Breaking
Românii, tot mai îngrijorați de tensiunile politice și impactul alegerilor prezidențiale asupra economiei
2025 este un an care s-a anunțat a fi mult mai complicat în contextul schimbărilor de pe scena politică și al măsurilor economice adoptate în ultimele luni. În România, criza politică este considerată de români drept cea mai gravă problemă pentru mediul de afaceri și populație. Pe următoarele poziții în clasamentul principalelor surse de criză cu potențial de impact major asupra mediului de afaceri sunt „taxele”, „inflația”, „evoluția economiei”, „deficitul bugetar”, „digitalizarea accelerată” și „lipsa forței de muncă”.
În studiul efectuat în cadrul Insight Lab și Rogalski Damaschin în urma efectuării unui sondaj la care au participat jurnaliști din România, „Schimbările climatice” și problemele legate de „Justiția socială” (diversitate, egalitatea de șanse și incluziune) sunt la coada clasamentului, doar 12% dintre respondenți considerându-le principalele surse de criză pentru economia românească.
Potrivit studiului citat de agenția de știri Mediafax, „Alegerile pentru funcția de președinte al României” reprezintă principala sursă de criză pentru mediul de afaceri în 2025: 40.30% dintre respondenți consideră scrutinul prezidențial principalul factor care va avea impact, în următoarele 12 luni, asupra mediului de afaceri.
Criza politică a luat amploare după anularea de anul trecut al turului 2 al alegerilor prezidențiale de către CCR și demisia președintelui Klaus Iohannis din funcție, la două luni după prelungirea mandatului său.
Clasamentul crizelor anului 2025
- Alegerile prezidențiale – 40,30%
- Introducerea de noi taxe – 38,70%
- Inflația – 36%
- Scăderea creșterii economice – 34%
- Deficitul bugetar – 30,50%
- Schimbările tehnologice și digitalizarea accelerată (AI/Digitalizare accelerată)- 30,50%.
- Lipsa forței de muncă- 27%
- Dezinformarea pe rețelele de socializare – 23%
- Șomajul – 23%
- Conflictele regionale (Ucraina) și stabilitatea democrației – 19%
- Perturbările lanțurilor de aprovizionare -18%
- Securitatea cibernetică – 15,40%
- Justiția socială și egalitatea de șanse – 12,90%
- Schimbările climatice – 12%
Cele mai expuse industrii și afaceri la crizele anului 2025
Scrutinul prezidenţial programat în luna mai este văzut de 40.30% dintre respondenţi ca fiind principalul factor care va avea impact, în următoarele 12 luni, asupra mediului de afaceri. Alături de incertitudinea adusă de perioada campaniei electorale şi de viitoarele alegeri, jurnaliştii consideră că potenţiale declanşatoare de crize în domeniul de business sunt introducerea unor noi taxe sau creşterea celor existente (38.70%), inflaţia (36%) şi scăderea creşterii economice (34%).
Cele mai expuse sectoare economice la criză sunt energia (scor de 3.62), petrol şi gaze (3.38), industria financiar – bancară (3.36), tehnologia şi comunicaţiile (3.31), asigurările (3.21), serviciile pentru piaţa muncii (3.17), piaţa imobiliară (3.1), transporturile şi mobilitatea (3.07).
Inteligența artificială, considerată o amenințare mai mare decât atacurile cibernetice ale hackerilor
Schimbările tehnologice și digitalizarea accelerată de după revoluția inteligenței artificiale generative îi îngrijorează mai tare pe români decât vulnerabilitățile securității cibernetice și atacurile infractorilor cibernetici. În ultimul an, fiecare român care a căzut în plasa hackerilor a pierdut în medie 2.500 lei, aproape cât o rată la bancă. Metodele prin care hackerii au intrat în contact cu victimele au fost prin mesaje, apeluri telefonice, email, postări prin rețele de socializare și reclame. În România, procentul se ridică la 15%, unul dintre cele mai scăzute din țările analizate, semn că unii români țepuiți au devenit mai atenți și și-au învățat lecția.
Motivul pentru care 30,50% dintre respondenți se tem mai tare de Inteligența Artificială decât de atacurile cibernetice: după lansarea chatbotului ChatGPT, tehnologia câștigă tot mai mult teren, mulți nu mai reușesc să țină pasul cu tehnologia, dar dincolo de ajutorul uriaș oferit în multe domenii de activitate există și unele temeri cu privire la impactul avut asupra locurilor de muncă. Totuși, o serie de job-uri rămân de neatins pentru Inteligența Artificială, indiferent de nivelul de dezvoltare. Cu toate că multe meserii ar putea dispărea, ocupațiile de agricultori, șoferi, programatori, inginer hardware și specialist în digital marketing se vor menține în următorii 10 ani, conform unui sondaj realizat în rândul celor mai mari angajatori.
23% dintre respondenții sondajului susțin că dezinformarea pe rețelele de socializare reprezintă un pericol major pentru mediul de afaceri, în timp ce 15,40% se tem de pericolele atacurilor cibernetice.
În 2024, românii erau mai speriați de război, iar vest-europenii erau mai îngrijorați de migrația ilegală
În 2024, în țările din Europa de Vest, migrația era considerară o problemă mai gravă decât schimbările climatice sau amenințarea rusă, potrivit unui raport citat de DW. Potrivit studiului Kantar remis de HotNews, în anul precedent, războiul era văzut ca o mai mare amenințare externă pentru jumătate din populația din Europa Centrală și de Est (52%), urmată de scumpiri (37%) și de migrație.
Pe români i-au îngrijorat cel mai tare războiul de la graniță (50%), urmând creșterea prețurilor (37%), creșterea sărăciei (43% vs. 29%), crize alimentare sau de apă (24% vs. 12%) și adâncirea diferențelor economice dintre oameni (27% vs. 20%). Îngrijorările privind escaladarea războiului din Ucraina sunt în scădere de la eforturile noii administrații prezidențiale de la Casa Albă pentru începerea negocierilor de pace cu Rusia.
Sursa Foto: Profimedia/Shutterstock
Citește și:
Nici bogații nu mai au bani! Economiștii se așteaptă în 2025 la izbucnirea unei CRIZE FINANCIARE ca în 2008, cu probabilitate de 45%
Scenarii pentru 2025: Mediul de afaceri se pregătește pentru o CRIZĂ economică. Mii de angajați ar putea deveni șomeri
Breaking
Prisada (ANMDMR): Uniformizarea europeană a legislației farmaceutice va accelera accesul pacienților la tratamente inovatoare
România ocupă o poziție importantă în procesul de armonizare a legislației farmaceutice europene, iar noile reguli adoptate la nivelul Uniunii Europene vor reduce termenele de autorizare și evaluare a medicamentelor inovatoare, a declarat Răzvan Mihai Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), în cadrul celei de-a patra ediții Gândul Health EU Summit, eveniment din seria Europa Connect. Oficialul a atras însă atenția că noile reglementări europene trebuie implementate cu echilibru, pentru a nu afecta accesul pacienților la tratamente esențiale.
Răzvan Mihai Prisada a subliniat că, dincolo de ritmul modificărilor legislative la nivel național, România beneficiază de procesul amplu de armonizare a legislației farmaceutice europene.
„Începând cu 2030 vom avea, practic, un cadru aproape complet uniformizat la nivel european în domeniile reglementate de Agenția Națională a Medicamentului. Este un avantaj major, deoarece permite tuturor statelor membre să funcționeze după aceleași reguli și să avanseze într-un ritm comun”, a declarat acesta.
Potrivit președintelui ANMDMR, unul dintre cele mai importante exemple îl reprezintă domeniul studiilor clinice, unde legislația este deja armonizată la nivelul Uniunii Europene.
„Zona studiilor clinice este deja complet uniformizată, atât din perspectiva legislației, cât și a termenelor și procedurilor. Acest lucru face ca Uniunea Europeană să fie mai competitivă în raport cu alte regiuni ale lumii și permite României să participe activ la această competiție”, a explicat Prisada.
Prisada (ANMDMR), la Gândul Health EU Summit
Evaluarea comună a medicamentelor va reduce timpul de acces la terapii
Președintele ANMDMR a evidențiat că regulamentul european privind evaluarea clinică comună a tehnologiilor medicale produce deja primele rezultate concrete.
„Pe 9 iunie a fost publicat primul raport european de evaluare clinică comună pentru un medicament destinat oncologiei pediatrice. Este primul dintr-o serie de dosare aflate deja în lucru și reprezintă o etapă importantă în implementarea noului regulament european”, a precizat el.
În opinia sa, acest mecanism va elimina duplicarea evaluărilor realizate separat în fiecare stat membru și va accelera accesul pacienților la medicamente inovatoare.
„Nu vom mai face aceeași evaluare de 27 de ori pentru aceeași moleculă. Vom beneficia de expertiza comună a statelor membre, iar acest lucru va conduce la termene mai scurte și la un proces mult mai eficient”, a afirmat Prisada.
Acesta a adăugat că până la finalul anului este așteptată publicarea mai multor rapoarte de evaluare clinică, iar din 2028 vor începe să fie implementate și modificările aduse noului pachet legislativ farmaceutic european.
Prisada (ANMDMR), la Gândul Health EU Summit
România, un actor respectat în deciziile europene
Răzvan Miha Prisada consideră că România și-a consolidat în ultimii ani poziția în structurile europene care coordonează politica farmaceutică.
„Suntem într-o poziție foarte bună și suntem consultați atunci când sunt propuse schimbări importante de paradigmă la nivel european. Este o poziție câștigată prin muncă și trebuie să o păstrăm”, a declarat președintele ANMDMR.
El a amintit că România este reprezentată în Consiliul de Administrație al Agenției Europene pentru Medicamente atât prin Agenția Națională a Medicamentului, cât și prin reprezentantul Parlamentului European, ceea ce oferă țării o influență sporită în procesul decizional.
Noile reglementări de mediu pot afecta disponibilitatea unor medicamente
În intervenția sa, Răzvan Miha Prisada a atras atenția și asupra unor riscuri generate de suprapunerea legislației farmaceutice cu cea de mediu.
Potrivit acestuia, unele propuneri europene privind tratarea apelor uzate și evaluarea impactului asupra mediului al substanțelor medicamentoase pot conduce la creșterea costurilor de producție și chiar la retragerea unor medicamente utilizate de zeci de ani, fără existența unor alternative terapeutice.
„Protecția mediului este esențială, însă măsurile trebuie adoptate în urma unor evaluări complete. Nu putem elimina din terapie molecule utilizate pe scară largă fără să analizăm dacă există alternative pentru pacienți și care sunt consecințele asupra actului medical”, a avertizat președintele ANMDMR.
Acesta a precizat că autoritățile de reglementare, instituțiile europene și industria farmaceutică trebuie să colaboreze pentru identificarea unor soluții care să protejeze atât mediul, cât și accesul pacienților la tratamente.
Partenerii celei de-a IV-a conferințe Gândul Health EU Summit, eveniment din seria Europa Connect, au fost: Sanador, Regina Maria, MSD, Braun, Clinicile Affidea, Roche România.
Breaking
Grindeanu spune că „Bolojan a dat afară liberali şi a adus şoşocari”
Întrebat de jurnalişti care a fost problema din interiorul coaliţiei, între PNL şi PSD, Sorin Grindeanu l-a catalogat pe premierul demis, Ilie Bolojan, un „agresor” a cărui victimă a fost chiar România.
Ba mai mult, „Bolojan a dat afară liberali şi a adus şoşocari. A luat PNL pe persoană fizică”, mai spune Grindeanu despre schimbările operate de premierul demis, în partid.
„Problema nu era coaliţia, ci modul în care dl Bolojan conducea Guvernul României”, mai spune Sorin Grindeanu atunci când este întrebat de disensiunile care au dus la ruperea coaliţiei de guvernare.
„Eu nu cred, în acest moment, că cei care vin de fiecare dată cu alte cerinţe, se mai ţin de ele. Daţi-mi voie să fiu sceptic faţă de ce vine dinspre PNL şi Ilie Bolojan, având în vedere că în câteva sîăptămâni s-au răzgândit. Eu sceptic că se pot ţine în acest moment de orice promisiune pe care şi-o iau cei de la PNL şi, în special, Ilie Bolojan.
Agresorul a fost Ilie Bolojan, victima-România”, transmite Grindeanu, miercuri, la Parlament.
„Ilie Bolojan a dat afară liberali şi a adus şoşocari. A luat pe persoană fizică PNL”, a mai spus Grindeanu referitor la acţiunile preşedintelui PNL, Ilie Bolojan, despre schimbările făcute în partid, în ultima vreme.
Grindeanu mai spune că în PSD nu s-ar fi întâmplat niciodată să fie aduşi oameni de o zi şi să primească deja funcţii, iar cei vechi să fie schimbaţi de la conducerea filialelor de partid.
Breaking
Avertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
Criza din Orientul Mijlociu continuă chiar și în condițiile armistițiului fragil. Iranul transmite că preferă soluția diplomatică în relația cu Statele Unite, însă avertizează că este pregătit și pentru un conflict militar de lungă durată. Declarațiile vin înaintea unei noi runde de negocieri indirecte mediate de Qatar și Pakistan.
Iranul continuă să mizeze pe dialogul cu Statele Unite, însă transmite că este pregătit și pentru un eventual conflict dacă negocierile vor eșua. Mesajul a fost transmis de Mohammad Bagher Ghalibaf, șeful echipei iraniene de negociatori și președintele Parlamentului iranian, într-un interviu difuzat marți seară de televiziunea de stat și preluat de CBSNews.
Mohammad Bagher Ghalibaf – președintele Parlamentului din Iran | Foto – Profimedia Images
Oficialul iranian a făcut declarațiile în contextul în care delegațiile Iranului și Statelor Unite urmează să participe la o nouă rundă de discuții indirecte, desfășurate separat, cu medierea Qatarului și Pakistanului.
„Acordăm prioritate dialogului, dar dacă acest dialog nu se concretizează, suntem de asemenea pregătiți de război”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian și șeful echipei de negociatori.
Iran susține că exporturile de petrol au fost reluate după acordul cu SUA
În același interviu, Ghalibaf a susținut că sancțiunile și blocada impuse de Statele Unite au paralizat complet exporturile de petrol ale Iranului în perioada premergătoare acordului semnat între cele două părți.
„Am exportat peste 40 de milioane de barili de petrol (…) În schimb, în ultimele 50-60 de zile dinainte, fusesem în imposibilitatea totală de a exporta fie și un singur baril de petrol”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf.
Potrivit oficialului iranian, situația s-a schimbat după semnarea memorandumului de înțelegere dintre Iran și Statele Unite, la 17 iunie, care a dus la ridicarea blocadei americane impuse de administrația președintelui Donald Trump, măsură adoptată ca răspuns la blocarea Strâmtorii Ormuz de către Republica Islamică.
Donald Trump | Foto – Mediafax
Negocierile de miercuri dintre Washington și Teheran, desfășurate prin intermediul Qatarului și Pakistanului, sunt considerate esențiale pentru menținerea stabilității în regiunea Golfului Persic și pentru evitarea unei noi crize cu impact asupra pieței mondiale a energiei.
-
Actualitateacum 2 zileDe ce să alegi un cămin monobloc pentru canalizare exterioară la casa ta: montaj rapid și etanșeitate crescută
-
Comunicateacum 2 zileTRICIA CONSULTING SRL anunţă finalizarea implementarii proiectului „Digitalizareasocietatii TRICIA CONSULTING SRL”
-
Breakingacum 2 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 16 oreAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Actualitateacum 2 zile
Un tânăr încătușat a bătut doi polițiști care încercau să aplaneze un scandal. Un agent s-a ales cu un cap în gură
-
Breakingacum 11 oreAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Actualitateacum 2 zile
Trupul actriței Gabriela Fleritt, descoperit sub dărâmături după cutremurele din Venezuela. Familia a sperat până în ultima clipă într-un miracol





