România se confruntă cu mari
probleme economice, iar în plus este obligată să
cheltuiască
sume uriașe pentru apărare. Un fost șef al industriei de apărare
explică, pentru „Adevărul”, soluțiile care ar exista pentru a
transforma povara acestor cheltuieli în prosperitate.

România pare a fi supusă
unei noi corvoade și va trebui să aloce sume uriașe de la buget
pentru apărare. Într-un context internațional complicat, cu un
război la graniță, România nu are de ales. În plus, președintele
SUA, Donald Trump, dar și secretarul general al NATO, Mark Rutte,
insistă ca fiecare stat NATO să investească de acum 5% din PIB în
apărare.

Tot mai mulți bani vor merge în apărare

Această creștere de la 2%
sau chiar mai puțin din PIB, atât cât alocau până acum multe
țări, până la 5% se anunță o adevărată provocare pentru orice
stat, chiar și pentru cele cu o economie solidă și nesupuse
deficitului.

Pentru România, țara cu cel
mai deficit din PIB din Uniunea Europeană (9,3%) și cu mari
probleme economice, îndeplinirea acestei misiuni se anunță aproape
imposibilă. Există însă și un „dar”.

Aurel Cazacu, omul care a
condus ani de zile industria militară a României, crede că există
soluții și că investiția a 5% din PIB pentru înarmare nu
înseamnă un coșmar, ci o oportunitate. Dacă România va investi
cu cap acești bani și va recurge la o politică inteligentă, nu
doar că alocarea unor sume atât de mari nu va mai fi o problemă,
dar banii s-ar întoarce în economie, aducând noi locuri de muncă,
prosperitate și o industrie solidă.

Pentru acest lucru, însă, ar
trebui asigurată stabilitate și continuitate nu doar la nivelul
guvernului și a miniștrilor de resort, ci și la nivelul experților
și a directorilor de fabrici de armament.

Regula numărul 1 – continuitatea și competența

„Fără stabilitate nu se
poate face absolut nimic, pentru că orice politică implementată de
un ministru și de directorul unei fabrici este automat anulată și
schimbată peste un an sau peste câteva luni, în funcție de când
se schimbă guvernul. Așa că nicio politică nu poate să dea roade
în condițiile astea. În plus, la nivelul conducerii industriei de
armament trebuie aduși oameni competenți și nu sinecuri numite
doar pe criterii politice. România are suficienți experți în
acest domeniu, rămâne doar să-i folosească. Din păcate, în
ultimii ani, i-a folosit prea puțin”, spune Cazacu.

El consideră că România
trebuie să atragă fondurile europene care vor fi puse la dispoziția
țărilor membre UE, iar în același timp să fie dispusă să
colaboreze și cu alte state.

„Se vorbește doar de
austeritate, auzim doar de taxe, taxe și iar taxe. Dar avem două
mari probleme din cauza noastră. Nu atragem fonduri europene și nu
suntem capabili să colectăm la buget banii din actualele taxe și
să asigurăm o dezvoltare economică reală. În momentul în care
am crește absorbția și am colecta mai mulți bani din actualele
taxe, nu ar trebui să mai creștem taxe și impozite, iar economia
ar fi pe plus. În același timp, ar trebui să ne îndreptăm
atenția și spre alte oportunități și să facem afaceri cu state
cu care făceam odinioară, pentru a obține profituri. Adică
trebuie să ne uităm un pic și la relațiile externe, să vedem cu
cine avem și cu cine nu relații și să le punem în valoare pentru
a ne ajuta la dezvoltarea economică. Putem face afaceri profitabile
cu diverse state, iar profitul s-ar reflecta în taxe și impozite,
inclusiv din export la bugetul țării”, mai spune Cazacu.

România ar avea un AS în
mânecă pe care l-a folosit și anterior, inclusiv în anii dinainte
de Revoluție și apoi în anii 90-2000. Departe de a ridica în
slăvi acele vremuri, Aurel Cazacu susține că au existat și câteva
politici bine gândite, care au dat rezultate importante și care ar
putea fi cel puțin luate din nou în discuție.

„Eu, cât am fost în
anumite poziții, m-am folosit foarte mult de persoanele care au
studiat în România. Mulți dintre străinii care au studiat la noi
erau membri în parlamentele și în guvernele din țările dumnealor
sau au ajuns să ocupe poziții importante în companii de calibru.
Făcusem lista acestor persoane care au studiat în România pentru
a-i contacta, pentru a discuta și pentru a reuși să demarăm
afaceri importante. Adică eu mă ocupam de armament, dar chiar dacă
unii dintre ei se ocupau de agricultură sau de industrie ori de
învățământ, eu m-am folosit de relațiile dumnealor pentru a mă
promova în partea de apărare. Deci cândva am aplicat cu succes
asta”, mai spune expertul.

O colaborare profitabilă

Așa a ajuns România să facă
afaceri care au asigurat câștiguri importante, iar profiturile au
ajuns la bugetul de stat. Afacerile respective ar fi putut aduce și
mai mult profit dacă România nu s-ar fi confruntat cu problema
lipsei de continuitate la nivelul conducătorilor.

„M-am folosit de străinii
care au învățat la noi să mă promoveze la Ministerul Apărării,
Ministerul de Interne, în departamentele care se ocupau de situații
de urgență. Peste tot. Și așa au apărut afaceri importante.
Pentru că, vedeți, un minister al Apărării are nevoie nu doar de
tancuri, avioane și drone. Armatele au nevoie și de îmbrăcăminte,
alimente și nu numai pentru militari. Dacă obții fie și un
contract pentru livrarea de lenjerie pentru Ministerul
Apărării într-o țară ca SUA, suma, profitul poate fi uriaș.
Pentru că unei țări ca SUA nu ai cum să-i vinzi tancuri, dar poți
face alte afaceri, de exemplu să le livrezi textile pentru armată”,
explică Aurel Cazacu.

Iar cazul Statelor Unite ale
Americii nu este singular. Afaceri importante se pot face și cu
state mai mici, țări din Africa, Asia și nu numai.

„Pentru asta e un pic de
muncă și e nevoie și de strategii. De exemplu, un element
important în aceste țări pe care eu l-am folosit erau perioadele
alegerilor, de care țineam cont. Mereu în anii pre-electorali și
în anii electorali, țările respective achiziționau armament. Pe
urmă, erau țări care aproape în fiecare an aveau probleme, cum am
avut noi inundații, așa că aveau nevoie de alte echipamente. Apoi,
Poliția lor avea probleme cu situațiile de urgență, la fel. Și
noi veneam și le oferam echipamente, ne pregăteam din timp și
apelam la acei oameni aflați în puncte cheie, care studiaseră la
noi și care se simțeau încă apropiați de România”, mai spune
Cazacu.

Practic, România a ajuns să
aibă specialiști care se ocupau doar de aceste detalii.

„Pentru asta nu ne duceam
doar noi, cei care vindeam, ci organizam și întâlniri la nivel
înalt, la nivel diplomatic. Chiar dacă era să meargă și
președintele, dar important era ministrul de resort, important era
primul ministru, organizam vizite, aveam grijă de aceste relații și
toată lumea era fericită. Atât noi, cât și cei din țările
respective, pentru că îi ajutam să își rezolve niște probleme.
Și era, ca să zic așa, un dialog comun. Vorbeam aceeași limbă
toată lumea”, susține el.

Unde se poate ajunge

Ulterior, aceste țări au
ajuns să trimită în România și mai mulți tineri pentru a fi
formați la universitățile de aici, dar și pentru cursuri
militare.

„Și pentru asta le
solicitam oficialilor străini «Dom’le, dați-ne zece comandanți de
plutoane pe care să-i luăm să facă anumite cursuri în România».
Având specialiști în acest domeniu militar și în domeniul
Ministerului de Interne, în domeniul securității și nu numai, le
puteam oferi și asta. Și răspundeau mereu pozitiv. În opinia mea,
aceste propuneri ar trebui să ajungă chiar până la CSAT, iar de
acolo să se aprobe un plan, pentru că acest plan și dezvoltarea
economică țin de securitatea României. Pentru că atâta timp cât
eu ca țară mă dezvolt economic, întăresc securitatea României.
Este un lucru foarte, foarte important”, susține Cazacu.

România ar avea acum și un
alt avantaj. Având în vedere că face parte din UE și NATO, are o
imagine și mai bună, ceea ce garantează că produsele românești
sunt acum de o calitate și mai bună decât erau în acei ani.

„Noi ca țară, de când am
intrat în NATO și, pe urmă, de când suntem aici în Uniunea
Europeană, am avut acces la anumite tehnologii, la produse bune și
produse cu acest standard deosebit care se produceau și se mai
produc în Uniunea Europeană. Acum, am putea beneficia și de acest
atu. Pe urmă, ca să continuăm acest lucru, noi le ofeream locuri
la facultăți în România, le ofeream anumite cursuri la Ministerul
Apărării, ca să trimită studenți, să trimiată specialiști. De
exemplu, noi produceam multe lucruri de care și ei aveau nevoie.”

Interesate de aceste aspecte
ar fi și acum o serie state de pe toate continentele. Astfel, s-ar
obține și noi piețe de desfacere și s-ar deschide afaceri
profitabile pentru România și economia sa.

„Mă gândesc de exemplu la
țări arabe, la țări din nordul Africii, centrul Africii, țări
din Asia Centrală, Asia îndepărtată. Pentru că avem și acum
acolo oameni care au studiat aici și care ar putea din nou să facă
lobby pentru România. Pentru că, repet, în România au studiat
mulți, mulți, mii de străini, iar câteva sute au ajuns în
funcții de răspundere. Și eu cât am fost m-am folosit de ei. Am
încercat și după aceea, când am ieșit la pensie, le-am sugerat
celor aflați la putere să continue să facă asta, pentru că era
în folosul României. Gândiți-vă că am avut peste 40 de firme de
comerț exterior în toate domeniile, ceva de neimaginat, și aceste
firme obțineau bani, făceau profituri serioase”, mai spune el.

Miliarde și miliarde profit din computerizarea țărilor africane

Azi, România ar putea să le
asigure acestor state specialiști în cybersecurity și alte domenii
conexe.

„Inițial au fost trei
categorii de forțe militare – apă, aer, sol, dar în ultimul timp
a apărut cea de-a patra categorie, care este cyber security. La
cyber security suntem foarte buni. Acum, noua conducere a României
ar trebui să se implice și să facă ceea ce trebuie făcut ca să
exportăm sisteme de cibernetică. Și nu numai. În aceste țări
chiar și agricultura are nevoie de computerizare, și
transporturile, spitalele, școlile, industria, armatele. Peste tot e
nevoie. Ne putem uita și spre state ca Malaysia, Thailanda,
Indonezia, Vietnam, Bangladesh, la țările din America de Sud și
așa mai departe. Noi avem specialiști buni în aceste domenii, iar
pentru asta nu există preț de raft. România poate ajuta astfel de
țări să-și computerizeze armata, transporturile, spitalele etc.
Să nu uităm că anul trecut, dacă nu mă înșel, excelența sa
doamna ambasadoare a Statelor Unite în România a spus clar că
jumate din specialiștii de la NASA sunt de origine română”,
adaugă Cazacu.

Țările care ar trebui vizate
sunt, spune expertul, Egiptul, Nigeria, Algeria, Maroc, Malezia,
Thailanda, Indonezia, Vietnam. Și nu doar ele.

„Și din Europa putem să
lucrăm excelent cu țări precum Germania, Franța, Italia și Mare
Britanie. Și să nu uităm de SUA”, mai spune Cazacu.

Putem fi utili și NATO și UE

În plus, România se poate
face utilă și NATO și UE dezvoltând relații cu state cu care
Bucureștiul a avut tradițional relații bune dintotdeauna, dar care
au fost și sunt reticente în ce privește țări ca SUA, Franța
sau Marea Britanie.

„Americanul sau francezul
are o problemă cu primirea delegațiilor străine din anumite țări
din Africa, din Orientul Mijlociu, din Asia. Și atunci, România a
avut mereu relații bune cu astfel de state și putem noi să
intermediem. Sau dacă americanii sau alte țări puternice deschid o
fabrică de tancuri la noi, vor produce cu siguranță doar un model
sau poate două. Așa că dacă vor să facă afaceri și cu state în
care nu au foarte mare încredere, una e să vină delegațiile din
acele state în România, să vadă fabrica unde se produce doar un
singur fel de tanc, cel pentru care vor contract, și altceva e să-i
aducă americanii la ei și să vadă ce tancuri produc, cum le
produc și să fure poate ideile. Adică la mine, în România, nu
are ce să vadă, informații pe care să le folosească împotriva
noastră sau a americanilor. E un exemplu”, adaugă Aurel Cazacu.

Expertul ar fi dispus să
contribuie și să ajute, dacă se va dori reînnodarea acestor
relații.

„Eu, Aurel Cazacu, spun cu
toată răspunderea că nu ar fi rău ca cei care ne conduc să
inițieze astfel de lucruri în favoarea României. Pentru că mai
sunt țări unde avem persoane care au studiat în România și care
sunt în Parlamentele și în Guvernele acelor țări. Și mulți
dintre ei au legături foarte bune cu România, pentru că pot să
spun că majoritatea dintre ei sunt căsătoriți cu persoane din
România. În multe cazuri copiii lor studiază în România, au și
proprietăți imobiliare în România, România fiind o țară cu
temperaturi bune”, arată el.

Există însă și detalii de
care evident că ar trebui ținut cont. De exemplu, experții români
care ar merge în țările arabe pentru a face afaceri ar trebui să
fie bine familiarizați cu stilul și obiceiurile viitorilor
parteneri de afaceri. De asemenea, ar trebui ca experții să aibă
cunoștințe solide de relații internaționale.

„Eu pot să vin cu un
exemplu de acum câțiva ani, când m-am dus în unele țări, iar
aici nu pot să dau nume, pentru că se știe, armamentul se vinde de
la nivel de ministru al Apărării, iar unele informații sunt
sensibile. Revenind, când ne-am dus în anumite țări din Africa,
mi s-a spus, «știți, când ajungeți la domnul președinte, nu
cumva să ziceți ceva rău de China, noi avem cele mai bune relații
cu ei». Sigur că nu aveam de ce să vorbesc despre China cu ei și
nici nu am ceva cu chinezii, dar astfel de amănunte trebuie știute”,
susține Aurel Cazacu.

În ce privește legalitatea
acestui lobby, prin care România practic își asigură bunăvoința
unor persoane importante aflate în funcții cheie în acele state,
Aurel Cazacu spune că nu se încalcă legea.

„Noi, românii, dacă vrem
acum să ne ducem să computerizăm jumate de Africa, jumate de
Africa ne așteaptă și ne primește. Dar ei acum n-au cu cine
vorbi, nu cunosc și nu știu miniștri sau parlamentari români. Ei
ne așteaptă. Dar trebuie să te duci, să dai dovadă de
seriozitate și să ai continuitate. Și chiar dacă schimbi guvernul
sau n-ai guvern o perioadă, totul trebuie să meargă foarte bine
înainte, să nu existe impredictibilitate. Și încă ceva: chiar
dacă este la limita legii, acest lobby nu o încalcă, așa că se
poate acționa. Accesul la aceste piețe ne-ar aduce afaceri de zeci
de miliarde și profituri pe măsură. Și atunci de ce să nu
acționăm?”, punctează expertul.

Industria militară și industria orizontală

Aurel Cazacu este convins că
industria de apărare poate fi una dintre vedetele industriei
României pe termen mediu și lung. Chiar dacă investițiile
necesare sunt de regulă mari, profiturile sunt pe măsură. În
plus, într-o perioadă în care incertitudinea domnește, iar țări
ca Rusia duc o politică din ce în ce mai agresivă, este esențial
ca România să aibă propria industrie de apărare, iar aceasta să
fie solidă.

„Industria de apărare este
un element care poate să fie baza relansării economice a României.
Și mă gândesc aici și la dotarea armatei României. Avem nevoie
să repunem pe picioare atât industria de apărare, partea de
asamblare, dar e nevoie să punem pe picioare în paralel și o
industrie orizontală care nu este neapărat de apărare. Aici mă
gândesc la o industrie orizontală care să-mi producă
componentele. Am nevoie să produc, să pun pe picioare o parte din
industria chimică care să-mi producă pulberea pentru explozibil,
de exemplu, care e folosită și în construcțiile infrastructurii,
a autostrăzilor, de exemplu. Și nu numai. Iar noi nu avem pulbere,
ci o luăm de la sârbi. Care sârbi ca să o facă, importă
nitroceluloza de la ruși. Și asta e 80% din nevoie. E nevoie, e
obligatoriu să o producem noi în România”, mai spune expertul.

Avantajele României ar fi
faptul că are suficientă forță de muncă, iar industria de
apărare poate fi cuplată inteligent cu industria civilă, astfel
încât anumite fabrici să producă și componente pentru comerț,
dar și pentru armată.

„Prin dotarea noastră, în
primul rând, descurajăm orice potențial inamic. Doi – creștem
încrederea populației în armată, iar trei – creștem încrederea
personalului militar că are cu ce și poate să apere România. Și
punctul patru – ne dezvoltăm economic. Pentru că, și revin la acea
industrie pe orizontală, diferența nu e mare între o garnitură pe
care o pun pe cel mai bun automobil sau pe un tanc. Și așa voi da
de lucru industriei și pentru componente militare. Așa pot ca țară
să aloc și 5% apărării, fără probleme, pentru că acei bani vin
categoric înapoi. De fapt, reprezintă o investiție și încă una
profitabilă din toate punctele de vedere, dacă se face cu cap”,
conchide Aurel Cazacu.

Cine este Aurel Cazacu

Expert în industria militară,
Aurel Cazacu lucrează încă din 1988 în acest domeniu. A lucrat
între 1988 și 2004 la Romtehnica, unde a deținut diverse funcții
de conducere. Între 2001 și 2004 a fost director la Romtehnica. În
februarie 2005 a devenit șeful industriei de apărare și președinte
al CA-ului Romarm, până la finele anului 2009. Începând cu 2010,
a lucrat și a avut funcții de conducere la diverse companii
americane, inclusiv în Irak și Kuweit.