Breaking
Armistițiu între Iran și Israel, dar dubii asupra sensului bombardamentelor contra programului atomic
Conflictul militar cu Iranul a confirmat supremația Israelului în Orientul Mijlociu, dar distrugerile provocate programului atomic sunt dificil de evaluat, la fel ca efectele menținerii la putere a regimului islamist de la Teheran, constată cotidianul Le Monde.
Caracterul armistițiului dintre Israel și Iran anunțat de președintele SUA, Donald Trump, rămâne greu de definit, ținând cont de atitudinea statului evreu în diversele teatre de operațiuni din Orientul Mijlociu.
”Va fi o simplă pauză înainte de reluarea unilaterală a ostilităților, așa cum s-a întâmplat în Fâșia Gaza? Sau conflictul deschis se va transforma într-o confruntare de dimensiuni reduse, iar Israelul va putea să continue raidurile punctuale în funcție de interese? În acest caz, regimul iranian, învins și umilit, va fi pe termen durabil sub presiunea statului evreu”, comentează cotidianul francez Le Monde.
Donald Trump nu a ascuns presiunile în sensul opririi conflictului, în cadrul atitudinii flexibile la nivel geopolitic și pentru a nu îndepărta baza electorală. Dar comunicatele de afirmare a victoriei se lovesc de primele bilanțuri elaborate de serviciile secrete americane, care arată că programul nuclear iranian va fi întârziat doar câteva luni.
Un precedent puțin încurajator
Necunoscutele referitoare la programul atomic iranian amintesc de acuzațiile Administrației George W. Bush referitoare la armele de distrugere în masă pe care le deținea regimul Saddam Hussein, în Irak. Acest lucru este valabil și în cazul Iranului. Nu se știe unde sunt stocurile de uraniu purificat și nici dacă există unități nucleare clandestine. În plus, după război, nu este clar dacă inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) vor mai avea acces în Iran.
”La aceste semne de întrebare se adaugă incertitudinea asupra efectelor pe care bombardamentele le vor avea asupra regimului iranian, pe care nici Israelul, nici Statele Unite nu vor să îl înlăture. Menținerea la putere a unui regim slăbit și izolat reamintește de un precedent puțin încurajator: este vorba tot de regimul Saddam Hussein, în Irak, după invadarea Kuwaitului în 1991. A urmat un deceniu dramatic pentru poporul irakian, prin acte masive de reprimare și sancțiuni internaționale. Căderea lui Saddam Hussein, 12 ani mai târziu, prin invazia decisă de Administrația Bush, a deschis un nou deceniu sângeros, din care Irakul nu și-a revenit niciodată. Dacă vulnerabilitatea regimului iranian, expusă în timpul bombardamentelor și asasinatelor israeliene, intensifică natura represivă și paranoică a acestuia, iranienii vor fi primii care vor suporta prețul”, concluzionează cotidianul Le Monde.
Foto: Profimedia
Citește și:
VIDEO Macron critică atitudinea lui Trump /„Nu le poți cere aliaților să aloce fonduri” și să „generezi război comercial, este o ABERAȚIE”
Breaking
Noile nume vehiculate în Guvernul Veștea. Liberalii care sfidează amenințările lui Bolojan
Noi nume de politicieni se prefigurează pentru formarea viitorului Guvern Veștea, afirmă surse Gândul. Printre cei care ar urma să facă parte din Cabinet se numără social democrați, liberali, dar și independenți.
Unii membrii PNL ar alege să ignore amenințările cu excluderea din partid ale liderului Bolojan și ar fi acceptat deja să preia ministerele din viitorul cabinet Veștea. Noile nume vehiculate sunt Alexandru Nazare, la Ministerul Finanțelor, Sorin Cîmpeanu, la Ministerul Apărării și independentul Luca Niculescu, la Ministerul Afacerilor Interne. Potrivit acelorași surse politice, și deputata PNL Alina Gorghiu ar fi în cărți pentru preluarea unui portofoliu, din viitorul Guvern Veștea.
Cîmpeanu ar fi refuzat, însă portofoliul de Apărare, afirmă sursele.
Alexandru Nazare, propus la Finanțe, implicat în scandalul achiziției de vaccinuri din timpul pandemiei
Alexandru Nazare ar urma să-și mențină funcția de ministru al Finanțelor și în Guvernul Veștea. Senatorul liberal, a preluat portofoliul de la Finanțe, în 2025, în Guvernul Bolojan. În prezent, ocupă interimar funcția, după ce Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură.
După demisia din februarie 2012 a Guvernului Boc, Alexandru Nazare a fost numit în funcția de ministru al Transporturilor, în Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu.
În anul 2019, a devenit consilier la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, iar în a fost reales ca membru în Parlamentul României.
La finalul anului 2020, Alexandru Nazare a fost învestit în funcția de ministru al finanțelor în Guvernul Cîțu. Nazare a fost demis din funcție, șase luni mai târziu, în urma scandalului achiziției de vaccinuri anti- Covid, în timpul pandemiei.
Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației, a făcut parte din trei partide
Sorin Cîmpeanu, propus de Veștea la cârma Ministerului Apărării, funcție pe care ar fi refuzat-o, a fost ministru al Educației în Guvernul Ponta. Acesta s-a ocupat de portofoliul de la Educație și în Guvernul lui Florin Cîțu și al lui Nicolae Ciucă.
Pe 5 noiembrie 2015, Sorin Cîmpeanu a fost desemnat premier interimar de președintele Klaus Iohannis, după demisia lui Victor Ponta, în contextul tragediei clubul Colectiv. Ulterior, pe 9 noiembrie, Iohannis l-a numit pe Cîmpeanu în funcțiile de viceprim-ministru și ministru de Interne interimar, după demisia lui Gabriel Oprea.
Acesta a ajuns senator în Partidul Național Liberal în 2020, iar până la acel moment a trecut prin alte două partide, Partidului Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), și Partidul Pro-România, pe care l-a fondat alături de Victor Ponta.
Luca Niculescu este actual secretar de stat la MAE
Luca Niculescu, candidatul independent pe care Adrian Veștea l-ar vrea la Ministerul Afacerilor Externe, ocupă, în prezent, funcția de Secretar de Stat în cadrul MAE.
Acesta ocupă și funcția de Coordonator Național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Între 2016 – 2022, Luca Niculescu a fost Ambasador extraordinar şi plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra. Niculescu a fost și Președinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franța (GAFF) între 2019-2022.
Alina Gorghiu a fost ministru al Justiției în Guvernul Ciolacu
Deputata PNL Alina Gorghiu, al cărei nume se prefigurează în Guvernul Veștea, a fost consilier local pentru București, sector 5.
La alegerile legislative din 2008 a obținut un loc de parlamentar în Camera Deputaților în colegiul 22 din București, iar în 2012 a obținut un nou mandat în Parlament. În 2016 devine senator de Timiș, iar în decembrie 2014 devine președinte al Partidului Național Liberal.
Aceasta a fost ministru al Justiției între 15 iunie 2023 și 23 decembrie 2024 în Guvernul Marcel Ciolacu.
Breaking
Cele 3 alimente la care trebuie să renunțăm după 40 de ani. Mihaela Bilic explică motivul pentru care nu ar trebui să le mai mâncăm
Cele 3 alimente la care trebuie să renunțăm după 40 de ani. Mihaela Bilic explică motivul pentru care nu ar trebui să le mai mâncăm.
Medicul nutriționist Mihaela Bilic a dezvăluit care sunt cele 3 alimente pe care oamenii nu ar trebui să le mai consume după 40 de ani. Totodată, ea a explicat și motivele pentru care ar trebui să se renunțe la acestea.
Cele 3 alimente sunt:
- Produsele de patiserie
După 40 de ani, capacitatea organismului de a gestiona vârfurile de glicemie scade, crescând riscul de diabet de tip 2 și acumulare de grăsime viscerală (pe abdomen).
- Mezelurile
Sunt pline de sodiu, nitriți și grăsimi saturate. Sodiul în exces favorizează retenția de apă și creșterea tensiunii arteriale, o problemă tot mai comună după această vârstă.
- Prăjelile
Grăsimile trans și surplusul de ulei adaugă calorii goale extrem de greu de ars de un metabolism leneș și afectează direct profilul lipidic (colesterolul).
De asemenea, medicul nutriționist a precizat că după vârsta de 40 de ani oamenii ar trebui să mănânce cu 30% mai puțin decât la 20 de ani. Totodată, Mihaela Bilic a dezvăluit că un secret pentru a nu lua în greutate este să nu folosim foarte multă grăsime, precum ulei sau untură, atunci când gătim. În plus, aceasta a mai spus că mâncarea gătită, precum ciorba, rămâne cel mai echilibrat aliment.
„După 40 de ani trebuie să mâncăm cu 30% mai puțin decât la 20. Mâncarea tradițională îngrașă dacă gătim după metode tradiționale: cu foarte multă grăsime, cu multă prăjeală, ulei. Dacă vrei să nu iei în greutate, trebuie să fii zgârcit cu uleiul. (…) Mâncarea gătită, cum e ciorba, rămâne cel mai dietetic și echilibrat aliment”, a spus Mihaela Bilic.
Breaking
Există putiniști buni și putiniști răi. Dan Dungaciu: „Cordonul sanitar s-a strâmtorat doar în jurul AUR-ului”
Într-o nouă ediție a emisiunii „Marius Tucă Show”, transmisă live de Gândul, profesorul Dan Dungaciu a criticat scena politică actuală, despre care spune că separă principalul partid suveranist prin folosirea unui așa-zis cordon sanitar. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Dan Dungaciu: „Există putiniști buni și putiniști răi”
Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), susține că partidele clasice precum PSD sau PNL încearcă să țină la distanță polul suveranist. Această izolare se realizează prin intermediul unui cordon sanitar. Totuși, nu ar fi vizate toate partidele din spectrul suveranist. Spune Dungaciu că acest cordon ar fi fost strâmtorat strict în jurul AUR pentru a-l izola electoral.
„Cordonul sanitar există acum, dar s-a strâmtorat un pic, așa că e numai împotriva AUR-ului, că restul, care nu-i așa, restul putiniștilor… Există putiniști buni și putiniști răi. Putiniștii buni pot să fie pro-europeni. Putiniștii răi nu pot să fie nimic bun. Deci cordonul sanitar funcționează. Păi, ei s-au încurcat de fapt în propria plasă sau pânză de păianjen și s-au încurcat în momentul în care au început să vorbească de principii și valori. Și atunci toți au fost derutați că nu știau cum să le așeze în pagină. Se uitau fiecare la fiecare și spuneau: „Ăsta o fi rău, ăsta o fi bun”. Până acum erau buni, acum brusc răi. Oameni care au guvernat împreună ani de zile, PNL-ul și PSD-ul, 7 ani de zile? USR-ul tot cu ei, UDMR-ul la mijloc și cu Viktor Orbán, și cu Bolojan, și cu toți. Și acum noi suntem, ca să zic așa, defecți.”
-
Breakingacum o ziCrin Antonescu: „Am găsit găina cu ouă de aur, dar el se ouă peste 2 ani. Nu înțeleg de ce sunt atât de multe pretenții din partea unui partid cu 14%”
-
Breakingacum o ziRomânia pe butuci. Valentin Stan: Dezastrul economiei poartă un singur nume
-
Actualitateacum 2 zile
Oana Țoiu, reacție după atacul Rusiei asupra unei mănăstiri UNESCO din Kiev: „Arată cât de goale sunt afirmațiile lui Putin”
-
Actualitateacum o zi
Schimbare majoră în obiceiurile românilor: inflația a ucis „ciubucul”. Ce spun datele oficiale din aplicațiile de ride-sharing
-
Actualitateacum 2 zile
Caravana medicală „Obezitatea este o boală” aduce evaluări gratuite în Palas Iași
-
Actualitateacum 2 zile
Guvernul britanic urmează să prezinte planul „Australia-plus” privind interzicerea rețelelor sociale pentru minorii sub 16 ani
-
Actualitateacum 3 zile
Liderii UDMR, în ședință pentru a decide dacă îl susțin pe Adrian Veștea ca premier
-
Actualitateacum 3 zile
Cauza morții lui Eminescu explicată de specialiști. Ce l-a ucis de fapt pe marele poet și care au fost ultimele sale cuvinte





