Canalul Siret-Bărăgan, proiectul lansat de Nicolae Ceaușescu în 1986, va fi reluat în 2025. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a anunțat că la sfârșitul lunii aprilie va demara șantierul pe tronsonul situat în județul Vrancea, potrivit evz.ro.

Traseul canalului este următorul: Călimănești – Mărășești -Focșani – Râmnicu Sărat – Buzău – Urziceni – Dridu.

Lucrările efectuate până acum s-au degradat, de-a lungul timpului, acum fiind necesare investiții majore pentru reabilitare și modernizare.

Estimările din 2012 indicau o investiție necesară de 3,5 miliarde de euro pentru finalizarea proiectului, care ar putea asigura irigarea a 10% din suprafața agricolă a României.

Canalul Siret-Bărăgan este un proiect strategic, care vizează dezvoltarea infrastructurii principale de irigații și, dacă va fi terminat, va avea un impact major asupra agriculturii din regiune.

Proiectul începe de la Acumularea Călimănești de pe Siret (județul Vrancea) și e va opri la lacul Dridu, situat la nord de București, pe râul Ialomița.

Lățimea canalului la suprafața apei va fi de 57 de metri, iar adâncimea canalului de 7 metri, lungime sa fiind de 50 de kilometri.

Potrivit Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), realizarea acestui obiectiv de investiții va permite irigarea suprafețelor agricole cu cheltuieli minime, datorită aducțiunii gravitaționale a apei. Proiectul se află în etapa I de execuție pentru primii 23 km ai tronsonului I.

Canalul Siret-Bărăgan, proiect pentru irigații în agricultură

Ministrul Agriculturii a precizat că, până în prezent, 1,4 milioane de hectare au fost reabilitate, iar prin alocarea de 500 de milioane de euro din Planul Strategic pentru infrastructura secundară de irigații, alte 680.000 de hectare vor beneficia de modernizare.

„Este vorba despre un sprijin de 1,5 miliarde de euro, fără cofinanțare, inclusiv TVA eligibil”, a explicat Florin Barbu.

Ministerul Agriculturii a alocat 100 de milioane de euro în buget pentru asigurarea apei gratuite pe infrastructura principală de irigații și pentru decontarea a 50% din consumul de energie aferent fiecărei stații de punere sub presiune.

Canalul Siret-Bărăgan, proiectul respins inițial de Nicolae Ceaușescu

Construcția Canalului Siret-Bărăgan a fost inițiată încă din 1986. Proiectul a avut inițial o lungime planificată de 198 de kilometri.

Canalul urma să ofere multiple beneficii, inclusiv irigarea eficientă a terenurilor din Bărăgan, reducerea riscului de inundații în lunca Siretului și utilizarea sa ca rută pentru transportul naval de mărfuri.

Interesant este faptul că, în anul 1972, proiectul a ajuns pe masa lui Nicolae Ceaușescu. Numai că liderul României comuniste l-a respins. Acesta era interesat de legături navigabile de la București, pe valea Argeșului, care să fie ulterior prelungită cu navigabilizarea Argeșului până în zona Pitești.

FOTO – EVZ

Războiul din Ucraina a intrat luni, 14 aprilie 2025, în a 1.146-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.

Președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni, premierul britanic Keir Starmer și cancelarul german Olaf Scholz au condamnat atacul rusesc cu rachete asupra orașului Sumî, care a făcut cel puțin 32 de morți și 100 de răniți, inclusiv copii, conform autorităților locale.

Macron cere „măsuri puternice” împotriva Rusiei

Macron și-a exprimat indignarea față de atac, spunând că Rusia „continuă războiul fără a ține cont de viețile omenești, dreptul internațional și ofertele diplomatice ale președintelui Trump. Toată lumea știe că Rusia, singură, a vrut acest război. Astăzi, este clar că numai Rusia alege să îl continue”, a scris Macron într-un mesaj pe X.

„Sunt necesare măsuri puternice pentru a impune Rusiei o încetare a focului. Franța lucrează neobosit la acest lucru, împreună cu partenerii săi” – Emmanuel Macron

La rândul său, Giorgia Meloni a denunțat „un atac rusesc oribil și laș”, care a avut loc „în această zi sfântă a Duminicii Floriilor, făcând din nou victime civile nevinovate, din păcate inclusiv copii. Condamn cu fermitate această violență inacceptabilă, care contrazice orice angajament real pentru pace. Vom continua să lucrăm pentru a pune capăt acestei barbarii”.

De asemenea, declarându-se „consternat” de atac, Keir Starmer a spus că acesta este „o reamintire puternică a vărsării de sânge continue comise de Putin. Președintele Volodimir Zelenski și-a arătat angajamentul față de pace, președintele Vladimir Putin trebuie acum să fie de acord cu o încetare completă și imediată a focului, fără condiții – așa cum a făcut Ucraina”.

„Depășește limitele decenței”

Atacul rusesc „depășește limitele decenței”, a declarat Keith Kellogg, general în rezervă al Pentagonului și unul dintre cei mai puternici critici ai Rusiei.

„Atacul forțelor ruse asupra țintelor civile din Sumî depășește toate limitele decenței. Ca fost oficial militar, știu ce sunt loviturile țintite, și acest lucru este inacceptabil”, a scris generalul american pe rețeaua de socializare X.

Secretarul de stat american Marco Rubio a descris atacul ca fiind „oribil” și a transmis condoleanțe pentru victime – „Aceasta este o reamintire tragică a motivului pentru care președintele Trump și administrația sa investesc atât de mult timp și energie pentru a pune capăt acestui război și pentru a obține o pace durabilă”.

CITEȘTE ȘI:

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front