Actualitate
Copilul de boier ajuns om de bază al lui Ceaușescu. Medicul personal al dictatorului și povestea sa de roman
Theodor Burghele a fost o somitate a cercetării și practicii medicale la nivel mondial. A fost un personaj care a născut controverse, un boier devenit, din rațiuni de supraviețuire, comunist, susținător și totodată medic personal al lui Nicolae Ceaușescu, dar și mare demnitar socialist.
Bustul lui Theodor Burghele în curtea spitalului care-i poartă numele FOTO wikipedia
Spitalul Clinic Prof Dr Theodor Burghele din București, o renumită clinică specializată mai ales în domeniul urologiei, poartă numele unui personaj bine cunoscut în lumea academică, dar despre care publicul larg știe puține lucruri. Theodor Burghele a fost un medic genial, dar și un român cu o poveste demnă de un roman. Medicul și profesorul Theodor Burghele, o somitate în domeniul chirurgiei și urologiei la nivel național și mondial a rămas în istorie ca singurul copil de boier ajuns medic personal al unui dictator. Născut într-o familie de mari moșieri, „cu origini nesănătoase”, Burghele a ajuns om de încredere al lui Nicolae Ceaușescu, dar și un înalt demnitar al „Epocii de Aur”.
„Profesorul Burghele rămâne unul dintre marii chirurgi ai ţării noastre, dominator şi vulcanic, diplomat sau agresiv, blând sau feroce, inegalabil ca îndemânare şi emoţie, care şi-a trecut sub tăcere victoriile, lăsând să se creadă că a învăţat mai mult din înfrângeri. Profesorul Burghele a fost , la vremea lui, iubit sau detestat, admirat sau criticat, căutat sau temut, dar niciodată ignorat“, scria renumitul profesor și medic Eugeniu Proca, elev al lui Theodor Burghele, în „Tratat de chirurgie”, apărut în anul 1980.
Un tânăr medic eminent dintr-o familie boierească, rudă cu domnitorul Cuza
Povestea medicului personal al lui Nicolae Ceaușescu începe pe data 12 februarie 1905, în târgul Iașilor. Theodor Burghele s-a născut într-o veche familie de boieri moldoveni. Era fiul inginerului Theodor Burghele și al Fenaretei Stoianovici.
Familia Burghele, așa cum arată și „Arhondologia Moldovei” operă a paharnicului Constantin Sion, provenea dintr-un neam de răzeși ridicați la boierie de Alexandru Moruzi. Unul dintre Burghelești ajunge și spătar, un ragn boieresc înalt. Era o familie ilustră de moșieri intelectuali cu studii serioase. „Bunicii paterni au fost Nicolae Burghele, cu studii la Dresda şi Berlin, cu moşii în judeţul Vaslui, şi Zoe Cerchez. Pe linia tatălui său, toţi unchii au făcut cariere în armată, diplomaţie şi medicină”, scria medicul Mihail Mihailide în articolul „Un rector în dosarele Securității” din revista „Viața Medicală”. Pe parte maternă, Theodor Burghele se înrudea cu familii aristocratice ilustre precum Sturdza, Capșa, Diamandi sau Burbure de Wesenbeek.
Theodor a urmat tradiția intelectuală a familiei sale. După ce a absolvit liceul cu brio, Burghele a urmat studiile Facultății de Medicii din Iași. În anul 1929 a obținut titlul științific de doctor în medicină și chirurgie cu teza „Splenomegalia micotică”. Tânărul medic era pasionat, în mod special, de urologie. Așa că a plecat la specializare la Clinia de Urologie din Viena în perioada 1930-1931. Era un medic eminent deosebit de talentat. Așa că a fost luat ca asistent universitar, în anul 1937, la clinica chirurgicală și urologică condusă de fostul său profesor, medicul Nicolae Hortolomei. În următorii trei ani își dovedește calitățile de pedagog, dar și de specialist și ajunge, în 1940, conferențiar la Catedra de Chirurgie a Spitalului Colțea.
O somitate internațională, întemeietor de spital și formator de mari specialiști
În 1939, exact în anul în care începea Cel De-al Doilea Război Mondial, viața tânărului medic avea să ia o turnură aparte. A avut ocazia de a se dedica activităților sale preferate, chirurgia, urologia și formarea de specialiști, într-un spital pe care putea să-l conducă după propriile principii. În acel an care avea să schimbe atât destinul Europei, Guvernul român autoriza cumpărarea unei case, de către Congregația surorilor de caritate „Saint-Vicent de Paul”, pe șoseaua Panduri, din București. Surorile catolice construiesc, în acest spațiu un spital cu scop caritabil, în anul 1942, mai ales fiindcă războiul apăsa greu majoritatea populației.
Profesorul și medicul Theodor Burghele FOTO wikipedia
După lovitura de stat de la 23 august 1944, spitalul este transferat Congregației surorilor oblate assompționiste și va purta numele de Spitalul „Sfântul Iosif”. Medicul Theodor Burghele reușește în anul 1948 cu ajutorul vărului său, ministrului Alexandru Alexandrini, să se transfere de Spitalul Colțea la „Sfântul Iosif”. După ce a preluat conducerea Spitalului, medicul și profesorul Burghele a reușit să aducă o contribuiție incredibilă cercetării și practicii medicale, mai ales în domeniul chirurgiei și urologiei. Până în anul 1977, Spitalul Panduri a devenit o instituție medicală etalon, specialiștii de aici fiind căutați de oameni din toată țara.
„În perioada îndelungată în care a condus clinica şi spitalul, de drept până în 1974 şi de fapt până la sfârşitul zilelor sale, în iunie 1977, a realizat următoarele: odată terminate lucrările de construcţie a spitalului, a extins clinica de chirurgie şi urologie; a mărit numărul de paturi, adăugând secţia de urologie bărbaţi de la etajul 2; la scurt timp de la începerea activităţii în clinică, în 1952, a înfiinţat secţia de anestezie-terapie intensivă care, împreună cu secţia similară de la clinica de chirurgie generală din spitalul Colţea, au fost primele secţii de ATI din ţara noastră“, se precizează în „Istoria urologiei românești”, scrisă de prof. dr. I. Sinescu și prof. dr. V. Tode, sub coordonarea academicianului L. M. Popescu.
Tot profesorul și medicul Burghele a creat, în anul 1965, atașată acestui spital, o policlinică de urologie și nefrologie, unde pacienții primeau investigații medicale complexe, dar și tratamente. La spitalul medicului Theodor Burghele au loc intervenții chirurgicale și terapii unice la aceea vreme în România. Medicul român era deschizător de drumuri. Mai ales fiindcă aici erau formați specialiști care, la rândul lor, au ajuns somități ale lumii medicale internaționale.
„La „Panduri“, cum se chema spitalul, s-au dezvoltat laboratoare paraclinice; în 1953, a fost iniţiată o activitate de chirurgie cardiovasculară (întreruptă în 1958). S-au format specialişti de marcă (inclusiv în transplant renal) în clinica profesorului Burghele ori trimişi de acesta la specializare peste hotare (Eugen Proca, Mihai Neagoe, Dragoş Momiceanu, Dan Costescu, Cezar Vlad). În 1959, a fost efectuată prima hemodializă (E. Proca, Sergiu Crivda, Mihai Neagoe), într-o secţie special înfiinţată pentru această activitate. Spitalul condus de profesorul Burghele a continuat să se dezvolte şi după dispariţia sa fizică”, preciza medicul Mihail Mihailide în articolul său din „Viața Medicală”.
Datorită importanței sale ca specialist, Theodor Burghele a făcut parte inclusiv din foruri medicale internaționale, de mare prestigiu, precum Academia franceză de medicină, Societatea Internațională de Chirurgie sau membru asociat al Academiei de Chirurgie din Paris, contribuind cu materiale științifice la publicații de renume.
Moșierul care s-a grăbit să devină comunist, pârât de portar la Securitate
Dincolo de meritele sale incontesabile ca om de știință, medic, profesor, Theodor Burghele a fost totuși un personaj controversat din cauza orientării sale politice. În anul 1948, după instaurarea comunismului în România, medicul Burghele a fugit să se înscrie în Partidul Comunist. Poate fi privită ca o renegare a originilor sale, mai ales că „tovarășii” i-au lăsat familia fără toate bunurile agonisite de-a lungul veacurilor. În realitate a fost mai degrabă o soluție de compromis, o adaptare la mediu sau un instict de supraviețuire. Theodor Burghele, spre deosebire de o parte a membrilor familiei sale, nu a vrut să fugă din România. Mai ales în contextul în care devenise profesor universitar și avea ocazia să conducă Spitalul „Sfântul Iosif”( Panduri).
De altfel, în timpul regimului Gheorghe Ghiorghiu Dej, medicul și profesorul Theodor Burghele nu a avut viață ușoară, aflându-se în vizorul Securității. În primul rând, Burghele a fost exclus din Partidul Comunist fiindcă avea origini nesănătoase. În plus, era vizat de Securitate fiind bănuit de spionaj (un frate de-al său a ajuns în Franța, și de aici bănuielile), de legături cu oameni din Ambasada Turciei, dar și faptul că ar fi protejat, „elementele dușmănoase” din cadrul Institutului Medico-Farmaceutic. Medicul a fost denunțat de o sursă necunoscută din cadrul spitalului, dar și de portarul instituției. Atât medicul cât și opera sa, spitalul, erau în pericol.
Medicul personal al lui Ceaușescu, ascensiunea pe treptele socialismului
Șansa lui Burghele a fost apropierea de Ceaușescu, cel care devenise un rival al lui Dej la conducerea partidului. Profesorul și doctorul cunoscut drept o somitate medicală îl lăuda fățiș pe Ceaușescu, dar și politica sa, din anii 60. Atât competența sa profesională, dar și laudele aferente i-au deschis medicului Theodor Burghele și porțile socialismului.
„Sub Nicolae Ceauşescu, a cărei politică înşelătoare de liberalizare şi deschidere îl sedusese, lăudând-o în gura mare, a continuat să fie rector, a devenit preşedinte al Academiei, a fost numit ministru, prin Decretul 351/1972, semnat de N. Ceauşescu, apoi, preşedinte al Comisiei naţionale de demografie şi a fost „ales“ membru supleant al CC al PCR”, arată Mihailide în articolul „Un rector în dosarele Securității”.
Specialiștii spun că Ceaușescu i-a apreciat notorietatea, lucrurile extraordinare pe care le făcea, dar și faptul că îl trata în mod personal. Burghele a ajuns medicul lui Nicolae Ceaușescu, mai ales că dictatorul suferea de prostată. Se presupune că Theodor Burghele a rămas mereu fidel principiilor sale, deschiderea către socialism fiind o metodă de a încerca să profeseze, să inoveze și să construiască chiar în timpul unui regim totalitar.
„Avea răspunderea faptelor sale. Mi-a făcut odată următoarea confidenţă: „Eu ar trebui să fiu distins nu pentru ce am făcut, ci pentru ce nu am făcut“, în sensul că multora din solicitările „de sus“ nu le-a dat curs pentru că i s-au părut aberante, antiumane”, preciza profesorul doctor Benone Duțescu în articolul „Biblioteca chirurgului Theodor Burghele” în „Viața Medicală”. Este cunoscut faptul că, prin influența sa, a salvat și protejat mulți medici de valoare căzuți în dizgrația regimului.
„Desi provenea dintr-o familie boiereascã, în perioada socialistã, datoritã capacităților sale, a ocupat o serie de funcții administrative: Rector al U.M.F. Bucuresti (17 ani); Președinte al Societății Române de Chirurgie și redactor șef al revistei „Chirurgia”, ministru al Sănătății și Președinte al Academiei Române, care i-au permis accesul la conducătorii regimului pentru rezolvarea unor probleme de învățământ medical și de asistență medicală, precum: dotarea bibliotecii U.M.F., dotarea unor clinici cu aparatură și instrumentar și protejarea unor medici valorosi care cãzuserã în dizgratie, pe unii dintre ei, salvându-i chiar din detenție”, preciza reputatul chirurg român Nicolae Angelescu într-un articol dedicat lui Theodor Burghele din Revista „Chirurgia”.
Theodor Burghele a murit la vârsta de 72 de ani, în anul 1977, în urma unui infarct miocardic. Nu a avut copii. A fost căsătorit cu Evghenia Valentin, o rusoaică care i-a fost și femeie de serviciu.
Actualitate
Schimbare majoră în obiceiurile românilor: inflația a ucis „ciubucul”. Ce spun datele oficiale din aplicațiile de ride-sharing
Un șofer Bolt din București a stârnit recent o dezbatere amplă pe Reddit după ce le-a mărturisit utilizatorilor că, deși încearcă să ofere o experiență cât mai plăcută pasagerilor, primește bacșiș la doar una din zece curse. Postarea sa a adunat sute de comentarii și a scos la iveală o schimbare interesantă: mulți români spun că au redus sau chiar au renunțat complet să mai ofere bacșiș în ultimii ani, în special pe fondul scumpirilor.
Șoferul povestește că lucrează part-time pe platformă de aproximativ două luni și susține că încearcă să respecte toate lucrurile pe care un client le-ar putea aprecia: mașina este curată, aerul condiționat funcționează, muzica este discretă, iar conversația este limitată la strictul necesar.
„Primești tips o dată la zece curse. Eu, până să mă apuc de Bolt și eram simplu pasager, lăsam tips la fiecare cursă, cam 5-10 lei. Am crezut că toată lumea procedează la fel”, a scris acesta.
Răspunsurile primite sugerează însă că obiceiurile de consum s-au schimbat considerabil. Mulți dintre participanții la discuție spun că obișnuiau să lase bacșiș aproape la fiecare cursă, însă au renunțat treptat pe măsură ce costurile de trai au crescut.
„Eu lăsam mereu, și la curier, și la ride-sharing, și la comenzi. Nu mai las de un an și ceva. Nu mai pot în condițiile în care toate prețurile au crescut în ultimul hal”, scrie unul dintre utilizatori.
Un altul afirmă că situația nu are legătură cu șoferii, ci cu prețurile actuale ale curselor: „Pe timpul când economia era într-o stare mai ok și la fel și cursele erau mai ieftine, da, de obicei mereu lăsam măcar 5 lei. În ultimul an și ceva nu prea am mai lăsat însă. (…) După 40 de lei cursa nu prea îți mai vine să lași încă 5-10 lei, că se adună.”
Tema scumpirilor apare constant în comentarii. Un utilizator povestește că o cursă care costa în urmă cu un an între 12 și 16 lei ajunge acum frecvent la peste 20 de lei, în timp ce altul spune că, tocmai de aceea, a început să evite tot mai des serviciile de ride-sharing și că preferă transportul public.
„Nu las pentru că și eu am un job”
O altă categorie de răspunsuri vine din partea celor care susțin că nu au fost adepții bacșișului nici înainte. „Nu, scuze, nu las tips. Nu că ar face șoferul ceva sau că nu ar face, dar pur și simplu nu las”, punctează un alt utilizator.
Alții merg mai departe și subliniază că bacșișul ar trebui rezervat exclusiv serviciilor care depășesc așteptările normale. „Nu înțeleg ideea de bacșiș. Tips este pentru un serviciu extraordinar. Nu că m-ai dus din punctul A în punctul B contra costului afișat în aplicație”, consideră un participant la discuție.
Aceeași idee apare și în alte comentarii: „Mie nu îmi dă nimeni tips la muncă peste salariu.”
Se pare că pentru mulți utilizatori, simplul fapt că mașina este curată, aerul condiționat funcționează și șoferul conduce civilizat reprezintă standardul minim al serviciului, nu un motiv suplimentar pentru recompensă.
Platformele digitale, noul angajator al românilor: Uber, Glovo, Bolt și Wolt câștigă teren
Când sunt dispuși oamenii să lase bacșiș
Totuși, bacșișul nu a dispărut complet. Sunt și internauți care spun că oferă în continuare bani în plus atunci când șoferul face un efort suplimentar sau oferă o experiență deosebită.
Printre situațiile menționate se numără ajutorul la bagaje, acceptarea unor opriri neprevăzute, cursele acceptate în zone dificile sau la ore târzii și comportamentul excepțional în situații complicate.
De pildă, un utilizator povestește că a lăsat 50 de lei unui șofer care a acceptat o cursă dezavantajoasă pentru el și și-a păstrat calmul pe tot parcursul drumului. „Se dă tips, dar pentru cei care chiar merită, nu pentru oricine prestează un serviciu la care s-a înhămat de bunăvoie și pentru care este deja plătit conform muncii prestate”, mărturisește acesta.
Ce spun datele Bolt
Consultați de „Adevărul”, reprezentanții Bolt au declarat că Bucureștiul rămâne orașul în care pasagerii oferă cel mai des și cele mai consistente bacșișuri.
„Dacă ne uităm pe parcursul lunii mai, observăm că orașele în care se acordă cel mai consistent bacșiș sunt: București, Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța, Iași și Brașov”, au transmis aceștia.
Conform datelor furnizate, suma medie a bacșișului în București depășește 6 lei. Cluj-Napoca urmează cu aproximativ 4,77 lei, iar în Timișoara media este de 4,80 lei.
Compania precizează că aplicația afișează un mesaj prin care utilizatorii sunt încurajați să lase bacșiș dacă au fost mulțumiți de experiență.
Reprezentanții Bolt susțin, însă, că și șoferii observă schimbări în comportamentul clienților: „Sunt șoferi parteneri care spun că frecvența cu care pasagerii lasă bacșiș s-a modificat și ca urmare a situației economice, dar și unii care spun că aceștia ofereau un tips mai consistent când plăteau cash.”
„Pe numerar primeam foarte des ciubuc”
Percepția este confirmată și de un șofer partener Bolt din Timișoara, care a declarat pentru „Adevărul” că diferența dintre cursele plătite cash și cele plătite cu cardul este vizibilă.
„Simt o diferență pentru că în ultimul an am făcut doar curse card și aici nu prea lasă lumea tips de obicei, dar când lasă, lasă pentru că apreciază stilul de condus sau că e mașina curată, din câte am observat. Înainte, pe numerar, primeam foarte des ciubuc,” a spus el.
Potrivit acestuia, clienții continuă să recompenseze serviciile care ies în evidență. „În general, oamenii lasă atunci când întâlnesc șoferi atenți. O spun din experiență, am avut și flotă în anii trecuți și observam încasările”, a adăugat șoferul.
Dacă există un numitor comun al sutelor de comentarii de pe Reddit, acesta pare să fie că bacșișul nu a dispărut, dar este acordat mai selectiv. Mulți utilizatori spun că îl rezervă pentru situațiile în care șoferul depășește așteptările obișnuite ale serviciului, în timp ce alții recunosc că scumpirea curselor și presiunea asupra bugetului personal i-au făcut să renunțe complet la acest obicei.
Actualitate
Oana Țoiu, reacție după atacul Rusiei asupra unei mănăstiri UNESCO din Kiev: „Arată cât de goale sunt afirmațiile lui Putin”
Ministrul de Externe Oana Țoiu a reacționat, luni, după ce Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri aeriene de la începutul războiului, în care ținta principală a fost Kievul.
Oana Țoiu FOTO Profimedia
„Noaptea trecută, Rusia a lansat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei, principalul obiectiv fiind Kievul. Mai multe persoane, atât civili, cât și membri ai echipelor de intervenție, au fost ucise în urma atacului. Am avut o discuție telefonică cu omologul meu ucrainean, @andrii_sybiha, care m-a informat despre situația de pe teren. Transmit condoleanțe familiilor și celor apropiați”, a afirmat Oana Țoiu într-un mesaj transmis pe platforma X.
Ea a subliniat faptul că distrugerile au afectat nu doar clădiri rezidențiale, ci și „mai multe obiective de patrimoniu cultural – Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Lavra Pechersk din Kiev, acoperișul Muzeului de Artă Arsenal și Studioul de Film Aleksandr Dovjenko”.
„Acest atac deosebit de cinic și brutal asupra unei mănăstiri protejate de UNESCO și a unui loc sacru al creștinismului ortodox arată cât de goale sunt afirmațiile lui Putin potrivit cărora Rusia ar fi apărătoarea valorilor tradiționale, creștine. Istoria ne-a arătat că viața umană și valorile universale au puțină importanță pentru Rusia imperialistă”, a adăugat Oana Țoiu.
Sursa X / Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський @ZelenskyyUa
Ministrul de Externe a afirmat totodată că astfel de acte de violență „nu reprezintă doar încălcări flagrante ale dreptului internațional, ci și un semn al disperării Rusiei în cadrul unui război de agresiune prost conceput și sortit eșecului”.
„Luna aceasta a fost marcată de cele mai sângeroase bombardamente asupra civililor ucraineni de la începutul războiului declanșat de Rusia. Eșuând pe plan militar, Rusia ucide civili și distruge patrimoniul”, a adăugat Oana Țoiu.
Ea a informat că, în cadrul discuției cu omologul său ucrainean, Andrii Sybih, a fost abordat și adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, pe care UE a început deja să îl pregătească.
„Obiectivul este adoptarea acestuia în cadrul Consiliului Afaceri Externe din iulie. Consolidarea cadrului de sancțiuni este extrem de relevantă în contextul actual. Este singurul răspuns posibil în fața escaladării revoltătoare a Rusiei, prin atacuri de amploare asupra civililor și infrastructurii din Ucraina, precum și a incidentelor de securitate recente din statele membre, inclusiv România. Având în vedere refuzul Rusiei de a se angaja în negocieri de pace semnificative, în ciuda eforturilor susținute ale SUA și UE, este necesară o solidaritate deplină cu partea agresată”, a precizat Oana Țoiu.
Reacția vine după ce Rusia a lansat în noaptea de 14 spre 15 iunie unul dintre cele mai ample atacuri aeriene de la începutul războiului, folosind sute de drone și zeci de rachete împotriva Ucrainei. Capitala Kiev a fost principala țintă, însă lovituri au fost raportate și în Harkov, Sumî și regiunea Kiev.
Cel puțin nouă persoane și-au pierdut viața, iar alte câteva zeci au fost rănite. Printre victime se numără și cinci salvatori ucraineni uciși în timp ce interveneau la stingerea unui incendiu provocat de un atac anterior.
Ulterior, Rusia a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi lovit mănăstirea Pecerska Lavra din Kiev în timpul atacului aerian lansat asupra capitalei ucrainene. Complexul monastic, inclus în patrimoniul mondial UNESCO, a fost afectat de un incendiu izbucnit în timpul celui mai amplu atac rusesc asupra Kievului din ultimele două săptămâni.
În
perioada 14-23 iunie, compania Lilly România aduce în Palas Iași Caravana
medicală „Obezitatea este o boală”, un program de evaluare gratuită dedicat
publicului larg. Inițiativa își propune să crească nivelul de informare privind
obezitatea și impactul acesteia asupra sănătății, prin acces facil la evaluare
și consiliere de specialitate.
Ce
este obezitatea?
Obezitatea
este, conform ghidurilor medicale internaționale, o boală cronică, progresivă
și complexă, tot mai frecventă în România, asociată cu peste 200 de complicații
cronice: de la diabet zaharat și hipertensiune arterială până la tulburări
metabolice și impact emoțional semnificativ.
Un
studiu recent realizat de Ipsos, una dintre cele mai importante companii de
cercetare de piață din lume, dezvăluie că 79% dintre românii care trăiesc cu
obezitate consideră că afecțiunea lor „se poate preveni prin alegeri personale”
– cea mai mare cifră din toate țările studiate și cu mult peste media globală
de 66%. Această cifră subliniază nevoia de a înțelege că, dincolo de stilul de
viață, există o rezistență biologică ce face procesul de slăbire dificil fără
ajutor specializat.
Cum
știu dacă am obezitate? Rolul IMC și al evaluării medicale
Deși
Indicele de Masă Corporală (IMC) este utilizat frecvent pentru clasificarea
obezității,
acest indicator nu spune întreaga poveste. Medicul poate lua în considerare
raportul talie–înălțime, impactul asupra sănătății, calitatea vieții, prezența complicațiilor
și altele. Interesant este faptul că doar 20% dintre românii care trăiesc cu
obezitate se declară îngrijorați de starea lor de sănătate din prezent (sub
media globală), însă procentul celor care se tem pentru sănătatea lor pe termen
lung este aproape dublu. Această preocupare pentru viitor vine din faptul că
românii sunt mult mai conștienți de afecțiunile asociate: cele mai cunoscute
fiind diabetul de tip 2 (66%) și problemele cardiovasculare (64%). Evaluarea
medicală la momentul potrivit poate preveni aceste complicații.
De
ce este esențial consultul medical?
Pentru
că scăderea în greutate nu este un efort individual, ci unul ce necesită
expertiză medicală. Fiindcă tratamentele, fie că vorbim de modificări ale
stilului de viață, medicație sau intervenții chirurgicale, trebuie
personalizate. Doar un medic poate recomanda soluția potrivită. Aici
poți găsi un medic specialist din zona ta.
Discuția
cu un medic este cu atât mai importantă cu cât, potrivit studiului Ipsos, doar
20% dintre respondenții care trăiesc cu obezitate în România se declară
îngrijorați de starea lor de sănătate din prezent, cu mai mult de 20 de puncte
procentuale sub media globală.
Vrei
să faci primul pas? Îl poți face gratuit, în mall
Pentru
a susține publicul în adoptarea unor decizii informate privind sănătatea,
Caravana medicală „Obezitatea este o boală”
va fi prezentă în Palas Iași – unde va amenaja un spațiu dedicat evaluării
statusului ponderal.
Ce
te așteaptă în spațiul dedicat pentru evaluare?
· spațiu
propriu și prietenos, creat pentru confortul tău
· analiza
a compoziției corporale cu ajutorul cântarului profesional
· discuție
individuală cu un nutriționist
· recomandări
personalizate pentru un stil de viață sănătos
· broșuri
și materiale informative utile
De
ce să participi?
Pentru
mulți oameni, un astfel de eveniment reprezintă primul pas spre înțelegerea
reală a propriei stări de sănătate. Dialogul cu un specialist te poate ajuta să
clarifici ceea ce simți, să îți validezi eforturile depuse și să primești
îndrumări sigure, bazate pe dovezi științifice, adaptate nevoilor tale.
Caravana
medicală „Obezitatea este o boală” este mai mult decât un eveniment de
informare — este o invitație la conștientizare, prevenție și grijă față de
propria sănătate. Prin accesul la evaluări gratuite și la specialiști, fiecare
pas făcut contează. Implică-te, informează-te și oferă-ți șansa unui început
mai sănătos.
-
Breakingacum 3 zileOvidiu Lipan Țăndărică: „Trupa Phoenix și-a ratat marea șansă în Germania. Nicu nu a vrut să accepte propunerile pe care le primeam”
-
Breakingacum 2 zileAmenzi de peste 6000 de lei la marșul Pride din Capitală. Unii participanți ar fi avut asupra lor „obiecte periculoase”
-
Breakingacum 2 zileTrump organizează lupte MMA pe peluza Casei Albe. Cât costă show-ul
-
Actualitateacum 3 zile
Un sat din Prahova a rămas izolat după ce viitura a luat un pod. 158 de oameni nu mai pot ajunge acasă
-
Breakingacum 2 zileAdrian Veștea, primele declarații după desemnarea ca premier. Promite un guvern politic și reforme „reale”
-
Actualitateacum 2 zile
De ce mulți americani plecați din SUA au renunțat la cetățenie: „Nu m-am simțit niciodată foarte patriotă”
-
Actualitateacum 2 zile
Cum a devenit Bacalaureatul la Limba Română o formalitate de nivel de clasa a opta. De la eseu critic, la „te aplaudăm că ai încercat”
-
Actualitateacum 3 zile
Cuplu condamnat după ce și-a lăsat copiii singuri într-un hotel pentru a merge la petreceri