ucrainene undeva în spate la est, respectiv la vest de această
linie, la o distanță pe care logic, conform legilor nescrise, dar
valabile, ar trebui să fie dincolo de bătaia mijloacelor de
artilerie sau a mediei de bătaie a mijloacelor de artilerie a celor
două părți. Adică o linie de separație de un 15-20 de kilometri
de o parte și de alta ar putea să constituie o bază de discuție
și de negociere”, explică generalul Grecu.

Ulterior,
vor exista și garanții de securitate pentru Ucraina, iar SUA nu vor
abandona Europa și Ucraina, așa cum există multe temeri în acest moment. Vestea proastă pentru ucraineni este că nu vor deveni parte a NATO. Însă și în acest caz, decizia a fost luată nu atât de Donald Trump, cât de Joe Biden, care a refuzat în repetate rânduri solicitările lui Zelenski. Acum, Trump nu face decât să continue aceeași linie de politică externă trasată anterior de democrați.

„Mai
departe, tot cum a spus secretarul de stat american pentru apărare,
aderarea Ucrainei la NATO este exclusă. Și nu numai pe termen scurt și
mediu, mie mi se pare că pe termen îndelungat. Iar o altă
propunere a președintelui Zelenski, la care a răspuns trimisul
special generalul în retragere Kellogg vis-a-vis retrocedarea
armelor nucleare către Ucraina, iarăși mi se pare un lucru cu
posibilitatea de îndeplinire zero”, punctează el.

Șanse minime de la început

În
opinia generalului Dan Grecu, de la început șansele Ucrainei de a
câștiga războiul au fost minime. Moral, Ucraina ar fi trebuit și a fost sprijinită să-și recupereze toate teritoriile ocupate ilegal de Federația
Rusă, însă a devenit clar și pentru aliați că acest lucru nu
are cum să se întâmple. Americanii nu au făcut decât să
recunoască o evidență, consideră generalul Dan Grecu. Acest lucru
nu trebuie însă să inducă în eroare și să-i lase pe unii să
creadă că Statele Unite ale Americii vor ieși din NATO sau vor
împinge alianța în derizoriu. 

„Din
punctul meu de vedere, e suficient de clar că Statele Unite nu mai
doresc să se implice la nivel on the spot, pe teren, în această
acțiune, pentru că ați văzut, inclusiv Hegseth a spus că se
așteaptă ca forțele de supraveghere a acordului de încetare a
focului să fie constituite din forțe europene, eventual și alte
state, după cum în egală măsură a spus că Europa trebuie să
își asume un mai mare rol în acest proces, inclusiv în procesul
de reconstrucție. Europa acum trebuie să plătească oalele sparte,
prin implicare, probabil și în reconstrucție. Și să pare că tot
Europa trebuie să dea banii”, spune generalul Grecu.

În
schimb, generalul susține că europenii trebuie să se mobilizeze de
acum mult mai mult și să nu mai aștepte ca SUA să susțină
financiar Alianța. În altă ordine de idei, generalul Dan Grecu
susține că americanii nu vor pleca din Europa în totalitate și că
planurile mai vechi cu privire la baze militare precum Kogălniceanu,
Câmpia Turzii sau Deveselu nu vor fi afectate de ultimele decizii.

„Americanii n-au crezut niciodată că ucrainenii își vor recupera toate teritoriile”

Expertul
în securitate Marius Ghincea, de la Universitatea ETH din Zurich şi
Institutul Universitar European din Florența, amintește că decizia
americanilor de a se concentra pe zona Indo-Pacific a fost luată
încă din timpul administrației Obama. Chiar dacă democrații lui
Biden au încercat pentru un timp să fie cât mai prezenți și în
Europa, lucrurile se vor schimba. Marius Ghincea mai vine cu o
precizare. Nici democrații lui Joe Biden nu au crezut vreun moment
că ucrainenii vor reuși să-și recupereze toate teritoriile
pierdute, însă au sperat că vor reuși să le recucerească pe
cele pierdute începând cu 2022.

„Poziția
lui Hegseth nu este nouă. Așa cum de altfel remarcăm și eu în
anii precedenți, decidenții politici de la Washington, democrați
și republicani, nu au crezut niciodată că ucrainenii își vor
recupera toate teritoriile. Teoria Victoriei pe care o formula
președintele Biden, spre exemplu, vorbea doar de teritoriile ocupate
începând din februarie 2022. Diferența față de anii precedenți
este că acum oficialii americani o spun direct, fără menajamente,
nu ca în trecut, când o spuneau pe ocolișuri sau cu înflorituri”,
explică Ghincea.

Nu
în ultimul rând, americanii au ținut de această dată să
transmită un mesaj care oricum era de așteptat.

„Ce
mai este nou în retorica americană este acest mesaj, din nou, fără
menajamente, că din punct de vedere al forțelor convenționale,
europenii nu trebuie să se mai bazeze pe americani. Administrația
Biden era mai reținută în această privință, pentru că pe
vremea democraților încă există convingerea că Statele Unite pot
opera concomitent în Europa și Asia”, susține el.

Marius
Ghincea vorbește și despre ceea ce el consideră o mare greșeală
din partea lui Donald Trump. Iar această eroare nu ține de faptul
că Trump a decis să înceapă negocieri pentru Ucraina, ci de
faptul că în loc să plece de la o poziție maximalistă, pleacă
de la una minimalistă.

În
schimb, strategia actuală îi aparține lui Elbridge Colby, care a
reușit să convingă administrația Biden să grăbească procesul
de relocare a americanilor în Asia. De acum, europenii ar trebui,
mai spune expertul, să facă toate eforturile pentru a se asigura că
vor fi prezenți la masa negocierilor și că SUA vor face tot ce se
poate pentru a obține condiții mai bune pentru Ucraina.

„La
Pentagon a ajuns Elbridge Colby, care pare să fi reușit să-și
impună viziunea de mare strategie care prioritizează Asia în dauna
Europei. Ce am auzit ieri ieșind din gura secretarului apărării
SUA vine direct din cartea lui Colby, cuvânt cu cuvânt. Un alt
aspect care înfricoșează cancelariile europene este legat de
posibilitatea unor negocieri bilaterale SUA-Rusia fără europeni și
ucraineni. Asta pentru că știm că atunci când nu ești la masă,
interesele tale sunt pe meniu”, încheie Marius Ghincea.