Actualitate
„Reformele majore” ale ministrului David nu prea au legătură cu realitatea din învăţământul românesc
Am mai scris relativ la proiectele ministrului David
în privinţa reformei învăţământului românesc. (Aici) Reiau pentru că au apărut
10 reforme majore care vor susţine transformarea, în bine sperăm noi, a
educaţiei din România.
Ministrul Educației, Daniel david FOTO Mediafax
În preambul se spune foarte bine care este ţinta
reformelor.
Ținta reformelor – Trebuie să pregătească și să
transfere prin educație cele opt competențe cheie, prin care absolvenții să
devină buni specialiști, buni cetățeni și oameni cu o calitate bună a vieții.
Absolvenții trebuie să se poată integra eficient pe piața muncii (nivelul 3 de
calificare după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului)
și/sau să-și continue studiile la nivel postliceal și/său universitar.
Foarte bine în teorie, dar în practică?
Reforma 1– Curriculum și elementele asociate
Planurile cadru pentru liceu sunt aproximativ
aceleaşi cu acelea de acum 50 de ani.
Dintre cele opt competentele cheie, agreate şi în UE,
patru sunt următoarele:
(5) competențe de viață (personale/sociale/de a
învăța să învățăm);
(6) competențe civice;
(7) competențe antreprenoriale.
(8) competențe de expresie și sensibilitate
culturală.
Am tot întrebat, fără a primi răspuns, la ce
discipline şi în câte ore se formează şi se consolidează aceste competenţe. În
aria curriculară „Om şi societate” la profilul Real, specializarea
matematica-informatica, în care ar trebui să regăsim disciplinele ce transmit
cele 4 competenţe, găsim: Istorie (inclusiv Istoria comunismului şi Istoria
evreilor, Holocaustul), Geografie, Disciplină socio-umana, Religie. La
disciplină socio-umana se predau, în liceu: Logică, Psihologie, Economie,
Sociologie, Filosofie, de la clasa a IX-a la clasa a XII-a, câte o oră pe
săptămână pentru una din discipline, dar se face câte o disciplină într-un an
de studii. Cei care au făcut liceul ştiu că disciplinele Logica, Psihologie,
Economie, Filosofie n-au mare legătură cu cele 4 competenţe citate mai sus,
fiindcă figurează de 50 de ani în curricula şcolară. Iar Sociologia, chiar dacă
ar fi adaptată competenţelor, înseamnă o oră pe săptămână, într-un an de
şcoală. Adică 35 de ore în tot liceul, pentru patru competenţe, jumătate din numărul total de
competenţe!
Am propus şi reiau o variantă de disciplină „Educaţie
pentru societate”, de la clasa a V-a la clasa a XII-a, cel puţin o oră pe
săptămână, care să cuprindă module obligatorii şi opţionale de genul:
-Legislatie românească, Constituţia României,
legislaţie internaţională comparativă;
-Drepturile, libertăţile dar şi obligaţiile copiilor
şi adulţilor;
-Educatie financiară;
-Codul bunelor maniere;
-Educatie interculturală;
-Educatie antreprenorială, modul de iniţiere şi
dezvoltare a unei afaceri;
-Gestionarea proprierei cariere profesionale.
O altă problemă ridicată în articole anterioare,
rămasă tot fără răspuns, se referă la combinaţia dintre Şcoala Profesională şi
filiera tehnologică a liceelor. Până în clasa a XI inclusiv elevii sunt parcurg
o curriculă de scoala profesională, iar cei care doresc şi pot, continuă în
clasa a XII-a şi învață tot ce n-au învăţat în trei ani din curricula cerută la
facultăţile tehnice şi economice. Vestitele licee economice, căutate şi cu mare
prestigiu, se transformă în şcoli profesionale! Iar licee tehnologice cu zero
promovare la Bacalaureat sunt menţinute în continuare în activitate, în loc să
devină şcoli profesionale, care nu mai există! Care este logica?
Dacă se rezumă la aceste planuri cadru şi la ce
învaţă în liceu, care ar fi formarea profesională a elevilor din filieră
teoretică? Unde se pot angaja elevii care termină filiera teoretică, profilele
filologie, matematica-informatica, ştiinţele naturii, dacă nu vor să meargă la
facultate? La întrebarea angajatorilor, tu ce ştii să faci, ei răspund:
integrale, derivate, fizica cuantică, teorie literară, la care angajatorii îi
trimit acasă!
O altă eroare a planurilor cadru propuse se referă la
faptul că şcoala nu se pliază pe înclinaţiile, talentele, aspiraţiile elevilor.
La clasele a IX-X, sunt 15 discipline în Trunchiul comun, iar la CDEOȘ
(curriculum la dispoziţia elevilor din ofertă şcolii) 1-3 ore. În ţări
occidentale, aflate în fruntea clasamentelor PISA, sunt doar 5-6 discipline în
trunchiul comun, restul la alegerea elevilor.
Reforma 2, Evaluarea în Educaţie
De evaluarea corectă şi obiectivă depinde decizia de
acceptare sau respingere a proiectelor şi obiectivelor asumate în educaţie.
La testele PISA suntem pe ultimele locuri din Europa,
„ruşinea” Europei! În 2012, primul an în care s-au introdus de către ministrul
Funeriu supravegherea video la Bacalaureat, procentul de promovare s-a prăbuşit
de la 90% la 45%. Dovada că ipocrizia, mistificarea, minciuna, autoamăgirea
făceau evaluarea în educaţia din România. Şi azi se constată cazuri în care diferenţele de la mediile
claselor V-VIII şi cele de la Evaluarea Naţională, sare de 3-4-6 puncte. Adică
elevi cu nota 9 la matematică în clasele V-VIII iau notă 3 la Evaluarea
Naţională. Ce înseamnă toate aceste observaţii? Că notarea elevilor de către
profesori este extrem de subiectivă, din varii motive. Ne trebuie un sistem de
evaluare standardizat, unitar la nivel de ţară, bazat pe măsurarea progresului
şcolar al elevilor, cu ajutorul aplicaţiilor informatice, fără intervenţia
profesorilor, descris aici.
Ce ne spune ministrul David referitor la evaluare?
-Elaborarea ştandardelor de evaluare/testare pentru
învățământul primar și gimnazial – ianuarie 2026
-Elaborarea standardelor de evaluare/testare pentru
învățământul liceal – noiembrie 2025
-Regândirea evaluărilor naționale – propunerea și
dezbaterea unor noi modele în toamna anului 2025
-Evaluarea performanțelor individuale (ale actorilor
din ecosistemul de educație) și instituționale – propunerea și dezbaterea unor
noi modele în toamna anului 2025.
Să sperăm că va ţine cont şi de opiniile celor care
şi-au petrecut viaţa profesională în şcoală.
Reforma 3– Reorganizarea arhitecturii sistemului
școlar preuniversitar
-Comasări/restructurări de unități școlare, cu scopul
creșterii calității actului educațional și a eficientizării administrative –
începând cu septembrie 2025.
-Reorganizarea sistemului școlar, cu atenție la
mediul rural (inclusiv în logica comasărilor, campusurilor rurale, model hibrid
în școala mentor-școala mentorată etc.), cu scopul creșterii calității actului
educațional și a eficientizării administrative – cu finalizare în septembrie
2026
-Dezvoltarea infrastructurii școlare, în parteneriat
angajat strategic cu autoritățile locale – Parteneriatul strategic angajat din
septembrie 2025; implementare continuă.
Propuneri. Clasa a
IX-a, acum la liceu, să fie trecută la gimnaziu şi să încheie astfel perioada
de cultura generală, suficientă pentru intrarea elevilor în viaţa socială şi
profesională. Clasele a X-XII, să devină o etapă de preprofesionalizare pentru
elevii care şi-au ales deja un drum în viaţa profesională, şi de formare
profesională pentru cei care doresc să se angajeze după terminarea liceului.
O şcoală este bună dacă răspunde cerinţelor şi
nevoilor societăţii la o etapă de evoluţie a sa. Asta trebuie să facă
conducerea Educaţiei din România, să răspundă la nevoile societăţii.
Reforma 4 – Statutul cadrelor didactice
Esenţială este legarea salarizării cadrelor didactice
de performanţă, masurată prin progresul şcolar al elevilor. (aici)
Dacă nu se realizează acest obiectiv, şi profesorii
vor fi salarizaţi din „respect”, ajungem la concluzia unei profesoare care vrea
să fie salarizată funcţie de propriile performanţe, nu de cele ale elevilor
săi! Care or fi acelea, nelegate de elevi?
În epoca internetului este posibilă şi autoformarea
profesorilor, dacă ar exista motivarea salarială. Un motiv foarte puternic
pentru legarea salarizării de progresul şcolar al elevilor.
Faptul că ministrul David nu are experienţă în
învăţământul preuniversitar îl duce către concluzii care nu ţin cont de
realităţile din şcoli. Tocmai de aceea ar trebui să rețină şi opiniile
celor care şi-au petrecut viaţa profesională în şcoală.
Actualitate
Schimbare majoră în obiceiurile românilor: inflația a ucis „ciubucul”. Ce spun datele oficiale din aplicațiile de ride-sharing
Un șofer Bolt din București a stârnit recent o dezbatere amplă pe Reddit după ce le-a mărturisit utilizatorilor că, deși încearcă să ofere o experiență cât mai plăcută pasagerilor, primește bacșiș la doar una din zece curse. Postarea sa a adunat sute de comentarii și a scos la iveală o schimbare interesantă: mulți români spun că au redus sau chiar au renunțat complet să mai ofere bacșiș în ultimii ani, în special pe fondul scumpirilor.
Șoferul povestește că lucrează part-time pe platformă de aproximativ două luni și susține că încearcă să respecte toate lucrurile pe care un client le-ar putea aprecia: mașina este curată, aerul condiționat funcționează, muzica este discretă, iar conversația este limitată la strictul necesar.
„Primești tips o dată la zece curse. Eu, până să mă apuc de Bolt și eram simplu pasager, lăsam tips la fiecare cursă, cam 5-10 lei. Am crezut că toată lumea procedează la fel”, a scris acesta.
Răspunsurile primite sugerează însă că obiceiurile de consum s-au schimbat considerabil. Mulți dintre participanții la discuție spun că obișnuiau să lase bacșiș aproape la fiecare cursă, însă au renunțat treptat pe măsură ce costurile de trai au crescut.
„Eu lăsam mereu, și la curier, și la ride-sharing, și la comenzi. Nu mai las de un an și ceva. Nu mai pot în condițiile în care toate prețurile au crescut în ultimul hal”, scrie unul dintre utilizatori.
Un altul afirmă că situația nu are legătură cu șoferii, ci cu prețurile actuale ale curselor: „Pe timpul când economia era într-o stare mai ok și la fel și cursele erau mai ieftine, da, de obicei mereu lăsam măcar 5 lei. În ultimul an și ceva nu prea am mai lăsat însă. (…) După 40 de lei cursa nu prea îți mai vine să lași încă 5-10 lei, că se adună.”
Tema scumpirilor apare constant în comentarii. Un utilizator povestește că o cursă care costa în urmă cu un an între 12 și 16 lei ajunge acum frecvent la peste 20 de lei, în timp ce altul spune că, tocmai de aceea, a început să evite tot mai des serviciile de ride-sharing și că preferă transportul public.
„Nu las pentru că și eu am un job”
O altă categorie de răspunsuri vine din partea celor care susțin că nu au fost adepții bacșișului nici înainte. „Nu, scuze, nu las tips. Nu că ar face șoferul ceva sau că nu ar face, dar pur și simplu nu las”, punctează un alt utilizator.
Alții merg mai departe și subliniază că bacșișul ar trebui rezervat exclusiv serviciilor care depășesc așteptările normale. „Nu înțeleg ideea de bacșiș. Tips este pentru un serviciu extraordinar. Nu că m-ai dus din punctul A în punctul B contra costului afișat în aplicație”, consideră un participant la discuție.
Aceeași idee apare și în alte comentarii: „Mie nu îmi dă nimeni tips la muncă peste salariu.”
Se pare că pentru mulți utilizatori, simplul fapt că mașina este curată, aerul condiționat funcționează și șoferul conduce civilizat reprezintă standardul minim al serviciului, nu un motiv suplimentar pentru recompensă.
Platformele digitale, noul angajator al românilor: Uber, Glovo, Bolt și Wolt câștigă teren
Când sunt dispuși oamenii să lase bacșiș
Totuși, bacșișul nu a dispărut complet. Sunt și internauți care spun că oferă în continuare bani în plus atunci când șoferul face un efort suplimentar sau oferă o experiență deosebită.
Printre situațiile menționate se numără ajutorul la bagaje, acceptarea unor opriri neprevăzute, cursele acceptate în zone dificile sau la ore târzii și comportamentul excepțional în situații complicate.
De pildă, un utilizator povestește că a lăsat 50 de lei unui șofer care a acceptat o cursă dezavantajoasă pentru el și și-a păstrat calmul pe tot parcursul drumului. „Se dă tips, dar pentru cei care chiar merită, nu pentru oricine prestează un serviciu la care s-a înhămat de bunăvoie și pentru care este deja plătit conform muncii prestate”, mărturisește acesta.
Ce spun datele Bolt
Consultați de „Adevărul”, reprezentanții Bolt au declarat că Bucureștiul rămâne orașul în care pasagerii oferă cel mai des și cele mai consistente bacșișuri.
„Dacă ne uităm pe parcursul lunii mai, observăm că orașele în care se acordă cel mai consistent bacșiș sunt: București, Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța, Iași și Brașov”, au transmis aceștia.
Conform datelor furnizate, suma medie a bacșișului în București depășește 6 lei. Cluj-Napoca urmează cu aproximativ 4,77 lei, iar în Timișoara media este de 4,80 lei.
Compania precizează că aplicația afișează un mesaj prin care utilizatorii sunt încurajați să lase bacșiș dacă au fost mulțumiți de experiență.
Reprezentanții Bolt susțin, însă, că și șoferii observă schimbări în comportamentul clienților: „Sunt șoferi parteneri care spun că frecvența cu care pasagerii lasă bacșiș s-a modificat și ca urmare a situației economice, dar și unii care spun că aceștia ofereau un tips mai consistent când plăteau cash.”
„Pe numerar primeam foarte des ciubuc”
Percepția este confirmată și de un șofer partener Bolt din Timișoara, care a declarat pentru „Adevărul” că diferența dintre cursele plătite cash și cele plătite cu cardul este vizibilă.
„Simt o diferență pentru că în ultimul an am făcut doar curse card și aici nu prea lasă lumea tips de obicei, dar când lasă, lasă pentru că apreciază stilul de condus sau că e mașina curată, din câte am observat. Înainte, pe numerar, primeam foarte des ciubuc,” a spus el.
Potrivit acestuia, clienții continuă să recompenseze serviciile care ies în evidență. „În general, oamenii lasă atunci când întâlnesc șoferi atenți. O spun din experiență, am avut și flotă în anii trecuți și observam încasările”, a adăugat șoferul.
Dacă există un numitor comun al sutelor de comentarii de pe Reddit, acesta pare să fie că bacșișul nu a dispărut, dar este acordat mai selectiv. Mulți utilizatori spun că îl rezervă pentru situațiile în care șoferul depășește așteptările obișnuite ale serviciului, în timp ce alții recunosc că scumpirea curselor și presiunea asupra bugetului personal i-au făcut să renunțe complet la acest obicei.
Actualitate
Oana Țoiu, reacție după atacul Rusiei asupra unei mănăstiri UNESCO din Kiev: „Arată cât de goale sunt afirmațiile lui Putin”
Ministrul de Externe Oana Țoiu a reacționat, luni, după ce Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri aeriene de la începutul războiului, în care ținta principală a fost Kievul.
Oana Țoiu FOTO Profimedia
„Noaptea trecută, Rusia a lansat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei, principalul obiectiv fiind Kievul. Mai multe persoane, atât civili, cât și membri ai echipelor de intervenție, au fost ucise în urma atacului. Am avut o discuție telefonică cu omologul meu ucrainean, @andrii_sybiha, care m-a informat despre situația de pe teren. Transmit condoleanțe familiilor și celor apropiați”, a afirmat Oana Țoiu într-un mesaj transmis pe platforma X.
Ea a subliniat faptul că distrugerile au afectat nu doar clădiri rezidențiale, ci și „mai multe obiective de patrimoniu cultural – Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Lavra Pechersk din Kiev, acoperișul Muzeului de Artă Arsenal și Studioul de Film Aleksandr Dovjenko”.
„Acest atac deosebit de cinic și brutal asupra unei mănăstiri protejate de UNESCO și a unui loc sacru al creștinismului ortodox arată cât de goale sunt afirmațiile lui Putin potrivit cărora Rusia ar fi apărătoarea valorilor tradiționale, creștine. Istoria ne-a arătat că viața umană și valorile universale au puțină importanță pentru Rusia imperialistă”, a adăugat Oana Țoiu.
Sursa X / Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський @ZelenskyyUa
Ministrul de Externe a afirmat totodată că astfel de acte de violență „nu reprezintă doar încălcări flagrante ale dreptului internațional, ci și un semn al disperării Rusiei în cadrul unui război de agresiune prost conceput și sortit eșecului”.
„Luna aceasta a fost marcată de cele mai sângeroase bombardamente asupra civililor ucraineni de la începutul războiului declanșat de Rusia. Eșuând pe plan militar, Rusia ucide civili și distruge patrimoniul”, a adăugat Oana Țoiu.
Ea a informat că, în cadrul discuției cu omologul său ucrainean, Andrii Sybih, a fost abordat și adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, pe care UE a început deja să îl pregătească.
„Obiectivul este adoptarea acestuia în cadrul Consiliului Afaceri Externe din iulie. Consolidarea cadrului de sancțiuni este extrem de relevantă în contextul actual. Este singurul răspuns posibil în fața escaladării revoltătoare a Rusiei, prin atacuri de amploare asupra civililor și infrastructurii din Ucraina, precum și a incidentelor de securitate recente din statele membre, inclusiv România. Având în vedere refuzul Rusiei de a se angaja în negocieri de pace semnificative, în ciuda eforturilor susținute ale SUA și UE, este necesară o solidaritate deplină cu partea agresată”, a precizat Oana Țoiu.
Reacția vine după ce Rusia a lansat în noaptea de 14 spre 15 iunie unul dintre cele mai ample atacuri aeriene de la începutul războiului, folosind sute de drone și zeci de rachete împotriva Ucrainei. Capitala Kiev a fost principala țintă, însă lovituri au fost raportate și în Harkov, Sumî și regiunea Kiev.
Cel puțin nouă persoane și-au pierdut viața, iar alte câteva zeci au fost rănite. Printre victime se numără și cinci salvatori ucraineni uciși în timp ce interveneau la stingerea unui incendiu provocat de un atac anterior.
Ulterior, Rusia a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi lovit mănăstirea Pecerska Lavra din Kiev în timpul atacului aerian lansat asupra capitalei ucrainene. Complexul monastic, inclus în patrimoniul mondial UNESCO, a fost afectat de un incendiu izbucnit în timpul celui mai amplu atac rusesc asupra Kievului din ultimele două săptămâni.
În
perioada 14-23 iunie, compania Lilly România aduce în Palas Iași Caravana
medicală „Obezitatea este o boală”, un program de evaluare gratuită dedicat
publicului larg. Inițiativa își propune să crească nivelul de informare privind
obezitatea și impactul acesteia asupra sănătății, prin acces facil la evaluare
și consiliere de specialitate.
Ce
este obezitatea?
Obezitatea
este, conform ghidurilor medicale internaționale, o boală cronică, progresivă
și complexă, tot mai frecventă în România, asociată cu peste 200 de complicații
cronice: de la diabet zaharat și hipertensiune arterială până la tulburări
metabolice și impact emoțional semnificativ.
Un
studiu recent realizat de Ipsos, una dintre cele mai importante companii de
cercetare de piață din lume, dezvăluie că 79% dintre românii care trăiesc cu
obezitate consideră că afecțiunea lor „se poate preveni prin alegeri personale”
– cea mai mare cifră din toate țările studiate și cu mult peste media globală
de 66%. Această cifră subliniază nevoia de a înțelege că, dincolo de stilul de
viață, există o rezistență biologică ce face procesul de slăbire dificil fără
ajutor specializat.
Cum
știu dacă am obezitate? Rolul IMC și al evaluării medicale
Deși
Indicele de Masă Corporală (IMC) este utilizat frecvent pentru clasificarea
obezității,
acest indicator nu spune întreaga poveste. Medicul poate lua în considerare
raportul talie–înălțime, impactul asupra sănătății, calitatea vieții, prezența complicațiilor
și altele. Interesant este faptul că doar 20% dintre românii care trăiesc cu
obezitate se declară îngrijorați de starea lor de sănătate din prezent (sub
media globală), însă procentul celor care se tem pentru sănătatea lor pe termen
lung este aproape dublu. Această preocupare pentru viitor vine din faptul că
românii sunt mult mai conștienți de afecțiunile asociate: cele mai cunoscute
fiind diabetul de tip 2 (66%) și problemele cardiovasculare (64%). Evaluarea
medicală la momentul potrivit poate preveni aceste complicații.
De
ce este esențial consultul medical?
Pentru
că scăderea în greutate nu este un efort individual, ci unul ce necesită
expertiză medicală. Fiindcă tratamentele, fie că vorbim de modificări ale
stilului de viață, medicație sau intervenții chirurgicale, trebuie
personalizate. Doar un medic poate recomanda soluția potrivită. Aici
poți găsi un medic specialist din zona ta.
Discuția
cu un medic este cu atât mai importantă cu cât, potrivit studiului Ipsos, doar
20% dintre respondenții care trăiesc cu obezitate în România se declară
îngrijorați de starea lor de sănătate din prezent, cu mai mult de 20 de puncte
procentuale sub media globală.
Vrei
să faci primul pas? Îl poți face gratuit, în mall
Pentru
a susține publicul în adoptarea unor decizii informate privind sănătatea,
Caravana medicală „Obezitatea este o boală”
va fi prezentă în Palas Iași – unde va amenaja un spațiu dedicat evaluării
statusului ponderal.
Ce
te așteaptă în spațiul dedicat pentru evaluare?
· spațiu
propriu și prietenos, creat pentru confortul tău
· analiza
a compoziției corporale cu ajutorul cântarului profesional
· discuție
individuală cu un nutriționist
· recomandări
personalizate pentru un stil de viață sănătos
· broșuri
și materiale informative utile
De
ce să participi?
Pentru
mulți oameni, un astfel de eveniment reprezintă primul pas spre înțelegerea
reală a propriei stări de sănătate. Dialogul cu un specialist te poate ajuta să
clarifici ceea ce simți, să îți validezi eforturile depuse și să primești
îndrumări sigure, bazate pe dovezi științifice, adaptate nevoilor tale.
Caravana
medicală „Obezitatea este o boală” este mai mult decât un eveniment de
informare — este o invitație la conștientizare, prevenție și grijă față de
propria sănătate. Prin accesul la evaluări gratuite și la specialiști, fiecare
pas făcut contează. Implică-te, informează-te și oferă-ți șansa unui început
mai sănătos.
-
Breakingacum 3 zileOvidiu Lipan Țăndărică: „Trupa Phoenix și-a ratat marea șansă în Germania. Nicu nu a vrut să accepte propunerile pe care le primeam”
-
Breakingacum 2 zileAmenzi de peste 6000 de lei la marșul Pride din Capitală. Unii participanți ar fi avut asupra lor „obiecte periculoase”
-
Breakingacum 2 zileTrump organizează lupte MMA pe peluza Casei Albe. Cât costă show-ul
-
Actualitateacum 3 zile
Un sat din Prahova a rămas izolat după ce viitura a luat un pod. 158 de oameni nu mai pot ajunge acasă
-
Breakingacum 2 zileAdrian Veștea, primele declarații după desemnarea ca premier. Promite un guvern politic și reforme „reale”
-
Actualitateacum 2 zile
De ce mulți americani plecați din SUA au renunțat la cetățenie: „Nu m-am simțit niciodată foarte patriotă”
-
Actualitateacum 2 zile
Cum a devenit Bacalaureatul la Limba Română o formalitate de nivel de clasa a opta. De la eseu critic, la „te aplaudăm că ai încercat”
-
Actualitateacum 3 zile
Cuplu condamnat după ce și-a lăsat copiii singuri într-un hotel pentru a merge la petreceri