Actualitate
Cum să demontezi șantajul digital: dovezi, raportare și protecția împotriva hărțuirii online
Apelarea la autorități și la instituțiile specializate, care pot interveni pentru eliminarea conținutului abuziv și pentru identificarea agresorului, este esențială, precum și raportarea conținutului sau profilului agresorului către platforma respectivă.
Agresorii mizează pe frica victimelor, dar pot fi opriți. Foto: Shutterstock
Pentru
multe victime ale revenge pornului sau alte forme de hărțuire digitală,
șantajul devine o capcană sufocantă. Prima reacție este, de multe ori, una de
panică – teama că imaginile ar putea fi făcute publice determină victima să
cedeze în fața agresorului. Însă, potrivit psihologului Mădălina Guluță,
„șantajul, sub orice formă, este o infracțiune, iar agresorul nu trebuie lăsat
să dețină controlul“. Cei care șantajează mizează pe frica victimei pentru a
obține ceea ce își doresc – fie favoruri sexuale, bani, fie control emoțional
asupra acesteia. Tocmai de aceea, cea mai importantă regulă este să nu cedezi.
„Dacă oferi ceea ce îți cere agresorul, cel mai probabil șantajul va continua,
nu se va opri“, explică psihologul.
În
unele cazuri, victimele pot încerca să tragă de timp pentru a colecta cât mai
multe dovezi, fără a-i oferi agresorului ceea ce cere. „Există situații în care
victima poate încerca să obțină mai multe informații jucând rolul unei persoane
cooperante. De exemplu, poate încerca să afle dacă agresorul acționează singur
sau dacă face parte dintr-un grup, dacă șantajul este doar o amenințare fără
fundament sau dacă, într-adevăr, deține imagini compromițătoare indiferent dacă
sunt reale sau de tip deepfake. Întrebări precum «De unde ai acele imagini?»,
«Ce vrei exact de la mine?» pot oferi indicii despre sursa materialelor și
despre intențiile agresorului. Acest tip de abordare trebuie însă făcut cu
foarte mare atenție și cu scopul clar de a aduna dovezi“, subliniază Guluță.
„Informația corectă este cea mai bună armă împotriva manipulării și a hărțuirii online.“ – Mircea Șcheau, specialist în securitate cibernetică
Oricât
de greu ar fi, cea mai importantă reacție este să nu rămâi singură în această
situație. „Șantajul funcționează pe tăcere și frică. Dacă victima rupe tăcerea,
cere ajutor și acționează rapid, își poate crește șansele de a opri agresorul
și de a-și recăpăta controlul asupra propriei vieți“, conchide psihologul. Iar
pentru ca acest proces să înceapă cât mai repede, este crucial ca victima să nu rămână izolată și să ia măsuri imediate.
Apelarea
la autorități și la instituțiile specializate, care pot interveni pentru
eliminarea conținutului abuziv și pentru identificarea agresorului, este
esențială, precum și raportarea conținutului sau profilului agresorului către
platforma respectivă. „Primii pași sunt contactarea Directoratului Național de
Securitate Cibernetică (DNSC) și a Poliției Române pentru a se bloca și șterge
conținutul malițios cât mai repede. Astfel începe procesul de identificare a
atacatorului pentru ca acesta să fie tras la răspundere din punct de vedere
legal“, explică Mircea Șcheau, specialist în securitate cibernetică, pentru
„Weekend Adevărul“.
Cum să strângi dovezi
„Între
momentul în care victima descoperă materialul și cel în care un specialist în
securitate cibernetică preia cazul, acel conținut poate suferi modificări,
poate fi mutat pe alte platforme sau chiar șters pentru a evita detectarea“,
explică specialistul. Pentru a crește șansele ca agresorul să fie identificat
și tras la răspundere, fiecare detaliu contează: „Orice captură de ecran este
mai mult decât recomandată. Orice informație suplimentară, orice detaliu care
adaugă complexitate cazului reduce volumul de muncă al specialiștilor în
securitate cibernetică și îi ajută să încadreze mai rapid infracțiunea“,
subliniază specialistul.
Raportarea
trebuie să fie cât mai detaliată și să includă capturi de ecran cu data și ora,
linkurile exacte ale paginilor unde a fost publicat conținutul, precum și orice
alte dovezi care pot ajuta la investigarea cazului. „Aceasta nu este doar o
recomandare pentru femei, ci pentru oricine care se confruntă cu un atac
digital. Cu cât raportarea către Poliție și DNSC este mai bine documentată, cu
atât șansele de a acționa eficient și rapid cresc“, punctează Mircea Șcheau,
președinte al Cloud Security Alliance – Romania Chapter.
Odată
ce un conținut compromițător este distribuit online, urmărirea traseului său
devine o provocare majoră, mai ales dacă acesta este preluat și redistribuit de
persoane necunoscute. „Nu este întotdeauna posibil să urmărim exact cum se
rostogolește un mesaj dăunător. Dacă a fost preluat și redirecționat de pe un
profil, nu mai există un control direct asupra felului în care circulă“,
explică Mircea Șcheau. În multe cazuri, victimele află de existența
conținutului abuziv prin avertizările prietenilor sau colegilor, dar dacă
informațiile sunt răspândite în grupuri private sau pe site-uri obscure,
urmărirea și eliminarea lor necesită metode mai avansate.
Protecția datelor este esențială pentru diminuarea riscurilor în mediul digital. Foto: Shutterstock
Însă
victimele pot apela și la platforme specializate în raportarea conținutului
abuziv. Acestea pot introduce site-urile în liste negre, reducând vizibilitatea
lor în motoarele de căutare și împiedicând accesul la ele în rețele
monitorizate. De asemenea, există instrumente prin care se poate verifica dacă
o anumită imagine sau un videoclip a fost redistribuit pe alte platforme.
„Există mecanisme prin care se poate identifica dacă o imagine apare pe mai
multe site-uri sau dacă a fost preluată și difuzată prin diverse canale“,
explică Mircea Șcheau. Printre acestea se numără Google Reverse Image Search,
care permite încărcarea unei imagini pentru a detecta site-urile pe care mai
apare, dar și servicii specializate în protejarea identității digitale,
capabile să monitorizeze și să semnaleze utilizatorului distribuirea
neautorizată a conținutului său personal.
De
asemenea, o metodă de protecție este prevenirea răspândirii viitoare a
materialelor compromițătoare: unele platforme permit încărcarea preventivă a
imaginilor, astfel încât acestea să fie automat blocate dacă cineva încearcă să
le publice. Această tehnologie este deja folosită de organizații internaționale
care luptă împotriva revenge pornului și a altor forme de hărțuire digitală.
„Nu toate aceste metode sunt disponibile pentru publicul larg, însă există
instrumente prin care se poate urmări și limita răspândirea unui conținut
abuziv. Important este ca victimele să acționeze rapid, să colecteze dovezi și
să ceară sprijinul autorităților și al experților în securitate cibernetică“,
conchide Șcheau.
Educația, cheia protecției digitale
„Tot
ceea ce postăm pe internet rămâne acolo și poate fi exploatat ulterior de
infractorii cibernetici. Fiecare fotografie, fiecare check-in, fiecare grup în
care ne afișăm creează o amprentă digitală pe care, mai devreme sau mai târziu,
cineva o poate folosi în scopuri malițioase“, avertizează Mircea Șcheau,
specialist în securitate cibernetică. De aceea, este esențial să ne gândim de
două ori înainte de a publica informații personale pe rețelele sociale.
„Infractorii își fac treaba exploatând aceste detalii. Noi ar trebui să ne facem
partea noastră – să ne impunem propriile limite și să filtrăm ceea ce expunem
public“, subliniază specialistul.
Autocontrolul
în mediul online nu înseamnă paranoia, ci o formă de protecție digitală
necesară, mai ales în contextul în care deepfake-urile și alte tipuri de
manipulare a identității se răspândesc rapid. Gestionarea atentă a prezenței
online nu doar că ne protejează de situații precum hărțuirea digitală,
șantajul, revenge pornul, ci și de furtul de identitate sau alte tipuri de
atacuri cibernetice.
Pentru
cei care vor să se informeze constant și să fie la curent cu riscurile și
măsurile de protecție, există mai multe resurse oficiale recomandate: Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Centrul Național Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informații (SRI), site-ul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), Poliția Română – secțiunea dedicată
securității online, precum și site-ul sigurantaonline.ro – un proiect național
de conștientizare a securității cibernetice, susținut de DNSC, Poliția Română
și Asociația Română a Băncilor (ARB). Accesând aceste surse, utilizatorii pot
înțelege mai bine mecanismele prin care infractorii operează și pot lua măsuri
pentru a preveni atacurile digitale. „Informația corectă este cea mai bună armă
împotriva manipulării și a hărțuirii online“, subliniază Mircea Șcheau.
Actualitate
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA
Acordul de pace încheiat între Statele Unite și Iran reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că Washingtonul nu a reușit să obțină prin forță militară obiectivele pe care și le propusese inițial. Analiza documentului convenit între cele două părți sugerează că administrația americană a renunțat la o serie de condiții considerate anterior esențiale în negocierile privind programul nuclear iranian.
Donald Trup a semnat acordul cu Iranul la Versailles/FOTO:X
Semnarea memorandumului la Versailles – loc asociat în memoria colectivă cu tratatele impuse în urma conflictelor majore – a atras atenția observatorilor internaționali. Pentru criticii administrației Trump, alegerea locului simbolizează diferența dintre obiectivele declarate înaintea conflictului și rezultatul final al negocierilor, scrie The Guradian.
De la cerințe maximale la compromisuri majore
Înainte de izbucnirea războiului de 12 zile dintre Israel și Iran, susținut de Statele Unite, Washingtonul prezentase un set de condiții stricte pentru un eventual acord nuclear.
Printre acestea se numărau eliminarea aproape completă a capacităților iraniene de îmbogățire a uraniului, transferul în afara țării al stocurilor existente de material nuclear îmbogățit și interzicerea construirii unor noi facilități de procesare.
Documentul actual reflectă însă o abordare mult mai flexibilă. Președintele Donald Trump a recunoscut, în cadrul summitului G7 de la Évian, că Iranul va putea continua îmbogățirea uraniului pe propriul teritoriu, argumentând că și alte state din regiune dețin programe nucleare.
De asemenea, Washingtonul nu mai insistă asupra eliminării imediate a stocurilor iraniene de uraniu puternic îmbogățit. Oficialii americani acceptă acum posibilitatea ca acestea să fie diluate sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), chiar pe teritoriul Iranului.
Relaxarea sancțiunilor, un pas cu implicații majore
Memorandumul prevede și o relaxare treptată a regimului de sancțiuni economice. Pentru ca exporturile de petrol iranian să poată fi reluate, Statele Unite vor trebui să acorde derogări nu doar pentru tranzacțiile comerciale directe, ci și pentru servicii conexe precum transportul, asigurările și operațiunile bancare.
Experți în sancțiuni avertizează că o asemenea măsură ar afecta însăși arhitectura sistemului de presiune economică construit de Washington împotriva Teheranului în ultimele decenii.
Dacă negocierile nucleare vor evolua favorabil, ar putea urma și ridicarea unor sancțiuni primare și secundare, precum și a unor restricții internaționale, într-o schimbare care ar redefini relațiile americano-iraniene într-un mod fără precedent de la Revoluția Islamică din 1979.
Strâmtoarea Ormuz, miza principală
În centrul negocierilor se află și redeschiderea completă a traficului prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Paradoxal, susțin criticii acordului, conflictul militar a contribuit la destabilizarea unei căi maritime care funcționa înainte de izbucnirea ostilităților. Textul memorandumului sugerează că actualul regim de navigație liberă este garantat doar pentru o perioadă de 60 de zile, după care Iranul și statele din Golf vor începe discuții privind administrarea viitoare a zonei.
„A fost păcălit”. Presa americană îl critică pe Donald Trump, după concesiile făcute Iranului
Reconstrucția Iranului, o provocare financiară
Documentul include și propunerea creării unui fond de reconstrucție de aproximativ 350 de miliarde de dolari pentru Iran. Statele Unite afirmă că vor facilita înființarea mecanismului financiar, însă nu intenționează să contribuie direct la finanțarea acestuia.
Pentru ca proiectul să devină realitate, statele din Golf ar trebui să suporte o parte semnificativă a costurilor, în pofida tensiunilor generate de conflictul recent și a impactului economic pe care l-au resimțit propriile economii.
Analiștii consideră că nici măcar deblocarea activelor iraniene din străinătate, estimate la aproximativ 24 de miliarde de dolari, nu va fi suficientă pentru a rezolva problemele structurale ale economiei iraniene.
Comparat cu acordul din 2015
Mulți dintre participanții la negocieri resping comparațiile directe cu acordul nuclear din 2015, negociat în timpul administrației Barack Obama. Contextul actual este diferit, în special după deteriorarea infrastructurii nucleare iraniene în urma conflictului recent.
Totuși, diferența fundamentală constă în natura documentelor. Acordul din 2015 era un tratat complex de control al armamentului, cu mecanisme detaliate de verificare și monitorizare. Memorandumul actual reprezintă mai degrabă un cadru pentru negocieri viitoare, fără a oferi soluții concrete privind verificarea programului nuclear iranian.
Textul se limitează la reafirmarea poziției Iranului potrivit căreia nu urmărește obținerea unei arme nucleare. Pentru experții în neproliferare, însă, declarațiile de intenție au o valoare limitată în absența unor mecanisme solide de control și verificare.
Factorul economic
Explicând motivele care au stat la baza acordului, Donald Trump a invocat în mod direct riscurile economice globale generate de continuarea conflictului.
Președintele american a avertizat că prelungirea războiului ar fi putut provoca o recesiune internațională și perturbări severe ale aprovizionării cu petrol.
„Nu am vrut să fiu președintele asociat cu o catastrofă economică”, a declarat Trump, făcând referire la Herbert Hoover, liderul american adesea asociat cu Marea Criză Economică.
Pentru mulți observatori, această justificare reflectă realitatea strategică a momentului: în fața riscurilor economice și energetice globale, Washingtonul a ales compromisul diplomatic în locul continuării confruntării, chiar dacă acest lucru a presupus renunțarea la o serie de obiective pe care anterior le considera ne-negociabile.
Actualitate
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat gunoi” în coșul de cumpărături, deși, în realitate, a fost vorba de singură frunză de kale rămasă prinsă în cărucior.
Femeia nu a observat că în cărucior căzuse o frunză. FOTO Shutterstock
Monica Serro, 42 de ani, se afla în parcarea unui supermarket Sainsbury’s, unde încărca în mașină alimente colectate pentru persoane vulnerabile, potrivit Daily Mail Online.
Când a returnat căruciorul, nu a observat că o frunză mare de kale se desprinsese și rămăsese blocată în cadrul metalic. În acel moment, un agent de la Gedling Borough Council a abordat-o, insistând că frunza reprezintă „deșeu alimentar”.
„Mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”
Agentul a emis pe loc amenda.
„Am fost uluită. Îi arătam că e doar o frunză de kale, dar mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”, a declarat ea.
Monica, care strânge gratuit alimente pentru comunitate, spune că agentul a amenințat-o cu o amendă mai mare dacă nu îi furnizează datele. „Mama mea era foarte afectată, nu am vrut să escaladez situația”, a spus ea.
După ce a contestat sancțiunea, femeia a descoperit că pe procesul-verbal figura o altă adresă și că motivul amenzii era trecut ca „aruncarea unui muc de țigară”, deși ea nu fumează. Consiliul a anunțat ulterior că a existat „o eroare tehnică” și a anulat amenda, cerându-și scuze.
„Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale”
Într-un mesaj oficial, Gedling Borough Council a transmis că incidentul „nu a fost un act deliberat de aruncare a gunoiului” și că sancțiunea a fost anulată după verificarea imaginilor de pe camera agentului.
Monica spune însă că experiența a lăsat-o cu anxietate: „Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale. M-a făcut să mă simt urmărită pentru orice gest mărunt”.
Actualitate
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei, a anunțat joi premierul Donald Tusk. Alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment. Anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima.
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de asasinarea unui rus. FOTO: X/@HannaLiubakova
Potrivit acestuia, reținerea a fost realizată în cooperare cu Agenția de Securitate Internă a Poloniei, suspectul folosind un pașaport georgian. Poliția locală din Lublin a precizat că documentul aparține unui bărbat în vârstă de 36 de ani.
În același dosar, alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment.
Victima, cunoscut critic al Kremlinului
Procurorii au identificat victima ca fiind Robert Kuzovkov, cunoscut și sub pseudonimul Semion Skrepețki, un caricaturist rus stabilit în Polonia din 2021. Acesta era cunoscut pentru desenele sale critice la adresa președintelui rus Vladimir Putin și a altor figuri politice de la Moscova.
Autoritățile au precizat că victima a fost împușcată de cinci ori, printre care o dată în cap. Martorii și anchetatorii susțin că atacatorul ar fi tras inițial mai multe focuri, apoi s-ar fi apropiat și ar fi continuat atacul de la mică distanță.
Caricaturistul locuia în Polonia de mai mulți ani deoarece se temea de persecuții politice în Rusia. În exil, acesta a continuat să participe la evenimente ale opoziției ruse și să publice conținut critic la adresa regimului de la Kremlin.
Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima
Premierul Donald Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima, fără a oferi detalii suplimentare, subliniind că există indicii privind o posibilă motivație politică.
„Totul indică faptul că este vorba de un asasinat politic”, a afirmat anterior Tusk, adăugând că, în cazul în care implicarea Rusiei va fi confirmată, incidentul ar avea „o dimensiune internațională extrem de gravă”.
Joi dimineață, viceministrul de Externe Władysław Bartoszewski a declarat pentru Radio Zet că printre posibilii suspecți ar putea fi și persoane de origine cecenă, având în vedere criticile frecvente ale victimei la adresa acestora.
Anchetă în desfășurare
Poliția și procurorii polonezi continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualele legături internaționale ale cazului.
Autoritățile nu au confirmat deocamdată dacă reținerile efectuate sunt direct legate de autorul sau comanditarii crimei.
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA
Acordul de pace încheiat între Statele Unite și Iran reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că Washingtonul nu a reușit...
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat...
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei,...
Companiile din România caută angajați rezistenți la stres. Unii le cresc salariile cât să acopere inflația
Într-un climat economic marcat de scăderea consumului, creșterea costurilor și incertitudine politică, companiile din România își schimbă prioritățile. Angajatorii caută...
Care sunt cele mai bine plătite nișe în dezvoltarea web?
Am avut cândva trei anunțuri deschise în același timp, într-o dimineață în care cafeaua se răcise lângă laptop și browserul...
Cum și-au recăpătat culoarea satele din Banat. Radu Trifan: „Nimeni nu vrea să-și crească copiii într-un sat decăzut”
Radu Trifan, fondatorul Asociației Acasă în Banat și managerul Muzeului Satului Bănățean, a cutreierat aproape toate satele din Banat. El...
Debut de coșmar pentru Ronaldo la Mondial! Portugalia s-a chinuit cu RD Congo, 1-1, în grupa K
Portugalia și RD Congo s-au duelat la Houston, într-o partidă din Grupa K a Campionatului Mondial 2026. Meciul a fost...
-
Actualitateacum 3 zileCum înregistrezi o companie străină în scopuri de TVA în România: pas cu pas, 2026
-
Actualitateacum 3 zilePește de sezon în mai-iunie: ce specii merită să cumperi și cum le prepari
-
Actualitateacum 3 zileCum te poate ajuta Infinity să ajungi mai rapid la clienți din toată țara
-
Actualitateacum 3 zile
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
-
Actualitateacum 2 zile
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
-
Breakingacum 2 zileCele 3 alimente la care trebuie să renunțăm după 40 de ani. Mihaela Bilic explică motivul pentru care nu ar trebui să le mai mâncăm
-
Breakingacum 2 zileExistă putiniști buni și putiniști răi. Dan Dungaciu: „Cordonul sanitar s-a strâmtorat doar în jurul AUR-ului”
-
Actualitateacum 3 zile
Incident în Canalul Mânecii: o fregată rusă ar fi tras focuri de avertisment spre un iaht britanic