Actualitate
Inflația din SUA poate avea efecte și asupra Europei. Cu cât s-a scumpit micul dejun

Inflația din SUA accelerează, ajungând la 3% anualizat în ianuarie, acesta fiind cel mai rapid ritm din ultima jumătate de an și a patra accelerare lunară consecutivă, ceea ce se reflectă în prețurile din varii industrii-cheie.
Inflația din SUA accelerează. Foto Shutterstock
Fără alimente și energie, componenta de bază a inflației a crescut cu 3,3%, indicând presiuni persistente, de care Rezerva Federală nu poate face abstracție.
Arsenalul restricțiilor comerciale pe care le-ar putea implementa administrația Trump, inclusiv taxele vamale impuse Chinei, cele amânate pentru vecinii de la nord și sud ai SUA, cele pentru oțel și aluminiu, dar și planul pentru a impune un sistem reciproc de taxare a importurilor ar avea efecte în sensul accentuării presiunii pe prețuri. Cu alte cuvinte, spațiul de manevră pentru a reduce dobânda ar deveni, astfel, foarte limitat.
Jerome Powell, președintele Fed, invitat la declarația bianuală în fața Congresului, în fața unui câmp imens de incertitudine referitor la ce se va implementa concret în plan comercial, a făcut tot posibilul pentru a semnaliza disiparea posibilității de scădere a dobânzilor, însă fără a speria piețele.
„Suntem aproape, dar nu chiar acolo”, a menționat conducătorul Fed, referitor la mandatul pe partea de inflație, vorbind de păstrarea abordării restrictive pentru moment. După datele de inflație și comentariile lui Powell, așteptările de menținere în lunile următoare a dobânzii Fed la 4,25-4,5% au crescut, potrivit probabilității estimate de CME.
Micul dejun a devenit mai scump
Scumpirea ouălor, efect al reducerii ofertei produse de izbucnirea gripei aviare, cu 15% doar în ianuarie este cea mai mare din ultimii peste 10 ani, subliniază Claudiu Cazacu.
Față de ianuarie 2024, saltul este de 53% la nivel național, dar chiar și mai ridicat în unele regiuni. Prețul ouălor nu a fost doar un impuls al inflației, ci a devenit și un simbol al conjuncturii actuale a prețurilor. După un jaf de 100 000 de ouă organice în Pennsylvania și alte furturi „inspirate” de aici, volumul accelerat de meme și comentarii în rețelele sociale a amplificat sensibilitatea publică a subiectului.
Micul dejun american e acum mai scump, având în vedere și prețul cafelei la maximelor istorice. Cafeaua arabica este cu 126% mai sus față de acum un an, afectată, printre altele, de criza din Brazilia. Creșterea marjei de tranzacționare este un alt posibil factor care accentuează presiunea pe termen scurt, fenomen care s-ar putea vedea și în cazul ouălor. Lunile următoare ar urma să aducă, se estimează, o temperare a prețului boabelor de cafea, odată cu noua recoltă din Brazilia, mai arată Claudiu Cazacu.
Inflația este posibilă și în condițiile unei economii americane puternice, văzută în creștere de 2,7% anul acesta. Pe de altă parte, în a doua economie a lumii, povestea este diferită. China se confruntă cu deflație, estimările fiind ca și anul 2025 să arate un deflator al PIB-ului (diferența între cel nominal și cel real) negativ, de -0,2%. Dacă se confirmă, ar fi o noutate după 1960.
Cu scăderi ale prețurilor la imobiliare, îngrijorări ale oamenilor care le setează comportamentul pe modul prudent, cu limitare a consumului și, implicit, efecte în rândul companiilor și sectorului imobiliar, China a întrezărit riscurile. În acest sens, a anunțat pachete de stimulare și o abordare monetară relaxată încă de anul trecut.
Cu toate acestea, sectorul imobiliar are dificultăți cu rădăcini adânci. Autoritățile din Shenzen au preluat controlul operațional asupra Vanke, unul dintre marii dezvoltatori imobiliari rămași în picioare, pregătind un pachet de salvare financiară. Nivelul vânzărilor imobiliare, după suprafață, a coborât în 2024 pentru al treilea an consecutiv, ajungând la același nivel de acum 14 ani, mai punctează consultantul de strategie din cadrul XTB România.
Lumea nu se mai află în situația de după marea criză financiară, în care China a absorbit o parte din șocul de creștere la nivel global. O decuplare a SUA față de China și o rescriere a lanțurilor logistice, în condițiile unor taxe vamale în creștere și a unei inflații americane care s-a oprit din scădere ar însemna un alt cost al capitalului și noi surse de presiune pentru consumatori. Efectele ar fi distribuite, în proporții diferite, în Europa și în întreaga lume.
Actualitate
Dieta ideală: vegană sau omnivoră? Rezultatele surprinzătoare ale unui studiu publicat în Nature

Un articol publicat în prestigioasa revistă „Nature” prezintă concluziile unui studiu – care a cuprins un pic peste 100.000 de persoane și s-a derulat pe parcursul a 30 de ani – privind legătura dintre cele mai populare diete sănătoase și îmbătrânire.
Dieta mediteraneană nu este cea mai sănătoasă. FOTO: Shutterstock
Un studiu de referință publicat în „Nature Medicine” prezintă concluziile unei analize care a durat 30 de ani privind îmbătrânirea și îmbătrânirea sănătoasă.
Studiul a urmărit 105.015 persoane din SUA, timp de 30 de ani, și a dezvăluit că doar 9,3% au obținut o „îmbătrânire sănătoasă”.
Îmbătrânirea sănătoasă a fost definită ca supraviețuirea până la vârsta de 70 de ani fără prezența a 11 boli cronice majore și fără afectarea funcției cognitive, a funcției fizice sau a sănătății mintale. Participanții care nu au îndeplinit criteriile sau care au murit înainte de 2016 au fost considerați ca persoane care au îmbătrânit în mod normal.
Cele mai populare diete sănătoase
Participanții au aderat la unul dintre cele opt regimuri alimentare sănătoase sau au urmat o dietă nesănătoasă bogată în alimente ultraprocesate. Printre aceste regimuri se numără cel mediteraneean, dieta pe bază de plante, dieta pentru stoparea hipertensiunii, modelul alimentar empiric inflamator și altele.
În timp ce toate modelele alimentare sănătoase au similarități, cum ar fi promovarea unui aport de fructe, legume și cereale integrale, reducând în același timp cantitatea de carne roșie și procesată, fiecare model subliniază componente specifice.
De exemplu, în timp ce dieta aMED (Index alternativ pentru dieta mediteraneeană) se concentrează asupra alimentelor mediteranene – ulei de măsline, pește și nuci, dieta MIND (combină dieta mediteraneană cu dieta DASH) subliniază și mai mult beneficiile cognitive ale fructelor de pădure.
Dieta DASH acordă prioritate restricției consumului de sodiu pentru controlul tensiunii arteriale. Dieta PHDI (Indicele Dietei Sănătoase Planetare) subliniază importanța alimentelor sănătoase cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, cum ar fi alimentele proteice de origine vegetală, iar dieta hPDI atribuie un scor pozitiv alimentelor sănătoase pe bază de plante și scor negativ al alimentelor de origine animală.
Aderența strânsă la toate cele opt modele alimentare sănătoase a fost puternic asociată cu o probabilitate mai mare de îmbătrânire sănătoasă.
Printre acestea, cel mai bun predictor al îmbătrânirii sănătoase a fost utilizarea Indexului Alternativ de Alimentație Sănătoasă (AHEI), un sistem de punctaj alimentar dezvoltat de cercetătorii de la Universitatea Harvard, Facultatea de Sănătate Publică.
„Aportul mai mare de fructe, legume, cereale integrale, grăsimi nesaturate, nuci, leguminoase și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi au fost asociate cu șanse mai mari de îmbătrânire sănătoasă, în timp ce consumul mai mare de grăsimi trans, sodiu, băuturi dulci și carne roșie sau procesată (sau ambele) au fost invers asociate”, au concluzionat cercetătorii.
Constatările „sugerează că modelele alimentare bogate în alimente vegetale, cu includerea moderată a alimentelor sănătoase de origine animală, pot ajuta la îmbătrânirea generală sănătoasă, ghidând viitoarele orientări alimentare.”
Dieta cea mai sanatoasă conform cercetătorilor de la Harvard. FOTO: Harvard
Cea mai sănătoasă dietă nu exclude carnea
Indexul Alternativ de Alimentație Sănătoasă (AHEI), dezvoltat de cercetătorii de la Harvard, este un indice al calității alimentelor care atribuie punctaje în funcție de capacitatea lor de a preveni bolile cronice, punctaje mai mari indicând o dietă mai bună.
AHEI își propune să evalueze și să promoveze modele alimentare asociate cu riscul redus de boli cronice precum cancerul, diabetul, atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale.
Scorul AHEI a fost calculat pe baza aportului a 11 alimente și nutrienți care au fost asociate pozitiv sau negativ cu riscul de boli cronice, inclusiv fructe, legume, nuci și leguminoase, alcool, carne roșie și procesată, cereale integrale, sodiu, grăsimi trans și acizi grași n-3 (omega-3) cu lanț lung.
Fiecare componentă a fost punctată pe o scară de la 0 la 10, iar AHEI a variat de la 0 la 110, un scor mai mare indicând o mai bună calitate generală a dietei.
AHEI subliniază importanța consumului unei varietăți de legume, mai ales verdețuri cu frunze. În ceea ce privește fructele, obiectivul este de patru porții zilnic. Recomandă consumul de cereale integrale, nuci, proteine vegetale din alimente precum tofu, consumul de pește și de grăsimi sănătoase precum uleiul de măsline.
AHEI sugerează evitarea cartofilor, cerealelor rafinate, a sucurilor de fructe și grăsimilor saturate.
Studiile au arătat că persoanele care punctaj mai mare la AHEI au un risc mai scăzut de boli cronice, inclusiv boli coronariene, diabet și mortalitate din toate cauzele.
Actualitate
UE respinge cererea Rusiei de încetare a focului în schimbul ridicării sancțiunilor

Potrivit reprezentantului UE Anita Hipper, Uniunea Europeană a respins și acuzațiile Moscovei conform cărora sancțiunile împotriva Rusiei restricționează exporturile de alimente și îngrășăminte.
Uniunea Europeană a respins cererea Federației Ruse de a ridica restricțiile asupra băncii agricole cheie, Russian Agricultural Bank, ca parte a unui acord parțial de încetare a focului. UE a declarat că regimul de sancțiuni va rămâne în vigoare până la „retragerea necondiționată” de către Moscova a trupelor din Ucraina, scrie Financial Times.
„Oprirea agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei în Ucraina și retragerea necondiționată a tuturor forțelor militare ruse de pe întreg teritoriul Ucrainei ar fi una dintre principalele premise pentru modificarea sau ridicarea sancțiunilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Anitta Hipper.
Ea a menționat că sarcina principală a UE, ca și până acum, „rămâne să exercite presiune maximă asupra Rusiei, folosind toate instrumentele disponibile, inclusiv sancțiuni, pentru a limita capacitatea Rusiei de a duce război împotriva Ucrainei”. UE a respins, de asemenea, acuzația Rusiei că sancțiunile împotriva Moscovei restricționează exporturile de alimente și îngrășăminte, un subiect sensibil din punct de vedere politic, având în vedere importanța ambelor bunuri pentru țările sărace.
„UE sprijină în mod constant eforturile de consolidare a securității alimentare globale. Sancțiunile UE nu vizează în niciun caz comerțul cu bunuri agricole, inclusiv alimente, cereale și îngrășăminte, între Rusia și țările terțe”, a adăugat Anitta Hipper.
Această declarație a fost făcută după ce SUA au anunțat un acord de încetare a focului între Rusia și Ucraina. Ar trebui să se extindă la infrastructura energetică și la Marea Neagră.
Kremlinul a spus ulterior că încetarea focului depinde de ridicarea sancțiunilor , inclusiv împotriva Rossilgospbank și de conectarea acesteia la sistemul global de mesagerie bancară SWIFT. Instituția finanțează producția și exportul de alimente.
Actualitate
Ministrul Hurezeanu, pe făraș? Expert: „Avem nevoie de cineva care să nu învețe la locul de muncă” Cine ar corespunde profilului

Numirea lui Emil Hurezeanu la conducerea Ministerului de Externe a fost o greșeală, considerǎ politologul Marius Ghincea, de la universitatea elvețiană ETH Zurich. Acesta spune că Hurezanu nu ar avea expertiză pentru a conduce un minister și explică ce profil s-ar potrivi pentru această funcție.
Coaliția va stabili dacǎ Emil Hurezeanu va fi înlocuit. FOTO: Facebook
Surse politice spun cǎ dinspre PSD și UDMR s-ar lua în calcul schimbarea
ministrului de Externe, urmând a exista o discuție la nivelul coaliției despre soarta politicǎ a lui Emil Hurezeanu. Fost ambasador al României la
Berlin și Viena, Hurezeanu a fost criticat încă de când se afla în
capitala Austriei, unii analiști si politicieni considerând cǎ o parte a eșecurilor amânării intrării în
spațiul Schengen i-ar aparține. El a fost acuzat de lipsă de
implicare, dar și de faptul că nu a reușit să comunice eficient
cu autoritățile din această țară.
Ce i s-ar imputa lui Hurezeanu
Criticii săi susțin că și
din această cauză România ar fi pierdut timp prețios și ar fi
fost ținută la porțile Schengen. Mai recent, Emil Hurezeanu a fost
criticat de experți și politicieni și din cauză că nu a reușit să
stabilească niciun canal serios de legătură cu noua administrație
de la Washington, iar relațiile româno-americane sunt cele mai deficitare din ultimele două decenii.
„Adevărul”
a discutat pe această temă, dar și despre cum ar trebui să arate
viitorul ministru de Externe cu politologul Marius Ghincea, de la
Universitatea ETH din Zurich și de la Institutul Universitar
European din Florența.
În
opinia sa, Emil Hurezanu nu este persoana potrivită pentru a conduce
un minister, cu atât mai mult unul de importanța Ministerului
Afacerilor Externe.
Ce calități ar trebui să aibă un ministru de externe
„În
opinia mea, atunci când e numit un ministru de Externe sunt trei
aspecte importante de luat în calcul. Primul – cred că trebuie să
fie un lider politic de anvergură, care să aibă relații și
influență politică în propriul partid și, în general, în relația
cu membrii cabinetului. Acesta este un aspect important pentru că
anvergura politică pe care o are ministrul determină atât
interacțiunea cu premierul și cu colegii din cabinet, cât și
capacitatea de a promova interesele României și de a interacționa
atât extern, cât și intern. Multe din problemele Ministerului de
Externe sunt legate de faptul că miniștrii din ultimii ani au fost
mai degrabă tehnocrați, cu influență și anvergură relativ
limitată în siajul Palatului Cotroceni și al președintelui
Iohannis, iar asta le-a limitat capacitatea de a rezolva niște
probleme critice de natură financiară sau administrativă pe care
Ministerul de Externe le are”, e primul aspect de luat în calcul,
potrivit lui Ghincea.
Practic,
pentru a fi eficient, un ministru de Externe trebuie să aibă o
anumită anvergură și o poziție care să nu-l facă să stea la
ușa premierului sau a președintelui.
„Din
perspectiva mea, orice viitor ministru de Externe trebuie să aibă
anvergura politică care să-i ofere acces neîngredit la
prim-ministru, la președinte și să fie într-o relație cu restul
cabinetului în care să-i permită să urmărească interesele
României și ale Ministerului la nivel intern și extern”, mai
spune Ghincea.
Lui Hurezanu îi lipsește expertiza
În
al doilea rând, Emil Hurezeanu nu are neapărat cea mai bună
expertiză și nu a avut o activitate care să-l fi recomandat pentru
un salt atât de important în carieră, dar mai ales să-i atribuie
responsabilități atât de mari.
„Al
doilea factor ține de expertiză. Avem nevoie de un ministru care să
nu învețe la locul de muncă, având în vedere contextul global și
european actual, avem nevoie de un ministru care să știe deja
agenda, dosarele mari, să înțeleagă cum funcționează ministerul
și să înțeleagă parametrii în care operează politica externă
românească. Deci avem nevoie de un om care deja are un nivel de
pregătire și expertiză pe astfel de teme”, mai spune Marius
Ghincea.
„Dinamica
în care funcționează centrala în București, față de ambasade,
e diferită”, consideră el.
„Al
treilea element vine de la faptul că orice ministru trebuie să fie
asumat pro-european și pro-atlantist. Și să se asigure că
reprezentarea interesului României e urmărit într-un mod în care
se găsește un echilibru. O balansare între nevoia noastră de a
menține integrarea europeană cu nevoia noastră de a proteja
parteneriatul strategic cu Statele Unite. Nu avem nevoie de un
ministru de externe care să fie MAGA și care să arunce la gunoi
rolul și importanța noastră în Uniunea Europeană, dar nici de
unul care să nu țină cont de importanța relațiilor cu SUA. Deci
avem nevoie de un ministru echilibrat, care să valorizeze în egală
măsură apartenența noastră la Uniunea Europeană, dar în același
timp să considere la adevărata sa valoare parteneriatul strategic
cu Statele Unite”, punctează Marius Ghincea.
Are imagine proastă și printre subalterni
Imaginea
lui Emil Hurezeanu nu este cea mai bună nici măcar în Europa, la
ambasadaele pe care le-a condus, spune expertul. În același timp,
Hurezeanu nu este tocmai apreciat nici la Washington, dovadă faptul
că nu reușește să apere interesele României peste Altantic.
„Din
interacțiunea mea cu unii diplomați din Berlin și din Viena
rezultă că domnul Hurezeanu avea o imagine proastă. Avea o imagine
proastă și în general o atitudine față de subordonați care era
puțin inadecvată unei situații în care trebuie să colaborezi cu
colegii diplomați. Domnul ambasador Hurezeanu era mai degrabă în
stilul domnului Iohannis. Poate nu întâmplător, având în vedere
că fostul președinte Iohannis a fost cel care l-a pus în funcție.
Iar asta nu ajută. Cei mai buni diplomați, cei mai buni ambasadori
sunt cei care lucrează foarte mult pe orizontală. Diplomații buni
operează foarte bine cu colaboratorii, cu diplomații din misiune și
nu există o divizare artificială între ambasador, care să fie
undeva pe un piedestal, și restul diplomaților care trebuie doar să
asculte. Așa că, în mod cert, avem nevoie de alt profil pe acea poziție esențială”, consideră expertul.
Vestea
proastă ar fi, crede Marius Ghincea, că în România nu există
foarte multe variante pentru această poziție. În ce privește PNL,
care conform acordului existent la nivelul coaliției dă ministrul
de Externe, sunt și mai puține nume.
„Îmi
vine în minte un nume din PNL – Siegfried Mureșan. El ar fi
potrivit să preia Ministerul de Externe. Altfel, din păcate, în
Partidul Național Liberal, în momentul de față, din cauza
proastei politici de personal și a lipsei de stimulente de a atrage
oameni competenți, profesioniști din diplomație sunt foarte puțini
oameni care să poată ocupa această funcție și să o umple cu
valoare. Dar asta e o problemă pe care majoritatea partidelor
tradiționale le au și ține de faptul că în ultimul deceniu nu au
mai recrutat persoane pe bază de competență, ci mai degrabă pe
bază de loialitate”, menționează Ghincea.
Avem nevoie de un emisar special pentru Washington?
În
ce privește numirea unui emisar special pentru Statele Unite, care
să reprezinte interesele României la Washington, Marius Ghincea
este mai degrabă rezervat. Nu este foarte clar, arată el, ce atribuții ar avea acest emisar și dacă nu s-ar suprapune cu actualul ambasador de la Washington.
„Depinde
de ce prioritate și ce obiective ar trebui să aibă acest emisar
special, să-l numim așa, al României în relația cu Statele
Unite. Dar întrebarea apare de ce am avea nevoie de un emisar în
condiții în care avem un ambasador la Washington. Este treaba
ambasadorului României de la Washington să mențină dialogul și
contactul direct cu administrația de acolo. De asta este el acolo.
Dar dacă există dubii cu privire la competența sau abilitatea
ambasadorului nostru de la Washington de a-și îndeplini menirea,
misiunea oferită de președinte și de guvern, atunci ar trebui
schimbat”, mai spune el.
Marius
Ghincea a vorbit și despre revizuirea includerii României în
programul Visa Waiver. El a identificat și unul dintre posibilele
motive care au făcut ca adminsitrația Trump să amâne pe termen
nedeterminat renunțarea la vize pentru cetățenii români care
călătoresc în SUA.
„Eu
sper că această perioadă de review să dureze doar câteva luni și
practic administrația Trump să dorească doar să verifice dacă
procesul prin care România a intrat în Visa Waiver a fost
îndeplinit în condițiile legale. Știm, totodată, că acest proces
și intrarea României în Visa Waiver s-a făcut pe baza unui deal,
un acord informal între administrația Biden și guvernul de la
București, prin care s-a urmărit reducerea semnificativă a ratei de
refuz la oferirea vizei prin stimularea sau oferirea de bani și
stimularea angajaților statului, unor ministere, să aplice la vize
care aveau șanse mari să le fie acordate, ducând automat la o
scădere a ratei totale de respingere. Asta a stat în spatele
intrării noastre în Visa Waiver”, arată expertul.
În
plus, administrația Trump, cunoscută pentru tranzacționalitatea
sa, ar putea să aibă anumite interese la București și să
condiționeze rezolvarea problemei vizelor de aceste interese.
„Nu
știm ce părere, ce opinie va avea sau are administrația Trump cu
privire la acest acord informal pe care administrația Biden l-a avut
cu guvernul de la București. Așa că nu e total exclus ca
administrația Trump să decidă că acest acord informal a viciat
procesul și că România nu merita să intre în Visa Waiver. Sau
poate va dori să obțină ceva de la București în schimbul
ridicării acestei suspendări? E posibil ca administrația de la
Casa Albă să vrea ceva în schimbul eliminării suspendării și
includerii complete a României în programul Visa Waiver. Și nu e
nici foarte clar dacă Bucureștiul ar fi dispus să ofere. Este
posibil că această suspendare să fie până după alegerile
prezidențiale pentru a vedea cum decurg alegerile prezidențiale,
dacă decurg din perspectiva americană corect și neviciat, caz în
care această suspendare ar urma să fie ridicată. Dar e foarte
dificil să speculăm ce urmărește administrația americană”,
conchide Marius Ghincea.
-
Comunicateacum 2 zile
Echipa Binelui în acțiune!
-
Actualitateacum 3 zile
O tânără din Ungaria, funcţionar guvernamental, a rămas fără ambele mâini: o grenadă a explodat în timpul unui exerciţiu militar
-
Actualitateacum 2 zile
Un japonez care a stat 46 de ani pe culoarul morții a devenit milionar după ce a fost declarat nevinovat
-
Actualitateacum 2 zile
Daca aveti nevoie de o masina serviciul de rent a car Otopeni poate fi solutia ideala
-
Actualitateacum 2 zile
25 martie, ziua când s-a născut poeta Ana Blandiana
-
Actualitateacum 3 zile
ALPINIST CLUJ – PROFESIONALISM SI SIGURANTA IN ALPINISMUL UTILITAR
-
Actualitateacum 3 zile
Valoarea ecotichetului „Rabla” va crește, anunță ministrul Mediului. Cum se va deconta voucherul în 2025
-
Actualitateacum 2 zile
Chiriile apartamentelor au început să scadă. Orașul în care o garsonieră se închiriază cu 213 euro