Breaking
“Blue Ghost”, a doua misiune spațială privată din toate timpurile care ajunge pe Lună
Firefly Aerospace, un start-up din Austin, Texas, a devenit a doua companie spațială comercială care să trimită o misiune pe Lună, în contextul în care tot mai multe companii se străduiesc să ajungă pe suprafața lunară.
Misiunea spațială privată, desfășurată în parteneriat cu NASA, a avut succes: după lansarea misiunii pe 15 ianuarie și un zbor de două săptămâni, vehiculul-robot “Blue Ghost” a aselenizat duminică, conform The Telegraph.
Nava spațială transportă instrumente și echipamente NASA, inclusiv o foreză care va fi îngropată în suprafața Lunii pentru a-i monitoriza temperatura.
În 2024, Intuitive Machines, cu sediul în Houston, a devenit prima companie privată care să trimită o navă spațială robotizată pe suprafața Lunii. Cu toate acestea, misiunea Intuitive Machines a fost forțată să se încheie mai devreme după ce modulul de aterizare s-a răsturnat.
Blue Ghost, în schimb, pare să fi aterizat în poziție verticală, conform planului, într-un bazin mare din Mare Crisium, sau Marea Crizelor, o zonă de pe partea apropiată a Lunii care poate fi văzută de pe Pământ cu ochiul liber.
Misiunea modulului de aterizare este preconizată să dureze două săptămâni. Misiunea a fost parțial finanțată de NASA, în contextul în care agenția își reînnoiește eforturile de a trimite oameni pe Lună pentru prima dată din 1972.
Planul a fost criticat de Elon Musk, directorul executiv al SpaceX și șeful departamentului de eficiență guvernamentală al lui Donald Trump. În ianuarie Musk a numit Luna „o distragere a atenției”, scriind pe platforma sa de social media X: „Mergem direct pe Marte”.
Blue Ghost, una dintre cele trei misiuni care ar trebui să ajungă pe Lună în următoarele două luni
Blue Ghost este una dintre cele trei misiuni care ar trebui să ajungă pe Lună în următoarele două luni. Intuitive Machines va face o a doua încercare pe 6 martie, în timp ce compania japoneză Ispace are planuri să trimită o navă în aprilie, după o încercare anterioară eșuată în 2023.
Jason Kim, directorul executiv al Firefly, a declarat pentru Bloomberg:
„Văd un scenariu unde lansăm misiuni și ajungem pe Lună în fiecare an și începem să analizăm crearea unui ecosistem pe Lună”.
Aselenizarea Blue Ghost marchează un moment importantă pentru Firefly, care a avut o istorie turbulentă.
Lansată în 2014 sub numele de Firefly Space Systems, compania a fost rapid dată în judecată de Virgin Galactic, compania deținută de Richard Branson, care a susținut că Tom Markusic, fost angajat al Virgin Galactic și co-fondator al Firefly, furase secrete comerciale și informații confidențiale. Markusic a negat acuzațiile.
În 2016, un investitor-cheie s-a retras, forțând compania să concedieze toți cei 150 de angajați și să oprească activitatea de inginerie. Întreprinderea a fost lichidată în 2017 și apoi relansată ca Firefly Aerospace.
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI:
Inițiative ambițioase pentru construcția de STAȚII SPAȚIALE private, finanțate de Jeff Bezos și miliardari din cripto
Breaking
Alertă în Tulcea. MApN a ridicat două F-16, pentru că bucăți de drone „este posibil să fi căzut pe teritoriul României”, în zona Chilia Veche
Sistemele radar ale MApN au detectat vineri, în jurul orei 10.00, ținte aeriene la nord de județul Tulcea, în zona Chilia Veche-Vâlcove. Armata a ridicat în aer două aeronave F-16.
Breaking
Macron nu partajează puterea nucleară, el va decide ce se întâmplă cu armele nucleare pe care le-ar împrăștia prin Europa
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre declarațiile făcute de Emmanuel Macron cu privire la posibilitatea extinderii umbrelei nucleare franceze. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Valentin Stan: Deci ce spune micuțul Macron? Avem o idee nouă. Sigur, el nu spune aici în ce constă ea. Dar te anunță de la început, nu te gândi că împart ceva cu tine. Nu te gândi că ai un say (n.r. drept de a spune ceva) în ceea ce voi decide eu.
Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre declarațiile făcute de Emmanuel Macron cu privire la posibilitatea extinderii umbrelei nucleare franceze. Acesta subliniază faptul că Franța va decide singură când și dacă își folosește arsenalul nuclear. Analistul critică astfel mesajul ca fiind mai degrabă unul politic, cu valoare limitată pentru protecția reală a Europei.
Deci ce spune micuțu Macron? Avem o idee nouă. Sigur, el nu spune aici în ce constă ea, dar te anunță de la început. Nu te gândi că împart ceva cu tine. Nu te gândi că ai un say (n.r. drept de a spune ceva) în ceea ce voi decide eu. Ce spun americanii? Bă, e partajată, de vreme ce am pus instalații nucleare pe teritoriul aliaților. Da, e la nivelul deciziei președintelui SUA folosirea capabilităților nucleare. Dar suntem într-o planificare NATO. Vă respectăm, vă auzim, vă protejăm. Ce zice micuțul Macron? Am o idee nouă. Dar înainte să vă spun ideea, eu hotărăsc. Deci ai înțeles? Nu partajăm nimic, micuțule. Da și uite îți explică acum și mai bine ca să înțelegi. Adică nu vei avea nicio garanție legată de cum pot eu să extind asupra ta umbrela mea nucleară. Dar de ce simți nevoia să-mi spui asta? De ce ne spui asta, Macron? Că știm și noi că Articolul 5 este un articol juridic slab. Am vorbit asta de 1000 de ori. De ce ne spui că nu va fi nicio garanție? De ce faci asta? Cumva pentru că tot ce propui tu acum este un șmen de 2 lei fără nicio valoare, doar ca să-i prostești pe proști?
Breaking
un român stabilit în Olanda
De mai mulți ani, Marius Petre s-a mutat în Olanda alături de familia sa, iar recent a povestit despre diferența uriașă de trai față de România, mai ales atunci când vine vorba despre raportul dintre salarii și prețurile de zi cu zi.
Un olandez economisește 800 de euro cu minimul pe economie
Românul stabilit de mai mulți ani în Țările de Jos a analizat situația plecând de la un criteriu simplu: puterea reală de cumpărare. În opinia sa, nu prețul în sine spune povestea completă, ci procentul din salariul pe care un om îl plătește pentru produsele și serviciile de bază.
„Eu astăzi vreau să vă explic pas cu pas cum prețuri care sunt mai mari în Olanda sunt, de fapt, mai mici decât ceea ce plătești cu puterea de cumpărare în România. În România, un muncitor cu minimul pe economie supraviețuiește. 2.500 de lei + bonusuri de masă. În Olanda, un muncitor cu salariul minim pe economie poate să economisească 800 de euro în fiecare lună, își permite unul-două concedii în fiecare an, ca să înțelegeți diferența”, a spus acesta, în videoclipul său.
Pentru această comparație, Marius a luat în calcul salariul minim net din cele două state. În România, venitul minim este în jur de 2.500 de lei, adică aproximativ 500 de euro. În Olanda, salariul minim net ajunge la aproximativ 2.250 de euro, echivalentul a peste 11.000 de lei. Practic, venitul minim din Olanda este de aproape patru ori și jumătate mai mare.
„Sunt companii care își țin muncitorii pe 2.500 de lei”
Potrivit românului stabilit în vestul Europei, problema reală apare atunci când se analizează cheltuielile raportate la salariu.
„În România sunt persoane pe care le cunosc, persoane cu care am interacționat sau am copilărit. Muncesc pe 2.500 de lei + bonusuri de masă. Sunt companii care nu-și permit să dea bani în plic, să facă evaziune și își țin muncitorii pe 2.500 de lei”, mai spune românul.
Un exemplu clar, explică Marius Petre, este piața chiriilor. În orașe mari din România, precum Iași, chiria pentru un apartament poate ajunge la aproximativ 80% din salariul minim. În schimb, într-un oraș olandez precum Tilburg, chiria reprezintă aproximativ 44% din salariul minim.
În plus, statul olandez oferă subvenții pentru persoanele cu venituri mici.
„Dacă te încadrezi, poți obține o subvenție. Dacă nu mă înșel, ai chiria de 850 de euro, iar statul îți dă înapoi 280 de euro”.
„Unde e mai scumpă pâinea? Păi în România”
Diferențele se văd și la produsele de bază. Deși prețurile pot părea mai mari la prima vedere în Olanda, raportate la venituri acestea sunt mai accesibile decât în România.
De exemplu, un litru de benzină reprezintă aproximativ 0,28% din salariul minim în România, dar doar 0,08% din salariul minim în Olanda. Situația este similară și în cazul alimentelor de bază. O pâine ajunge la aproximativ 0,4% din salariul minim românesc, în timp ce în Olanda reprezintă doar 0,13% din venitul minim.
„Unde e mai scumpă pâinea? Păi în România. Nu trebuie să iei ceea ce vezi mot-a-mot. Trebuie să faci un calcul procentual, să înțelegi de ce în România ăsta moare de foame, iar celălalt are 800 de euro economie”, explică acesta.
Recomandarea autorului:
-
Actualitateacum 3 zileScumpiri la biletele de avion după creșterea prețului combustibilului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu
-
Actualitateacum 2 zileCrescătorii de oi, tentați să vândă mieii de Paște pentru export. „E o decizie grea. Românii mai vor și nu prea”
-
Actualitateacum 2 zileMuzica filmelor legendare ajunge la București. Concert dedicat lui Ennio Morricone și Nino Rota la Sala Palatului
-
Actualitateacum o ziAlina Gorghiu îl atacă dur pe George Simion după scandalul din Parlament: „Nu erai tu cel mai «MAGA dintre MAGA»?”
-
Actualitateacum 2 zileCând au apărut în realitate românii pe scena istoriei și cum i-au găsit ungurii în Pannonia
-
Actualitateacum 3 zileGeneral ucrainean: „Dacă ne limităm doar la apărare, vom fi zdrobiți”. Kievul pregătește acțiuni surpriză pe front
-
Actualitateacum 2 zileIranul confirmă că Mojtaba Khamenei a fost rănit în atacul din 28 februarie, în urma căruia o parte din familia sa a fost ucisă
-
Actualitateacum o ziImpactul digitalizării asupra legislației comerciale: ce trebuie să stii?




