Actualitate
Ce se întâmplă când renunți la zahăr timp de o lună. Descoperiri surprinzătoare și sfaturile specialiștilor
O dietă bogată în zahăr este asociată cu
numeroase probleme de sănătate. Iată cum poți reduce consumul și controla mai
bine pofta de dulce.
Există mai multe semne legate de dependența de zahăr Colaj DMS
În trecut, mesele includeau nu doar felul
principal, ci și felul doi și un desert. Chiar și cu un stil de
viață mai sănătos, nevoia de ceva dulce după fiecare masă rămâne puternică. În
momentele de stres, tentația unei ciocolate este greu de ignorat, iar
dulciurile clasice sunt aproape imposibil de înlocuit cu ciocolată neagră de
calitate.
Multă vreme s-a crezut că un consum ridicat de zahăr poate fi compensat printr-o alimentație sănătoasă și exerciții fizice.
Însă, un test medical de rutină poate dezvălui altceva: un nivel al glicemiei
apropiat de pragul de prediabet.
Având în vedere riscurile – diabet de tip 2, boli cardiovasculare și predispoziția genetică – reducerea zahărului devine o
necesitate, nu doar o alegere.
Regulile sunt simple: fără zahăr adăugat, fără
îndulcitori artificiali, fără fructe uscate. Singurele surse permise sunt cele
naturale, din fructe și lactate. Chiar și mierea este exclusă, fiind
considerată tot zahăr. Procesul nu este deloc ușor, dar eliminarea treptată a
dulciurilor poate ajuta la recalibrarea gusturilor și la reducerea dependenței de zahăr, după cum a demonstrat un experiment realizat pe parcursul unei luni în Marea Britanie, de către The Telegraph.
De ce este zahărul atât de dăunător
Consumul excesiv de zahăr afectează întregul organism, nu doar greutatea corporală, avertizează naturopatul și nutriționistul Rhian Stephenson, fondatorul companiei de suplimente și nutriție Artah din Marea Britanie. El lucrează cu pacienți care au fluctuații ale glicemiei și subliniază că „zahărul slăbește sistemul imunitar, influențează negativ starea de spirit, provoacă dezechilibre metabolice și favorizează inflamația”.
Atunci când consumăm prea mult zahăr, pancreasul eliberează cantități mari de insulină pentru a elimina excesul de glucoză din sânge. În timp, celulele devin rezistente la insulină, ceea ce determină organismul să producă și mai multă. La un moment dat, pancreasul nu mai poate ține pasul, crescând riscul de diabet de tip 2.
„Problema este că zahărul creează dependență. Dacă ai încercat vreodată să mănânci zahăr simplu, nu are un gust deosebit. Dar combinat cu grăsimi – într-un tort, de exemplu – devine irezistibil. Zahărul interferează cu hormonii care reglează apetitul: grelina, care ne semnalează senzația de foame, și leptina, care indică sațietatea. Atunci când sunt dereglate, avem tendința de a mânca mai mult. Sigur, avem nevoie de zahăr în alimentație, dar pentru mulți devine atât de plăcut încât pot consuma dulciuri întreaga zi”, explică nutriționista Karen Preece Smith.
Un consum ridicat de zahăr este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare, obezitate, colesterol ridicat și hipertensiune arterială. De asemenea, studiile sugerează o legătură între zahărul în exces și un risc mai mare de cancer.
„Dacă fiecare persoană și-ar reduce aportul de zahăr cu 10-15%, acest lucru ar putea avea un impact major asupra sănătății publice, reducând riscul de boli cronice și obezitate”, subliniază Preece Smith.
Cum afectează excesul de zahăr sănătatea intestinului
Chiar dacă nu duce direct la creșterea în greutate, consumul excesiv de zahăr poate avea un impact negativ asupra sănătății intestinale. Acesta perturbă echilibrul florei intestinale, favorizează dezvoltarea bacteriilor dăunătoare și provoacă inflamații la nivelul mucoasei intestinale, ceea ce poate duce la probleme digestive și la creșterea permeabilității intestinului („leaky gut”). De asemenea, modifică microbiomul intestinal și poate agrava sindromul de colon iritabil (IBS), afectând, totodată, și căile neuronale responsabile de reglarea apetitului, senzației de sațietate și poftelor alimentare, explică specialistul Rhian Stephenson.
În plus, un aport ridicat de zahăr crește predispoziția organismului de a stoca grăsime, chiar și în absența unui consum caloric excesiv: „Dacă îți expui constant corpul la mese bogate în zahăr, acesta va transforma surplusul în grăsime, care va fi stocată în celulele adipoase. Mulți oameni cred că au o dietă echilibrată, dar, la o analiză mai atentă, se observă un exces de carbohidrați simpli. De exemplu, un mic dejun format din terci de ovăz instant cu banană și miere, un prânz cu un sandviș din pâine albă, o gustare dulce la ceai și o cină cu paste albe și un pahar de vin pare inofensiv. Însă, în realitate, această alimentație este dominată de carbohidrați rafinați, care pot avea un impact negativ asupra sănătății metabolice și intestinale”, avertizează Stephenson.
Cât zahăr ar trebui să consumăm zilnic
Specialiștii recomandă ca zaharurile libere – cele adăugate în alimente și băuturi, dar și cele prezente natural în miere, siropuri, sucuri de fructe și legume, smoothie-uri sau piureuri neîndulcite – să nu depășească 5% din aportul zilnic de calorii.
Pentru un adult, specialiștii recomandă un consum de maximum 30 g de zaharuri libere pe zi, adică aproximativ șapte cuburi de zahăr. De exemplu, o doză de 330 ml de Coca-Cola conține 35 g de zahăr – mai mult decât doza zilnică recomandată.
În România, conform statisticilor, consumul mediu de zahăr este de aproximativ 30 de kilograme pe an per persoană, ceea ce înseamnă în jur de 82 de grame pe zi – adică peste dublul cantității maxime recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.
Cum a ajuns zahărul să ne domine alimentația
Experimentul desfășurat în Marea Britanie, care a analizat efectele renunțării la zahăr timp de o lună, a scos la iveală cantitățile uriașe în care acest ingredient este ascuns în majoritatea produselor din comerț. De aceea este important să verificăm etichetele produselor în care se menționează conținutul de zaharuri.
Potrivit British Nutrition Foundation, în Marea Britanie consumul mediu de zaharuri libere reprezintă între 9-12,5% din aportul caloric zilnic, mult peste recomandările oficiale – o situație similară cu cea din România.
Chiar și alimentele procesate considerate „sănătoase” conțin cantități surprinzătoare de zahăr. De exemplu, conservele de fasole cu conținut redus de sare și zahăr, promovate ca o alegere echilibrată, conțin 3,9 g de zahăr la o jumătate de conservă. De asemenea, multe produse cu conținut scăzut de grăsimi, precum iaurturile, sunt încărcate cu zahăr.
„Problema a început în anii ’80, când s-a promovat intens dieta săracă în grăsimi. Însă, pentru a compensa lipsa grăsimii și a face alimentele mai gustoase, producătorii au adăugat zahăr. Acum știm cât de benefică este proteina, dar multe batoane proteice sunt, în realitate, pline de zahăr”, explică nutriționista Karen Preece Smith.
„Ce trebuie să înțelegem este că marile companii alimentare angajează echipe întregi de specialiști în arome. Scopul lor nu este să creeze alimente sănătoase, ci să găsească o combinație ideală de grăsimi, sare, zahăr și ulei care să ne stimuleze pofta de mâncare. Aceste alimente sunt concepute pentru a fi hiper-palabile (extrem de plăcute la gust – n.red.), ceea ce face ca voința noastră să nu fie suficientă pentru a le rezista. Practic, sunt create pentru a ne face să mâncăm mai mult și să devenim dependenți”, adaugă nutriționista Rhian Stephenson.
De ce etichetele ingredientelor pot fi înșelătoare
Industria alimentară a devenit extrem de abilă în a ascunde zahărul din produsele procesate, explică dr. Zia Stratos, nutriționist la Reborne Longevity Clinic din Londra: „Știu că oamenii sunt atenți la zahăr, așa că îl deghizează sub multiple denumiri”.
De fapt, există peste 60 de moduri prin care zahărul apare pe etichete, inclusiv miere, sirop de arțar, agave, melasă, concentrat de suc de fructe și sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză.
„În biochimie, orice ingredient care se termină în «oză» – fructoză, dextroză, glucoză, galactoză – este tot zahăr”, avertizează dr. Stratos.
O altă denumire care poate induce în eroare este „siropul”: „Indiferent de sursă, un sirop este tot zahăr. Siropul de arțar este unul dintre cele mai puțin procesate, dar, în prezent, multe tipuri de miere și sirop de arțar sunt fie îmbogățite cu zahăr adăugat, fie atât de rafinate încât își pierd toți nutrienții, rămânând doar un compus pur de zahăr”.
Mulți oameni consumă cantități mari de zahăr fără să-și dea seama, convinși că alegerile lor sunt mai sănătoase. „Agave, mierea de Manuka – da, conțin polifenoli și nutraceutice (substanțe cu beneficii pentru sănătate, situate la granița dintre alimentație și medicină, precum probioticele, antioxidanții, vitaminele etc. – n.red.) dar, în esență, tot zahăr sunt”, explică nutriționista Karen Preece Smith.
„Aportul zilnic al unor astfel de produse poate echivala cu câteva batoane de ciocolată, dar, pentru că sunt percepute ca fiind «zahăr sănătos», mulți le consumă fără rețineri”, mai avertizează specialista.
Renunțarea la zahăr: experiență săptămână cu săptămână
După prima săptămână, vei observa deja o reducere a poftei de dulciuri și o energie mai constantă, iar după două săptămâni, corpul tău va învăța să regleze mai eficient nivelul de glicemie.
Săptămâna 1
Eliminarea zahărului din alimentație în prima săptămână se dovedește dificilă, deoarece acesta este prezent în numeroase produse. Se optează pentru alternative mai sănătoase: fructe proaspete, ovăz fără gluten, paste integrale și pâine cu un conținut redus de zahăr. Pentru a evita mesele fade, se utilizează condimente precum ghimbir, chilli și turmeric. Totuși, adaptarea este dificilă, iar pofta de dulciuri persistă.
Săptămâna 2
Un senzor de monitorizare a glicemiei oferă informații detaliate despre impactul alimentelor asupra nivelului de zahăr din sânge. Se constată că unele alimente considerate sănătoase, precum biscuiții de ovăz sau tăițeii cu sos teriyaki, determină creșteri semnificative ale glicemiei. Specialiștii recomandă consumul alimentelor care permit o creștere treptată a glicemiei, prevenind astfel fluctuațiile bruște ce pot duce la oboseală și lipsă de concentrare.
Săptămâna 3
Monitorizarea atentă a glicemiei evidențiază impactul negativ al carbohidraților consumați singuri. Se adoptă strategia combinării acestora cu proteine și grăsimi pentru a menține glicemia stabilă. Se introduc semințe de in în terciul de ovăz și se preferă pastele proteice din mazăre sau linte. Înlocuirea deserturilor clasice cu variante fără zahăr, pe bază de banane, ovăz și unt de arahide, ajută la reducerea poftelor.
Săptămâna 4
Se elimină consumul de alcool, care afectează reglarea glicemiei și sănătatea ficatului. Se observă o îmbunătățire a somnului și o reducere a stărilor de anxietate.
După o lună fără zahăr, dulciurile procesate nu mai par la fel de atrăgătoare, ceea ce indică o recalibrare a gustului și a preferințelor alimentare.
Ce urmează și ce beneficii a adus reducerea consumului de zahăr
După o lună fără zahăr, există atât satisfacția reușitei, cât și preocuparea legată de menținerea noilor obiceiuri alimentare. Consumul ocazional de deserturi nu provoacă fluctuații semnificative ale glicemiei, însă prezența zahărului ascuns în produsele procesate rămâne o problemă.
Pentru a evita recăderile, specialiștii recomandă alternative sănătoase, precum curmale cu unt de arahide și ciocolată neagră sau cacao caldă cu lapte de ovăz. Mai important decât restricția este integrarea unor alimente hrănitoare, bogate în fibre și proteine, care reduc pofta de dulce.
Beneficiile sunt evidente: somn îmbunătățit, piele mai curată, digestie echilibrată și un nivel glicemic mai stabil, confirmat prin analize. Deși aportul alimentar a crescut prin combinarea inteligentă a ingredientelor, greutatea corporală a rămas constantă.
Experimentul demonstrează că renunțarea la zahăr nu presupune privare, ci o mai bună gestionare a alegerilor alimentare.
Dietă pentru detoxifierea de zahăr
Mic dejun: Fulgi de ovăz fără gluten, semințe, fructe de pădure congelate, banană, semințe de in, unt de arahide și iaurt grecesc. Ou poșat pe pâine prăjită.
Prânz: Macrou afumat, linte, salată cu dressing franțuzesc. Fruct și brânză sau nuci.
Gustare: Hummus făcut acasă, cu morcov tăiat sub formă de bastonașe (bețe de morcov) sau caju nesărat cu felii de măr.
Cină: Steak de ton cu legume cu frunze verzi, quinoa sau leguminoase. Mango și un pumn de brânză/nuci.
Forțele ruse au lansat un nou val de atacuri asupra infrastructurii civile ucrainene din zona Dunării, în noaptea de vineri spre sâmbătă. Radarele MApN au identificat un grup de aproximativ douăzeci de drone în apropierea frontierei fluviale cu România, una pătrunxzând pentru scurt timp în spaţiul aerian naţional, în zona Chilia.
O dronă a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian românesc
Incursiunea a fost de scurtă durată, dispozitivul reluându-și ulterior traseul către țintele din Ucraina. Au fost raportate mai multe explozii pe malul ucrainean al Dunării.
Două aeronave F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești în jurul orei 02.00 pentru a monitoriza situația. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, fiind transmis, la ora 02.03, mesaj RO-Alert.
Alerta aeriană a încetat la ora 02.50.
Actualitate
Rădăcinile ascunse ale Europei: de unde provin, de fapt, strămoșii și limbile europenilor de astăzi
Cercetătorii au descifrat originea europenilor: triburile nomade care, în urmă cu 8.500 de ani, au declanșat un genocid continental, dar au pus bazele tuturor limbilor indo-europene vorbite astăzi. Ei sunt strămoșii genetici și lingvistici care au remodelat definitiv chipul Europei.
Înmormântarea unei căpetenii Yamnaya FOTO Rome World/facebook
Limbile indo-europene reprezintă cea mai mare familie de limbi din lume, fiind vorbite de aproape jumătate din populația globală. Totodată, aproximativ 94% dintre europeni vorbesc o limbă indo-europeană, în principal din ramurile romanică, germanică și slavă. Secole de-a rândul, cărturarii și, mai apoi, oamenii de știință moderni au încercat să găsească originea acestor limbi și strămoșii comuni ai europenilor. Au fost emise tot soiul de ipoteze, unele logice, altele fanteziste, dar niciodată nu s-a ajuns la un consens. Noile studii, bazate pe analize avansate asupra ADN-ului unor indivizi care au trăit acum 8.500 de ani, au rezolvat aproape în întregime enigma și au scos la iveală o concluzie absolut surprinzătoare.
Două studii realizate de echipe internaționale de cercetători, pe baza ADN-ului, și publicate în revista Nature, au ajuns la concluzia că strămoșii europenilor erau o populație care trăia pe teritoriul actualei Rusii, în urma cu aproximativ 6500 de ani. Ei au dus la apariția unui grup de păstori nomazi care avea să joace un rol esențial în răspândirea limbilor indo-europene. Mai apoi, neamurile europene de astăzi s-au născut în urma unui genocid cumplit, care a avut loc acum câteva mii de ani pe tot parcursul continentului.
O mână de sate din stepele rusești și un popor care a schimbat istoria lumii
Cercetările efectuate de-a lungul ultimelor decenii s-au apropiat progresiv de această descoperire uimitoare, publicată recent în revistele de specialitate. Mai precis, treptat, oamenii de știință au început să îi identifice pe cei care au adus proto-indo-europeana pe continentul european și, totodată, pe cei care au definit genetic noile popoare de pe acest vast teritoriu. Era vorba despre triburile Yamnaya, populații de păstori și războinici din stepele nord-pontice care au invadat Europa. Cu toate acestea, existau o serie de sincope, pe care noile cercetări le-au rezolvat.
Mai precis, a fost identificată populația care a stat la baza formării triburilor Yamnaya – adică strămoșul originar al europenilor și, totodată, poporul care a dat naștere primei limbi proto-indo-europene, cea din care s-au dezvoltat toate celelalte limbi și graiuri indo-europene de pe Glob. Unul dintre susținătorii acestei ipoteze este geneticianul David Reich, de la Harvard Medical School și Harvard University. Acesta a emis ipoteza că acest strămoș ancestral provine din regiunea Caucaz – Volga Inferioară. „Este pentru prima dată când avem o imagine genetică unificatoare pentru toate limbile indo-europene”, a declarat, pentru Harvard Medical School, coautorul principal Iosif Lazaridis, cercetător asociat în biologia evoluției umane la Facultatea de Arte și Științe (FAS) a Universității Harvard. Ulterior, două studii de referință, publicate în revista Nature, identifică drept nucleu inițial această populație din regiunea Caucaz – Volga Inferioară, considerată sursa proto-indo-europenei, limba precursoare a tuturor acestor idiomuri.
Această populație trăia în stepa eurasiatică, pe teritoriul actualei Rusii, în urmă cu aproximativ 6.500 de ani, în Epoca Cuprului (Eneolitic). Aria sa de răspândire se întindea de la câmpiile de-a lungul Volgăi Inferioare până la poalele nordice ale Munților Caucaz. Potrivit cercetătorilor, membrii acestui grup s-au deplasat spre vest, unde s-au amestecat cu populațiile locale, dând naștere culturii Yamnaya — acel faimos grup de păstori nomazi care avea să joace un rol esențial atât în răspândirea limbilor indo-europene, cât și în formarea popoarelor europene.
Practic, după cum indică studiile, populația Yamnaya s-a format din doar câteva mii de indivizi care trăiau în sate învecinate, în urmă cu circa 5.700–5.300 de ani. În scurt timp, aceștia au dezvoltat o economie inovatoare, bazată pe păstoritul mobil, care le-a permis să exploateze vastele teritorii ale stepelor. Această adaptare a dus la o expansiune demografică rapidă; în doar câteva secole, descendenții lor s-au răspândit pe un teritoriu uriaș, de la Europa Centrală până în estul Asiei.
Descoperirea reprezintă o confirmare importantă a „ipotezei stepelor”, formulată în secolul al XIX-lea, care plasează originea limbilor indo-europene în stepele Eurasiei. De-a lungul ultimelor decenii, lingviștii și arheologii au observat asemănări între limbi precum latina, greaca și sanscrita, sugerând existența unei limbi comune străvechi. Acum, genetica vine să completeze acest tablou.
Pe lângă limbă, triburile Yamnaya au moștenit tradiții culturale importante de la această populație străveche, inclusiv obiceiul de a-și îngropa morții în kurgane (morminte acoperite cu movile de pământ). Concluziile au fost formulate pe baza a două studii: primul, cu ADN obținut de la 354 de indivizi din Rusia și Europa de Sud-Est, iar al doilea, cu 81 de probe din Ucraina și Republica Moldova. Aceste date au fost completate de informații genetice existente de la aproape 1.000 de indivizi antici.
Cel mai mare mister din România. Mormintele de cai din nordul ţării, vechi de 4.000, care i-au lăsat fără răspuns pe cercetătorii lumii
În concluzie, câteva mii de indivizi din Epoca Cuprului (o perioadă de tranziție de la epoca pietrei la cea a metalelor), adunați în câteva sate din stepele rusești, au migrat către vest. Nu se știe exact ce i-a determinat să plece, însă pe teritoriul Ucrainei și, probabil, al Republicii Moldova de astăzi, au întâlnit populații locale, neolitice. S-au amestecat cu localnicii și au dat naștere civilizației Yamnaya, un neam de păstori războinici care avea să schimbe total destinul Europei.
Yamnaya, „tații” europenilor și un genocid preistoric
Acești Yamnaya au dezvoltat un stil de viață revoluționar. Erau crescători de vite și oi și se presupune că au fost prima populație din lume care a domesticit calul și l-a folosit pentru păstoritul nomad. Totodată, au fost primii care au învățat să utilizeze carele trase de boi. Aceste descoperiri i-au transformat în războinici redutabili. În plus, le-au asigurat o mobilitate extraordinară, care le-a modelat stilul de viață. Erau nomazi care străbăteau, cu familiile și bunurile urcate în care, stepele întinse, în căutare de noi pășuni și noi teritorii de cucerit.
„Am descoperit că Yamnaya descind din doar câteva mii de
oameni care trăiau în câteva sate învecinate, acum 5.700–5.300 de ani. Ca descedenți ai lor, Yamnaya au dezvoltat o economie radical nouă, care le-a permis
să-și urmeze turmele de animale în zone de stepă deschisă, anterior
inaccesibile. Acest lucru a dus la o explozie demografică, astfel încât, în
câteva sute de ani, descendenții Yamnaya numărau zeci de mii de persoane și
erau răspândiți de la Ungaria până în estul Chinei”, precizează Reich pentru Harvard Medical School.
Aceste triburi de păstori războinici — oameni de statură înaltă, cu pielea albă, păr roșcat sau blond și toleranți la lactoză (populațiile de vânători-culegători europeni nu o tolerau) — au tăbărât asupra civilizațiilor neolitice și eneolitice ale Lumii Vechi. Oamenii culturii Yamnaya, așa cum arată Martin Trautmann în lucrarea sa „First bioanthropological evidence for Yamnaya horsemanship”, cunoșteau metalurgia, reușind să confecționeze în special arme din bronz.
Practicau rar agricultura, doar pe malurile râurilor, atunci când staționau mai mult timp într-un loc; în acele perioade își fortificau și așezările. Meșteșugarii aveau un statut aparte în lumea Yamnaya, obiectele din metal fiind descoperite în cantități mari în mormintele elitelor tribale. În contrast, populațiile neolitice din Europa mileniului VII î.Hr. erau mai mici de statură, cu pielea mai închisă la culoare și părul brunet. În plus, nu aveau o cultură a războiului și nici nu excelau în zona metalurgiei, folosind arme și unelte din piatră. Mai mult, civilizațiile neolitice europene erau slăbite atât de o epidemie misterioasă, despre care vorbesc mulți oameni de știință, cât și de războaie intertribale.
Din ce limbă vine, de fapt, numele Moldova. Istoria zbuciumată a constituirii principatului românesc
În fața puternicilor războinici Yamnaya — mai bine echipați, mai fortificați fizic, mai rapizi și mai violenți — comunitățile agrare ale Vechii Europe au fost victime sigure. Tot mai mulți specialiști pun pe seama acestei invazii devastatoare distrugerea majorității marilor așezări neolitice, din zona danubiană (inclusiv de pe teritoriul țării noastre) și până la triburile neolitice britanice (cei care au ridicat Stonehenge). Războinicii Yamnaya au „măturat” continentul de la un capăt la celălalt, studiile genetice și arheologice scoțând la iveală un adevărat război de exterminare. Efectiv, genele bărbaților neolitici din Europa au dispărut.
Cel mai probabil, războinicii Yamnaya au exterminat bărbații din fiecare comunitate și au păstrat o parte a femeilor. Specialiștii danezi au descoperit șocați că nu a rămas mai nimic în structura poporului danez, de exemplu, din genetica strămoșilor neolitici. În mare parte doar a celor din cultura Yamnaya. „A fost o schimbare atât de rapidă de populație, efectiv fără descendenți ai predecesorilor”, preciza paleocologistul Anne Birgitte Nielsen de la Universitatea din Lund.
„Sunt tot mai convins de faptul că a fost un fel de genocid”, preciza și cercetătorul Kristian Kristinsen. La rândul lor, noile studii genetice arată că într-adevăr peste 80% dintre europenii de astăzi sunt descedenți ai Yamnaya. „Au schimbat radical populația Europei, cu perturbări majore
în Germania, Spania, Italia și Ungaria (…) În Marea
Britanie, a avut loc o înlocuire a populației de peste 90% în doar câteva
decenii”, preciza Reich.
În plus, acești războinici ai stepelor au adus și limbile proto-indo-europene, moștenite de la strămoșii lor din zona Volgăi.
Actualitate
Amenzi de zeci de mii de lei în cazul cabinetului în care o femeie a murit după o procedură de lifting. Neregulile găsite de inspectori
Cabinetul privat din Capitală, unde o femeie a intrat în comă și ulterior a murit după o procedură estetică, a fost închis, fiind aplicate amenzi în valoare de zeci de mii de lei, a anunțat, vineri, Ministerul Sănătăţii.
Ministerul Sănătății a anunțat sancțiuni în cazul cabinetului privat din Capitală FOTO Arhivă
Ministerul Sănătății a informat, printr-un comunicat transmis vineri, că, deși inițial verificările au fost întârziate de faptul că unitatea a fost găsită închisă, inspectorii sanitari au reușit ulterior să efectueze controlul, conform atribuțiilor legale.
Astfel, pentru neregulile grave constatate, inspectorii sanitari au decis închiderea cabinetului medical, ridicarea Autorizației Sanitare de Funcționare și aplicarea mai multor amenzi în cumul de 70 000 de lei.
Decizia a fost luată conform HG 857/2011 pentru deficiențe majore în procesul de sterilizare a instrumentarului medical; nerespectarea dotărilor obligatorii și a circuitelor funcționale și încălcarea normelor de igienă și a protocoalelor de dezinfecție.
Decizia vine după ce o femeie de 45 de ani din Vâlcea a venit la București pentru o operație estetică de lifting facial. În timpul intervenției, pacienta a suferit complicații grave și a ajuns în moarte cerebrală, fiind transferată de urgență la Spitalul Floreasca.
Aceasta s-a aflat în moarte clinică timp de o săptămână, fiind ținută în viață doar de aparate, ulterior fiind constatat decesul. Investigațiile CT efectuate în spital au indicat o hemoragie cerebrală intraventriculară, cel mai probabil cauzată de ruptura unui vas de sânge.
Soțul acesteia, Sorin Dumitru, a acuzat că intervenția ar fi fost realizată în condiții improprii și că soția sa nu ar fi fost supusă unor analize preoperatorii care ar fi putut preveni tragedia.
Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, a dispus marți un control al Inspecției Sanitare la cabinetul medical din București unde a fost realizată procedura, însă clinica era închisă.
Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB) a anunțat ulterior că s-a autosesizat și că a iniţiat cercetarea disciplinară a medicului implicat în intervenţie.
O dronă rusească a pătruns în spaţiul aerian al României. MApN a ridicat avioane F-16
Forțele ruse au lansat un nou val de atacuri asupra infrastructurii civile ucrainene din zona Dunării, în noaptea de vineri...
Rădăcinile ascunse ale Europei: de unde provin, de fapt, strămoșii și limbile europenilor de astăzi
Cercetătorii au descifrat originea europenilor: triburile nomade care, în urmă cu 8.500 de ani, au declanșat un genocid continental, dar...
Amenzi de zeci de mii de lei în cazul cabinetului în care o femeie a murit după o procedură de lifting. Neregulile găsite de inspectori
Cabinetul privat din Capitală, unde o femeie a intrat în comă și ulterior a murit după o procedură estetică, a...
Scandal în Poliția Olt: un bărbat mușcat de câine în curtea unei secții, pus să curețe sângele cu mopul
O anchetă a fost deschisă de poliţişti după ce un bărbat a fost muşcat de un câine în curtea sediului...
Cât de pregătită este România pentru o nouă criză mondială. „Va fi mult mai periculoasă decât cea din 2008”
Criza mondială va prinde România complet nepregătită, având în vedere criza politică, resursele financiare limitate, recesiunea deja instalată, inflația care...
Originea controversată a numelui orașului Deva. Ipotezele stranii care îl leagă de Decebal, celți și râuri sacre
Numele Deva, păstrat din vremuri străvechi de orașul din vestul României, are un istoric controversat, dezbătut intens de oamenii de...
Goldie Hawn, apariție spectaculoasă la 80 de ani. Actrița a impresionat într-o rochie elegantă, cu detalii transparente
Goldie Hawn a atras toate privirile la cea mai recentă apariție a sa în cadrul emisiunii Jimmy Kimmel Live!, unde...
-
Actualitateacum 2 zileCele mai bune foarfeci de grădină 2026: Top 7 + alternative – cum alegi corect și eviți greșelile, în funcție de buget, nevoi și utilizare
-
Breakingacum 3 zileUnde pot fi consultate documentele tehnice ale cadastrului
-
Actualitateacum 3 zileCCR dă „undă verde” beneficiilor pentru șefii companiilor de stat: sesizarea lui Nicuşor Dan, respinsă
-
Actualitateacum 2 zileProiectul care interzice cumulul pensie-salariu la stat va fi adoptat joi de Guvern
-
Actualitateacum 2 zileRomânii care pleacă în minivacanța de 1 Mai cu mașina personală ar trebui să facă plinul de acasă
-
Breakingacum 2 zileCum a comentat Ilie Bolojan acuzațiile lui George Simion în privința SAFE: România are nevoie de investiții în apărare
-
Breakingacum 2 zileDonald Trump a vorbit despre OZN-uri în prezența echipajului NASA care a mers spre Lună. Reacția amuzantă a astronauților
-
Breakingacum o ziCiprian Ciucu „s-a jucat” cu AI la Primărie. Ce a descoperit edilul