Actualitate
Boița, kilometrul zero al viitoarelor autostrăzi Sibiu – Făgăraș și Sibiu – Pitești. Care este stadiul investițiilor
Două autostrăzi importante aflate în șantier se unesc în comuna Boița, transformând localitatea sibiană într-unul dintre cele mai tranzitate noduri de infrastructură rutieră din România. În următorii ani, Boița va deveni principalul nod de legătură între Transilvania, Muntenia și Moldova.
Comuna Boița, la intrarea pe Valea Oltului. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Reînființată în 2004, după ce localnicii au decis, în urma unui referendum, desprinderea localității de orașul Tălmaciu din județul Sibiu, comuna Boița, din vecinătatea municipiului Sibiu, poate deveni, în următorii ani, unul dintre cele mai tranzitate noduri de autostradă din România. Două autostrăzi importante, care au intrat recent în șantier, se unesc în localitatea sibiană cu mai puțin de 1.500 de locuitori.
De la Boița începe construcția traseului montan al Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești (video), în lungime de 122 de kilometri (fără centura Sibiului). Traseul ei a fost împărțit în cinci secțiuni, pentru care statul român și constructorii au semnat contracte de proiectare și execuție în perioada 2019-2022.
Până în prezent, au fost deschise traficului rutier Secțiunea 1 Sibiu – Boița, de 14 kilometri, și, recent, Secțiunea 5 Curtea de Argeș – Pitești, de 30 de kilometri. Alte trei tronsoane, care vor traversa în cea mai mare parte defileul Oltului, între localitățile Boița și Curtea de Argeș, se află în șantier și au termen de finalizare în perioada 2027-2028.
„Această autostradă (tronson al Autostrăzii A1), construită prin fonduri europene, este prima care va traversa Munții Carpați și va asigura, pe teritoriul României, conexiunea pe axa Est-Vest (Constanța-Nădlac). În prezent, se află în construcție încă trei secțiuni ale acestei autostrăzi, între Curtea de Argeș și Boița, care au o lungime însumată de 78,8 kilometri”, informa Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.
Autostrada Sibiu – Pitești este parte a Autostrăzii A1 București – Nădlac, cu o lungime de aproape 600 de kilometri, din care au mai rămas de executat lucrările de pe valea Oltului, dar și un tronson de circa 10 kilometri din vestul României, prevăzut cu două tuneluri de peste doi kilometri, între localitățile Margina și Holdea.
Autostrada Sibiu – Făgăraș, în șantier
Tot din Boița începe traseul Autostrăzii Sibiu – Făgăraș (A13), în lungime de aproape 70 de kilometri, care, pe viitor, potrivit proiectului propus în Master Planul General de Transport (MPGT) lansat în 2015 de Ministerul Transporturilor, ar urma să fie continuată spre Brașov și Bacău.
Boița. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Autostrada A13 Sibiu – Brașov – Bacău va avea 300 de kilometri, însă doar tronsonul Sibiu – Făgăraș este în șantier, restul traseului fiind în stadiul de planificare. Contractele pentru cele patru loturi ale Autostrăzii Sibiu – Făgăraș au fost semnate în 2023, între statul român și asocieri conduse de compania Makyol Insaat Sanayi Turizm Ve Ticaret.
„Traseul autostrăzii Sibiu-Făgăraș se va desfășura între localitatea Boița, din județul Sibiu, la intersecția cu Autostrada Sibiu-Pitești, și municipiul Făgăraș. Traseul este amplasat pe teritoriul administrativ a două județe: județul Sibiu, de la km 0+000 până la km 38+300, cu orașele Tălmaciu, Avrig și comunele Boița, Turnu Roșu, Racovița, Porumbacu, Cârța, Arpașu de Jos; județul Brașov, de la km 38+300 până la km 68+050, cu comunele Ucea de Jos – Ucea de Sus, Viștea de Jos – Viștea de Sus, Drăguș, Sâmbăta de Jos, Voila – Voivodeni, Dridif – Luta, Hurez, Ileni și municipiul Făgăraș. Lungimea totală a traseului este de circa 68,05 kilometri. Legătura dintre Autostrada Sibiu-Făgăraș și drumul național DN1, adiacent municipiului Făgăraș, se va realiza printr-un drum de legătură cu lungimea de circa 5,65 kilometri”, informa recent Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Imaginea 1/10:
Viaductul Boița în șantier Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (23) JPG
Investiția, estimată la peste 8,3 miliarde de lei, este finanțată de statul român și Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Transport. Proiectul înseamnă construirea a 68 de kilometri de autostradă, șase kilometri de drum de legătură, 102 structuri, patru spații de servicii, șapte noduri rutiere, două Centre de Întreținere și Coordonare și a unui punct de sprijin pe autostradă.
Conform contractelor semnate în 2023, toate cele patru loturi ale autostrăzii care trece pe la poalele Munților Făgăraș au termen de finalizare în 2027.
În prezent, sunt în execuție, în stadiul de început, doar două dintre acestea, Avrig – Arpașu de Jos (20 de kilometri) și Arpașu de Jos – Sâmbăta de Sus (18 kilometri), în timp ce pentru Boița – Avrig (14 kilometri) și Sâmbăta de Sus – Făgăraș se așteaptă autorizațiile necesare începerii construcției. Perioada de implementare a proiectului, aprobată de Ministerul Transporturilor, este nu mai târziu de 31 decembrie 2029.
Actualitate
Crimeea interzice circulația motocicletelor pe timpul nopții. Autoritățile susțin că zgomotul motoarelor împiedică apărarea antiaeriană să detecteze dronele ucrainene
Autoritățile instalate de Moscova la conducere în Crimeea opucată au decis să interzică deplasarea motocicletelor și a altor vehicule similare pe timpul nopții, motivând că zgomotul produs de motoare afectează activitatea unităților de apărare antiaeriană care încearcă să identifice și să neutralizeze dronele lansate de Ucraina.
Motociclist pe podul lui Putin din Crimeea/FOTO:X
Măsura, anunțată marți de liderul instalat de Moscova în peninsulă, Serghei Aksionov, intră în vigoare începând de astăzi și va rămâne aplicabilă pe termen nedeterminat, scrie Moscow Times.
Potrivit noilor reguli, motocicletele, mopedele, scuterele, ATV-urile și alte vehicule motorizate similare nu vor mai putea circula între orele 20.00 și 06.00.
Decizia vine după ce un consilier al lui Aksionov a acuzat motocicliștii că perturbă activitatea grupurilor mobile de apărare antiaeriană în timpul alertelor aeriene. Aceste unități se bazează în mare măsură pe identificarea zgomotelor produse de dronele care se apropie de obiectivele militare și de infrastructura strategică.
Presa de stat rusă a mers și mai departe, susținând că unii motocicliști ar circula intenționat în timpul atacurilor cu drone, la solicitarea unor persoane care comunică prin aplicații de mesagerie și care le-ar oferi recompense financiare modeste pentru această activitate.
„Scopul principal al acestor măsuri este asigurarea siguranței publice și protejarea militarilor, a instituțiilor statului și a obiectivelor speciale”, a transmis Aksionov pe Telegram.
Restricțiile se înmulțesc pe fondul intensificării atacurilor ucrainene
Interdicția privind motocicletele reprezintă doar cea mai recentă măsură adoptată de autoritățile ruse din Crimeea în contextul creșterii presiunii exercitate de armata ucraineană asupra peninsulei anexate.
Săptămâna trecută, traficul feroviar pe timpul nopții a fost suspendat în întreaga regiune, după un atac cu drone atribuit Ucrainei, soldat cu victime și avarierea unei locomotive de pasageri.
În paralel, armata ucraineană susține că Rusia a impus restricții severe și asupra transporturilor militare care utilizează autostrada Novorossia, una dintre cele mai importante rute logistice care leagă sudul Rusiei de teritoriile ucrainene ocupate și de Crimeea.
În ultimele săptămâni, forțele ucrainene și-au intensificat atacurile cu drone asupra convoaielor militare și a cisternelor care transportă combustibil către peninsulă. Potrivit Kievului, aceste operațiuni au afectat serios fluxul de aprovizionare și au contribuit la apariția unor penurii locale de carburanți.
Deși Crimeea este conectată direct cu Rusia prin Podul Kerci, Moscova a limitat în ultimii ani utilizarea acestuia pentru transporturile considerate periculoase, inclusiv cele de combustibil, din cauza riscului reprezentat de atacurile ucrainene.
Ca urmare, aprovizionarea regiunii depinde tot mai mult de coridoarele terestre din nord. Date prezentate de armata ucraineană arată că traficul zilnic pe autostrada Novorossia a scăzut cu peste 40% între începutul lunii mai și începutul lunii iunie, semn al dificultăților logistice cu care se confruntă forțele ruse din zonă.
Decizia de a interzice circulația motocicletelor pe timpul nopții reflectă preocuparea tot mai mare a autorităților ruse față de eficiența campaniei ucrainene cu drone, care continuă să pună presiune asupra infrastructurii militare și a rutelor de aprovizionare din Crimeea.
Actualitate
Un mort şi doi răniţi, după ce două TIR-uri s-au ciocnit frontal între Caransebeş şi Lugoj. Trafic blocat pe ambele sensuri
Un bărbat a murit și
alte două persoane au fost rănite în urma unui accident produs miercuri
dimineață pe DN 6, în județul Caraș-Severin, după ce două TIR-uri s-au ciocnit
frontal. Traficul a fost blocat complet pe ambele sensuri.
Sursă video: Facebook
Un accident deosebit
de grav a avut loc în cursul dimineţii de miercuri, 17 iunie, în jurul orei
07.00, pe DN 6, la kilometrul 461+200 de metri, în afara localității Jupa din
județul Caraș-Severin, unde două TIR-uri s-au ciocnit frontal.
Potrivit
informațiilor transmise de IPJ Caraș-Severin, şoferul unuia dintre TIR-uri, un
bărbat de 39 de ani care se deplasa din direcția Caransebeș către Lugoj, a pătruns
pe contrasens, unde a intrat în coliziune frontală cu un alt ansamblu de
vehicule, condus de un cetățean uzbec.
Impactul a fost
puternic extrem de puternic, ambele vehicule ieşind în afara părţii carosabile.
Şoferul român, în vârstă de 39 de ani, a decedat pe loc, iar conducătorul auto
al celui de-al doilea TIR și un pasager aflat în vehicul au fost răniți și
transportați la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.
Imaginea 1/3:
accident Caraş 02 foto Presa Satu Mare jpg
„Astăzi, în jurul orei 07.00, pe DN 6, la kilometrul
461+200 m, în afara localităţii Jupa, s-a produs un accident rutier în care au
fost implicate două ansambluri de vehicule. Din primele verificări efectuate la
faţa locului, poliţiştii au stabilit că un ansamblu de vehicule (TIR) condus de
un bărbat de 39 de ani, care circula din direcţia Caransebeş către Lugoj, ar fi
pătruns pe sensul opus de circulaţie, intrând în coliziune frontală cu un alt
ansamblu de vehicule, condus de un cetăţean uzbec”, a transmis, miercuri dimineaţă, IPJ Caraş-Severin.
Circulația rutieră a
fost blocată complet pe ambele sensuri, pe durata intervenției echipajelor și a
cercetărilor la fața locului.
Reprezentanții IPJ
Caraș-Severin spun că traficul urma să fie reluat în aproximativ două ore, în
funcție de finalizarea cercetărilor și de degajarea carosabilului, precizând că
ancheta este în desfășurare pentru stabilirea exactă a împrejurărilor
producerii accidentului.
„Reluarea circulaţiei este estimată în aproximativ 120 de
minute, în funcţie de desfăşurarea activităţilor de cercetare şi de degajare a
carosabilului. În cauză, poliţiştii efectuează cercetări pentru stabilirea cu
exactitate a tuturor împrejurărilor producerii accidentului”, au transmis poliţiştii.
Actualitate
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
Un locuitor din apropierea orașului Simferopol a ajuns la o benzinărie într-o după-amiază obișnuită de vară, sperând să alimenteze înainte de o călătorie programată pentru ziua următoare. Rezervorul mașinii era aproape gol, iar coada se întindea pe zeci de vehicule.
Benzinăriiile din Crimeea au rpmas fără combustibil/FOTO:X
A înaintat lent, timp de opt ore. Când a ajuns aproape de pompă, benzina s-a terminat. A petrecut noaptea în mașină pentru a nu-și pierde locul. A reușit să alimenteze abia a doua zi dimineață, după aproximativ 19 ore de așteptare, primind doar 20 de litri, limita impusă de autoritățile locale.
Povestea sa este una dintre numeroasele relatări apărute în ultimele săptămâni pe rețelele sociale din Crimeea. Peninsula anexată de Rusia se confruntă cu o criză a combustibilului fără precedent, pe fondul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii logistice care asigură aprovizionarea regiunii.
Restricții, cozi și benzinării fără combustibil
Primele semne ale crizei au apărut la sfârșitul lunii mai, când autoritățile instalate de Rusia în Sevastopol au introdus restricții privind vânzarea carburanților. Inițial, șoferii au fost limitați la 20 de litri pentru o alimentare, iar la scurt timp una dintre cele mai mari rețele de benzinării din peninsulă a rămas fără benzină.
Pe măsură ce situația s-a agravat, măsurile au devenit mai stricte. În unele zone, combustibilul a început să fie distribuit pe baza unor coduri QR.
Imaginile cu kilometri de cozi la pompe au devenit obișnuite. În paralel, autoritățile au făcut apel la populație să evite alimentarea preventivă și să nu își facă rezerve.
Cum a început criza
Deficitul de combustibil este asociat de analiști cu intensificarea atacurilor ucrainene asupra rutelor logistice rusești.
În ultimele luni, Kievul a extins utilizarea dronelor cu rază media de acțiune, capabile să lovească ținte aflate la distanțe de 150 până la 300 de kilometri. Obiectivele vizate includ depozite de carburant, poduri, noduri feroviare și convoaie de aprovizionare.
Potrivit autorităților ucrainene, scopul acestor operațiuni este reducerea capacității Rusiei de a susține ofensiva de pe front prin afectarea logisticii din spatele liniilor de luptă.
Coridorul terestru către Crimeea, sub presiune
După atacurile asupra Podului Kerci, Rusia și-a mutat o parte importantă a logisticii către coridorul terestru care leagă regiunea Rostov de Crimeea prin teritoriile ocupate din sudul Ucrainei.
Mult timp, această rută a fost considerată relativ sigură. Situația s-a schimbat însă odată cu apariția dronelor ucrainene cu rază medie de acțiune.
În ultimele săptămâni, au fost raportate atacuri asupra convoaielor de camioane, a cisternelor și a infrastructurii rutiere folosite pentru aprovizionarea peninsulei. De asemenea, mai multe poduri care asigură legătura dintre Crimeea și regiunile ocupate din sudul Ucrainei au fost avariate.
Experții citați de presa ucraineană afirmă că aceste lovituri au crescut semnificativ dificultatea transportului de combustibil și materiale către peninsulă.
Efectele se extind dincolo de benzinării
Criza carburanților începe să afecteze și alte sectoare.
Operatorii de transport public au redus numărul curselor, iar sute de autobuze nu au mai ieșit pe traseu din cauza lipsei combustibilului. Costul transportului privat a crescut, iar unele magazine au început să raporteze dificultăți în aprovizionarea cu produse de bază.
Locuitorii au semnalat lipsa unor mărfuri precum zahărul, uleiul și cerealele, în timp ce comercianții încearcă să gestioneze întârzierile în livrări, scrie pravda.ua.
Autoritățile locale susțin că situația rămâne sub control și că serviciile esențiale continuă să funcționeze.
Piața neagră a benzinei
Deficitul a generat și o piață paralelă.
Pe platformele locale au apărut anunțuri de revânzare a benzinei la prețuri de câteva ori mai mari decât cele oficiale. În unele cazuri, un litru de carburant era oferit la prețuri considerate exorbitante chiar și pentru standardele locale.
Forțele de ordine au intervenit împotriva unor persoane acuzate că vindeau combustibil fără autorizație, confiscând rezervele descoperite și deschizând anchete.
Turismul, o altă victimă a crizei
Problemele de aprovizionare au apărut chiar la începutul sezonului estival, un moment important pentru economia Crimeei.
Date publicate de presa rusă arată o scădere semnificativă a rezervărilor turistice comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, numărul anulărilor a crescut considerabil.
Armata Olandei se pregătește de război cu Rusia într-un mod neașteptat: a construit un lagăr pentru prizonieri. Pază cu AI și drone
Unele hoteluri au încercat să atragă turiști oferind combustibil gratuit ca bonus pentru rezervări. În câteva cazuri, proprietarii au rămas fără benzină înainte de a rămâne fără camere disponibile.
Benzina se distribuie cu porția în mai multe regiuni
Semnele presiunii tot mai mari asupra sectorului energetic rus devin vizibile și la pompă. Compania petrolieră rusă Tatneft, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața carburanților din Federația Rusă, a introdus restricții privind vânzarea benzinei și motorinei în întreaga sa rețea de stații de alimentare.
Reprezentanții companiei au confirmat pentru agenția rusă Interfax că măsura se aplică la nivel național.
„În prezent, restricțiile sunt în vigoare în întreaga rețea de benzinării Tatneft”, au declarat operatorii serviciului de relații cu clienții ai companiei.
Pe lângă limitarea cantităților de combustibil care pot fi cumpărate, mai multe stații acceptă exclusiv plata în numerar.
Limite de până la 20 de litri de benzină pentru un autoturism
Potrivit presei ruse, în regiunea Celiabinsk șoferii de autoturisme nu mai pot cumpăra mai mult de 30 de litri de benzină la o alimentare, în timp ce pentru motorină limita este de 60 de litri. În cazul camioanelor, plafonul a fost stabilit la 300 de litri de motorină.
În alte regiuni, restricțiile sunt și mai severe. La Orenburg și Sankt Petersburg, de exemplu, șoferii pot alimenta maximum 20 de litri de benzină și 40 de litri de motorină pentru autoturisme, în timp ce camioanele sunt limitate la 200 de litri.
Primele semnale privind dificultățile de aprovizionare din rețeaua Tatneft au apărut încă de săptămâna trecută, când restricțiile au fost introduse punctual în mai multe regiuni.
Atacurile asupra rafinăriilor afectează producția de combustibil
Experții ruși și ucraineni leagă apariția acestor probleme de seria atacurilor lansate de Ucraina asupra infrastructurii petroliere ruse.
Potrivit estimărilor disponibile, aproximativ o treime din capacitățile de rafinare ale Rusiei sunt în prezent oprite sau funcționează la capacitate redusă. Este vorba despre instalații care procesează anual circa 77 de milioane de tone de țiței.
Pentru piața internă rusă, acest lucru se traduce prin pierderea a aproximativ un sfert din producția principalelor tipuri de carburanți.
În paralel, loviturile ucrainene asupra infrastructurii logistice din teritoriile ocupate au complicat și mai mult transportul combustibilului către zonele aflate sub controlul Moscovei.
Moscova, atacată de zeci de drone. Cea mai mare rafinărie din capitala Rusiei în flăcări
Rafinăria Moscovei, lovită de drone
În dimineața zilei de 16 iunie, Serviciul de Securitate al Ucrainei și alte unități ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei au atacat rafinăria de petrol din Moscova, una dintre cele mai importante instalații energetice ale capitalei ruse.
Complexul asigură o mare parte din necesarul de benzină al Moscovei, peste jumătate din consumul regional de motorină și furnizează combustibil pentru principalele aeroporturi ale capitalei.
Potrivit informațiilor preliminare, dronele ucrainene ar fi avariat instalația de distilare primară a țițeiului, considerată elementul central al procesului tehnologic al rafinăriei și descrisă de specialiști drept „inima” întregului complex.
Poate Rusia să rezolve problema?
Analiștii consideră că Moscova va încerca să își adapteze rutele logistice și să consolideze protecția infrastructurii critice. O soluție discutată este extinderea utilizării plaselor și sistemelor de protecție anti-drone de-a lungul coridoarelor de transport.
Cu toate acestea, experții avertizează că necesarul de combustibil al Crimeei este foarte mare și presupune transportul constant al unor volume importante de produse petroliere.
În opinia lor, atâta timp cât Ucraina continuă să lovească infrastructura de transport și depozitare, aprovizionarea peninsulei va rămâne vulnerabilă.
Pentru Kiev, campania are un obiectiv strategic clar: reducerea capacității Rusiei de a susține operațiunile militare în sudul Ucrainei și transformarea Crimeei într-un teritoriu tot mai dificil de alimentat și administrat. Pentru locuitorii peninsulei, efectul cel mai vizibil este însă mult mai simplu: ore petrecute la cozi, benzinării goale și incertitudinea că vor găsi combustibil pentru ziua următoare.
-
Breakingacum 2 zileCrin Antonescu: „Am găsit găina cu ouă de aur, dar el se ouă peste 2 ani. Nu înțeleg de ce sunt atât de multe pretenții din partea unui partid cu 14%”
-
Actualitateacum 2 zile
Oana Țoiu, reacție după atacul Rusiei asupra unei mănăstiri UNESCO din Kiev: „Arată cât de goale sunt afirmațiile lui Putin”
-
Actualitateacum 2 zile
Schimbare majoră în obiceiurile românilor: inflația a ucis „ciubucul”. Ce spun datele oficiale din aplicațiile de ride-sharing
-
Breakingacum o ziRomânia pe butuci. Valentin Stan: Dezastrul economiei poartă un singur nume
-
Actualitateacum 2 zile
Caravana medicală „Obezitatea este o boală” aduce evaluări gratuite în Palas Iași
-
Actualitateacum 2 zile
Guvernul britanic urmează să prezinte planul „Australia-plus” privind interzicerea rețelelor sociale pentru minorii sub 16 ani
-
Actualitateacum 3 zile
Cauza morții lui Eminescu explicată de specialiști. Ce l-a ucis de fapt pe marele poet și care au fost ultimele sale cuvinte
-
Actualitateacum o zi
Marea Britanie va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei și anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei înaintea summitului G7





