Fructele și legumele românești sunt în scădere! Agricultura românească se confruntă cu o serie de provocări care afectează producțiile și prețurile alimentelor. Fermierii din țară se plâng de o serie de dificultăți, iar în ciuda promisiunilor guvernamentale, situația rămâne una complicată.

În timp ce autoritățile promit o producție internă suficientă pentru a reduce dependența de importuri, realitatea pe teren arată o scădere semnificativă a suprafețelor cultivate și o scădere constantă a randamentului agricol. În acest context, prețurile alimentelor cresc, iar micii producători se află într-o continuă luptă pentru supraviețuire.

Fructele și legumele în anul 2024: Scădere îngrijorătoare

Anul 2024 a adus o scădere îngrijorătoare a producției agricole din România. Potrivit Observatorul, dacă la fructe, scăderea a fost de aproape 8%, la legume, producția a scăzut cu 10%, iar recolta de cartofi a înregistrat o scădere dramatică de 18%, atingând cel mai mic nivel din ultimii 8 ani.

Aceste scăderi nu sunt izolate, ci se înscriu într-un trend general de diminuare a suprafețelor cultivate și a randamentelor, iar fermierii se confruntă cu multiple provocări, printre care seceta, instabilitatea legislativă și lipsa unui suport adecvat din partea statului.

Roșiile cherry, în pericol

Dan Constantinescu, un fermier care cultivă legume bio, a declarat că, deși costurile de producție au crescut cu 55%, a reușit să mențină prețurile produselor doar cu o creștere de 28-30%. Fermierul atrage atenția asupra faptului că subvențiile pentru micii producători sunt insuficiente, iar sprijinul guvernamental pentru a face față perioadelor de secetă este aproape inexistent.

Dan Constantinescu livrează anual 50 de tone de roşii, castraveţi și dovlecei bio.

„Roşiile cherry. Vorbim de aproximativ 4.000 de fire. Am redus suprafaţa cultivată. Deşi costurile ne-au crescut cu 55%, am reuşit să menţinem preţurile la o creştere de 28-30%. Instabilitatea legislativă… nu este un mediu foarte atractiv pentru a te gândi la planuri mari de extindere. Te gândeşti cum să supravieţuieşti. Către micii producători, adică cei mulţi, nu există o politică foarte clară şi stabilă de subvenţionare”.

Un alt factor care agravează situația este seceta prelungită, care afectează grav recoltele și pune o presiune suplimentară asupra fermierilor.

Promisiuni guvernamentale: Un „El Dorado” agricol în viitor?

Gabriel Stoian, specialist în agricultură ecologică, subliniază că „este nevoie mare de irigații. Fără irigații, nu putem face o agricultură performantă”. În condițiile în care schimbările climatice devin tot mai frecvente și severe, fermierii riscă să piardă aproape tot ceea ce au investit în fiecare sezon. Deși seceta din ultimii ani a fost un factor major de pierdere, problema irigațiilor rămâne o necesitate nerezolvată în multe zone ale țării.

„Trebuie ajutaţi fermierii. Să depăşească aceşti 4 ani de secetă. Ăsta este pasul numărul 1. Să supravieţuiască şi să nu mai respire printr-un pai, aşa cum fac în acest moment. Este nevoie mare de irigaţii. Fără irigaţii nu putem face o agricultură performantă”.

În ciuda acestor dificultăți, autoritățile promit că România va deveni, în câțiva ani, un „El Dorado al Europei” în domeniul agricol, capabilă să producă suficiente alimente pentru a nu mai depinde de importuri. Ministrul Agriculturii a declarat că România va asigura în viitor hrana de care are nevoie, fără a mai fi nevoie de importuri.

Deși aceste promisiuni sunt îmbucurătoare, fermierii rămân sceptici, având în vedere lipsa unui sprijin concret și continuarea scăderii producției interne. Pe fondul unei producții interne în scădere, supermarketurile au început să caute din ce în ce mai mulți furnizori externi, iar cantitatea de legume și fructe importate s-a dublat în ultimul deceniu.

„Lucrăm cu micii producători pe care îi ajutăm să îşi comercializeze marfa. Recolta de fructe şi legume a fost sub cerere. Dar cererea a crescut din partea clienţilor noştri”, a spus Michael Kaiser, director comercial supermarket online.

Cum să îngrijiești pomii fructiferi pentru a avea roade îmbelșugate la toamnă

În acest peisaj agricol marcat de secetă și instabilitate economică, fermierii trebuie să acorde o atenție deosebită și altor aspecte ale îngrijirii plantelor. În perioada aceasta a anului, tăierea pomilor fructiferi este esențială pentru o recoltă bogată. Specialiștii în grădinărit recomandă ca ultima parte a lunii martie și începutul lunii aprilie să fie dedicate tăierii pomilor precum prunul, mărul sau piersicul, care necesită îndepărtarea ramurilor uscate sau bolnave. Aceste intervenții ajută plantele să se concentreze pe dezvoltarea sănătoasă și pe producția de fructe de calitate, prevenind în același timp riscurile legate de dăunători și boli.

Potrivit Playtech,   la fel ca udarea, fertilizarea și expunerea la soare, tăierea joacă un rol fundamental în dezvoltarea armonioasă a pomilor fructiferi. Aceasta ajută la îndepărtarea ramurilor uscate sau bolnave, care pot afecta sănătatea plantelor și la îmbunătățirea circulației aerului și pătrunderii luminii solare în coroana pomului. După tăiere, pomii pot direcționa mai eficient nutrienții către părțile productive ale plantei, ceea ce contribuie la obținerea unor fructe de o calitate superioară: gustoase și sănătoase.

Care pomi fructiferi trebuie tăiați la începutul lunii aprilie?

Specialiștii în grădinărit recomandă tăierea pomilor fructiferi în ultimele zile din martie și primele zile din aprilie pentru a pregăti planta pentru sezonul de primăvară și vară. Printre pomii care trebuie tăiați în această perioadă se numără:

1. Prunul – pentru distribuirea eficientă a nutrienților și a proteja prunele de dăunători și boli;

2. Mărul – pentru a preveni creșterea neuniformă a merelor, prin ușurarea circulației aerului și a razelor solare în coroane arborelui;

3. Piersicul – pentru a rezulta piersici de bună calitate, trebuie să fie stopat consumul inutil de resurse prin tăierea ramurilor slabe cât mai timpuriu;

Sursa Foto Ilustrativ: Profimedia

Citește și: Semnele secrete prin care deosebești ROȘIILE românești gustoase de cele de import. Cum le ascund piețarii sub denumirea de produse autohtone