Actualitate
Culisele sesizării de către președintele Nicușor Dan privind legile anti-extremism – sau are președintele României nevoie de aplaudaci și yesmeni?
NU am făcut niciodată parte dintr-un partid politic sau din vreo altă organizație cu caracter politic sau etatic. L-am susținut public pe domnul Nicușor Dan cu ocazia alegerilor prezidențiale din considerente pur principiale și pentru că contracandiatul său (din finală) era absolut îngrozitor – și nu doar grație asocierii sale cu funestul Călin Georgescu. Îl susțin și în continuare pe domnul Dan (cum cred că o fac mulți dinte votanții săi inițiali), dar această susținere nu poate și nu trebuie să însemne o abdicare de la simțul critic, de la obiectivitate, logică și raționalitate. Președintele României NU are nevoie de aplaudaci și yesmeni.
FOTO Mediafax
În mai sus creionatul context, îmi permit să-l critic (într-un limbaj decent, chiar dacă pe alocuri tăios, dar cel mai important în mod argumentat) pe domnul Președinte Dan, considerând că a greșit atunci când a sesizat Curtea Constituțională cu controlul constituționalității Proiectului de Lege nr. 168/2025 (PL-x nr. 168/2025), adoptat de Senat la data de 26.05.2025 (1).
Într-adevăr, era dreptul domniei sale de a face o astfel de sesizare (drept conferit prin art. 15 din Legea privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale), dar nu exercițiul dreptului îi este reproșabil, ci maniera concretă în care a făcut-o. În mandatul domniei sale vor mai trece multe legi pe la promulgare, dar dacă (ceea ce a consemnat în excepția de neconstituționalitate/sesizarea aici în discuție – (2)) reprezintă viziunea/concepția domniei sale despre lege în general, atunci lucrurile sunt destul de îngrijorătoare. Este la fel de îngrijorător și dacă, în particular, aceasta este viziunea/concepția domniei sale în ceea ce privește subiectul antisemitismului/legionarismului/extremismului.
Conținutul și tonul afirmațiilor noastre necesită obligatoriu o argumentație corespunzătoare. Astfel, pentru a se înțelege mai bine contextul următoarelor dezvoltări, se impune precizarea că, Proiectul de Lege nr. 168/2025 (PL-x nr. 168/2025) privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, în forma adoptata de Senat la data de 26.05.2025, nu face altceva decât să aducă unele modificări și completări la niște acte normative (deja) existente, anume la O.U.G. nr. 31/2002 și la Legea nr. 157/2018. Personal ne frapează, inițial, două aspecte mai tehnice ale demersului Președintelui de sesizare a Curții Constituționale.
Primo. Este greu (dacă nu imposibil) de crezut și de acceptat că întregul Proiect de Lege este ab initio neconstituțional. Să nu omitem că, nu în puține articole, Proiectul de Lege aici în discuție nu face altceva decât să aducă unele mici stilizări/reformulări redacționale (la textul inițial) de genul înlocuirii sintagmei „infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război” cu varianta „infracțiuni de genocid, contra umanității și de război”, venind astfel să armonizeze textul legii cu Titlul XII din Codul penal, care are exact aceeași redactare: „Infracțiuni de genocid, contra umanității și de război”. Astfel, excepția de neconstituționalitate trebuia să vizeze doar anumite articole sau porțiuni din articolele cuprinse în Proiectul de Lege. În ciuda acestui aspect, Președintele tinde acum (ca finalitate) la declararea Proiectului de Lege neconstituțional in integrum.
Consider un gest de mare onoare și caracter cel făcut de către inițiatorul Proiectului de Lege (domnul Silviu Vexler), care în urma demersului Președintelui Dan a hotărât să returneze distincția Ordinul Național pentru Merit. Câți dintre noi ar fi renunțat la o astfel de distincție prestigioasă, doar din considerente de principiu și verticalitate?
Secundo. Următorul aspect este chiar și mai grav și mai reproșabil și sperăm ca judecătorii Curții Constituționale să-l sesizeze și sancționeze aferent. Astfel, excepția de neconstituționalitate ridicată de către Președintele Dan este (inclusiv) parțial inadmisibilă, deoarece printr-un control de constituționalitate a priori se invocă, printre altele, și unele critici asupra conținutului unor legi aflate (deja) în vigoare.
Cu alte cuvinte, controlul de constituționalitate a priori (la care președintele ale dreptul în temeiul menționatului art. 15) poate viza doar legile înainte de promulgare (deci legile neintrate în vigoare). Concret aici, critica Președintelui ar trebui să fie limitată STRICT la Proiectul de Lege nr. 168/2025. În ciuda acestui aspect, Președintele își permite să aducă unele critici (inadmisibile în această procedură) asupra formei deja în vigoare a O.U.G. nr. 31/2002 și a Legii nr. 157/2018.
Venim cu exemple concrete. Se aduc aici critici privind inter alia:
– semnificația noțiunii de promovare publică a cultului anumitor categorii de persoane;
– aspectul că termenul fascist nu beneficiază de o definiție legală;
– modalitatea în care este definită Mișcarea legionară;
– semnificația sintagmei naționalismul extremist [cum că ar fi neconstituțională în raport cu art. 30 alin. (7) din Constituție].
Dar toate cele de mai sus NU fac parte din Proiectul de Lege nr. 168/2025 (adică nu constituie modificări și completări aduse prin acest Proiect), ci reprezintă chestiuni/aspecte existente deja în forma inițială și în vigoare a O.U.G. nr. 31/2002 și a Legii nr. 157/2018.
Conchizând pe acest punct, sesizarea de neconstituționalitate (raportat la unele critici invocate în cuprinsul acesteia) este parțial inadmisibilă, deoarece este ilegal/inadmisibil ca în controlul de constituționalitate a priori să invoci critici de neconstituționalitate a unor legi în vigoare. Altfel spus, este inadmisibil ca Președintele să combine în una și aceeași sesizare un control de constituționalitate a priori cu un control de constituționalitate a posteriori.
Pe fond și pe criticile privind realmente Proiectul de Lege nr. 168/2025, Președintele Dan aduce în esență două mari teze:
– Modificările și completările aduse sunt unele neclare, imprecise, lipsite de previzibilitate și accesibilitate, ceea ce urmează să conducă la interpretări divergente, jurisprudență neunitară, arbitrar și discriminare;
– Modificările și completăriler în discuție au potențialitatea să aducă atingere unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului, îndeosebi asupra libertății de exprimare.
Lecturând argumentele aduse în susținerea primei teze (din cuprinsul sesizării de neconstituționalitate), rezultă cu evidență că concepția despre Drept (implicit legislație) a Președintelui Dan este una pur matematică, tehnică, formală. Domnia sa dorește efectiv și pretinde ca textul de lege să fie de o precizie desăvârșită, de un nivel de detaliu excepțional, de un grad extrem de particularizare, un text de lege care a priori să anticipeze și să reglementeze toate situațiile care se pot ivi în practică, în cotidian (pe respectiva problematică). Se ajunge, în această concepție, ca fiecare cuvânt dintr-un text de lege să necesite (pretins) o definiție de sine stătătoare, să se stabilească și să se indice de către legiuitor diverse gradații, ierarhii, niveluri, concentrații, taxonomii. Se consideră (de către Președinte) că doar astfel s-ar putea evita în practică interpretările divergente, contradictorii, care ar conduce mai departe la o jurisprudență neunitară și implicit la arbitrar și discriminare.
Totul este greșit aici în concepția Președintelui. Dreptul (ca știință) este atât de apropiat de matematică cum este orice alt profil uman apropiat de un profil real. Toate argumentele aduse pe acest palier de către Președinte vor putea să fie respinse printr-o teză (devenită deja clasică) a Curții Constituționale, teză pe care o vom reproduce imediat.
Dar înainte de această citare, poate nu ar fi inutil să reflectăm puțin de ce nu puține voci au afirmat că legiuitorul (francez, în speță) a atins perfecțiunea artei de a scrie lege (și) în textul rămas neschimbat (încă din anul 1804) din Codul civil francez (text regăsit inițial la art. 1382, iar mai apoi, după renumerotare, la art. 1240): Tout fait quelconque de l’homme, qui cause à autrui un dommage, oblige celui par la faute duquel il est arrivé à le réparer.”
Astfel, Curtea Constituțională [în decizia nr. 528 din 24 septembrie 2019 (publicata în M. Of. nr. 67/30 ianuarie 2020) sau în decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, publicată în M. Of. nr. 216/23 martie 2016] a statuat într-un considerent de principiu că:
(…) instanţa de contencios constituţional, făcând trimitere la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la legalitatea incriminării şi a pedepsei, a reţinut că, având în vedere principiul aplicabilităţii generale a legilor, formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută, una dintre tehnicile standard de reglementare constând în recurgerea, mai degrabă, la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. Din nou, deşi certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenţei ca izvor de drept fiind o componentă necesară şi bine înrădăcinată în tradiţia legală a statelor membre.
De asemenea, Președintele Dan pare să nu înțeleagă (sau să nu accepte o astfel de teză) că Curtea Constituțională NU are atribuții de interpretare a legii (lato sensu). Teza (una, de altfel, pur speculativă) a Președintelui României, cum că legea supusă controlului de constituționalitate ar fi neconstituțională deoarece ar fi aptă să conducă la o practică neunitară, contradictorie, NU reprezintă în realitatea juridică o autentică critică de neconstituționalitate.
Astfel, aproape nu există un text de lege care să fie interpretat ab initio în mod unitar de către instanțele judecătorești, parchete și alte autorități cu atribuții jurisdicționale. Dar în timp lucrurile se sedimentează, se așează, creându-se o jurisprudență majoritară, uneori chiar unitară. Mai mult, dacă incertitudinea interpretativă subzistă (și se creează astfel o practică judiciară extrem de contradictorie, care se tot perpetuează), există mecanisme special concepute în acest sens care să tranșeze lucrurile în mod definitiv și general obligatoriu. Ne referim aici la mecanismul recursului în interesul legii, precum și la pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Reiterăm ideea, Curtea Constituțională NU are atribuții legale în interpretarea legii sau în speculații de genul cum textul de lege supus controlului de constituționalitate urmează să fie interpretat ulterior în jurisprudență.
În fine, Președintele Dan (cu tot respectul) oferă un exemplu neinspirat (în cuprinsul sesizării sale – să nu-i spunem rizibil) prin trimiterea la acel pasaj din Scrisoarea a III-a de Mihai Eminescu. Până la urmă nu i se poate pretinde Președintelui Dan să aibă cunoștințe juridice sofisticate, dar compartimentului juridic din jurul său…
Astfel, se ignoră aici subtilul principiu al raționalității legiuitorului și tot ceea ce ține de conceptul de ratio legis (care include printre altele și regula de minimis non curat lex – legea nu se ocupă de lucruri mărunte/fleacuri).
Astfel, este esențial a se reține aici că:
Așa cum un interpret rațional al legii nu poate interpreta o regulă juridică fără să presupună că a fost adoptată de un legiuitor rațional, la fel și un legiuitor rațional trebuie să presupună că regulile pe care le-a adoptat vor fi interpretate rațional.
Prezumția legiuitorului rațional presupune (în esență) excluderea posibilității de a accepta o interpretare irațională a normei legale deoarece legiuitorul trebuie să fie considerat ca rațional și rezonabil. Așadar, dragi cititori, puteți cita fără teamă din poetul național (rațiunea și raționalitatea legiuitorului nu a fost niciodată să incrimineze per se o astfel de faptă). Pe de altă parte, este o diferență de la cer la pământ între exemplul cu Eminescu și a cita în mod aprobativ (de pildă, în cadrul unei emisiuni televizată) din doctrina/ideologia lui Corneliu Zelea Codreanu, conducătorul și simbolul Mișcării Legionare, o mișcare declarată chiar expres prin lege ca fiind o organizație fascistă, cu toate consecințele juridice de aici izvorâte.
Așadar, putem conchide pe acest palier, apelând chiar și la o altă teză tradițională a Curții Constituționale, anume: „previzibilitatea legii presupune ca aceasta să fie suficient de precisă și clară pentru a putea fi aplicată, altfel spus să permită persoanelor interesate – care pot apela la nevoie la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat.” Într-adevăr, Proiectul de Lege nr. 168/2025 îndeplinește toate aceste condiții de claritate și previzibilitate. Criticile de neconstituționalitate vor trebui, în consecință, respinse ca nefondate.
Cu privire la a doua teza, consider că oricine se descalifică profesional (juridic), dar și uman, odată ce continua să susțină că O.U.G. nr. 31/2002 și Legea nr. 157/2018 ar aduce o restrângere nepermisă/nejustificată a dreptului la libertate de exprimare. Aceasta deoarece dreptul la libertatea de exprimare este incompatibil cu discursul instigator la ură, cu rasismul, cu antisemitismul, cu negarea holocaustului, cu fascismul, legionarismul, cu naționalismul extremist ș.a.m.d. Mai condensat afirmat (citând o mantră a Curții de la Strasbourg): „orice remarcă îndreptată împotriva valorilor fundamentale ale Convenției este exclusă de la protecția conferită de articolul 10 prin efectul articolului 17.”
În justificarea acestei teze, a se vedea printre multe autorități în materie, fie doar cauzele Perinçek c. Elveției, Williamson c. Germania, Pastörs c. Germania, Garaudy c. Franței, Marais. c. Franței, Behar și Gutman c. Bulgariei sau M’Bala M’Bala c. Franței.
De altfel, vizavi de constituționalitatea dispozițiilor O.U.G. nr. 31/2002, Curtea Constituțională a avut ocazia să se pronunțe și anterior, bunăoară prin decizia nr. 293 din 28 martie 2006 (publicată în M. Of. nr. 343 din 17 aprilie 2006), aici unde a statuat inter alia: „În sfârşit, nu se poate primi nici susţinerea că prin incriminarea propagandei ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe se lezează principiile constitutive şi funcţionale ale statului român şi unitatea poporului ori principiile pluralismului politic şi egalităţii în drepturi, deoarece faptele incriminate prin dispoziţia atacată sunt străine literei şi spiritului normelor care consacră principiile amintite. Dimpotrivă, tolerarea unor asemenea fapte ar contraveni tuturor dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei, precum şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.”
Chiar foarte recent (la data de 10 iulie 2025 – a se vedea comunicatul de presă (3)) Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate invocată (asupra aceluiași Proiect de Lege nr. 168/2025) de către deputații aparținând grupurilor parlamentare AUR, SOS & POT, excepția unde s-au invocat aceleași argumente privind încălcarea (îndeosebi) a libertății de exprimare.
În concluzie, considerăm că excepția de neconstituționalitate pe care Președintele Dan a ridicat-o ar trebui legalmente să fie respinsă, parțial ca inadmisibilă, parțial ca nefondată.
PREZENTUL MATERIAL RESPONSABILIZEAZĂ EXCLUSIV AUTORUL.
______________________________________________________________________________________
1. https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=22378
2. https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/sesizare-de-neconstitutionalitate-asupra-legii-pentru-modificarea-si-completarea-ordonantei-de-urgenta-nr-31-2002-privind-interzicerea-organizatiilor-simbolurilor-si-faptelor-cu-caracter-fascist-legionar-rasist-sau-xenofob-si-a-promovarii-cultului-persoanelor-vinovate-de-savarsirea-unor-infractiuni-de-genocid-contra-umanitatii-si-de-crime-de-razboi-precum-si-pentru-modificarea-legii-nr-157-2018-privind-unele-masuri-pentru-prevenirea-si-combaterea-antisemitismului#_ftn1
3. https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-10-iulie-2025/
Actualitate
Ce este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
Deși reprezintă doar 2%-3% din totalul diagnosticelor oncologice, cancerul de pancreas este una dintre cele mai dificile forme de cancer, pentru că e depistat de obicei târziu. Cauzele apariției bolii nu sunt cunoscute, iar simptomele sunt vagi și ușor de ignorat, spun medicii.
FOTO Shutterstock
Ce este cancerul de pancreas și cum apare
,,Cancerul de pancreas este una dintre cele mai dificile forme de cancer, în mare parte pentru că este descoperit prea târziu. Pancreasul este un organ situat profund în abdomen, iar modificările care apar la nivelul lui pot evolua mult timp fără semne specifice de boală”, explică dr. Irina Anghel, medic specialist oncolog.
Până acum, cercetătorii nu au reușit să identifice clar din ce cauză apare această boală, dar au identificat factori de risc.
,,Afecțiunea apare atunci când celulele pancreasului încep să se înmulțească necontrolat ca urmare a unor modificări genetice. Fumatul este considerat principalul factor de risc, alături de obezitate, diabet, pancreatita cronică, consumul cronic de alcool și înaintarea în vârstă. În unele cazuri, sau anumite boli genetice pot crește riscul de apariție a cancerului pancreatic. De asemenea, purtatorii de mutatii in genele BRCA1 sau BRCA2 au risc mai mare de a dezvolta cancer de pancreas in decursul vietii”, spune medicul.
,,Simptomele sunt vagi și ușor de ignorat”
Întrebată despre semnele apariției bolii, dr. Irina Anghel spune:
,,La început, simptomele sunt vagi și ușor de ignorat. Nu exista simptome specifice. Pot apărea dureri abdominale difuze (accentuate in partea superioara) sau dureri de spate, lipsa poftei de mâncare, scădere în greutate și oboseală accentuata. Pe măsură ce boala avansează pot apărea: icterul, urina închisă la culoare și modificări ale scaunului (scaun moale, deschis la culoare), semne care determină de obicei prezentarea la medic”.
Tratamentele disponibile pentru boală
Tratamentul depinde de stadiul în care este descoperită boala, explică medicul oncolog:
,,Intervenția chirurgicală oferă cele mai mari șanse de supravietuire pe termen lung, dar este posibilă doar la un număr redus de pacienți. Chimioterapia și radioterapia sunt folosite frecvent pentru a încetini evoluția bolii și a prelungi supraviețuirea cu o calitate bună a vieții”.
Cercetările continuă însă pentru a oferi cât mai multe șanse pacienților diagnosticați cu aceasta boală.
,,În prezent, cercetările se concentrează pe terapii personalizate, precum tratamentele țintite și imunoterapia. În paralel, îngrijirea paliativă joacă un rol esențial, ajutând pacienții să își controleze simptomele și să își mențină o calitate cât mai bună a vieții”, spune dr. Irina Angel.
Actualitate
Tensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului
O barcă rapidă de atac aparținând Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a deschis focul asupra unei nave container în apropiere de Strâmtoarea Ormuz, la circa 28 de kilometri nord-est de Oman. Un al doilea atac a fost raportat în aceeași zonă, în acest caz fiind vizată o navă de marfă. De asemenea, și o navă MSC, sub pavilion Panama, a fost vizată la aproximativ șase mile marine de coasta Iranului.
Trei nave au fost atacate în serie. FOTO: captură video arhivă
UPDATE 12.50 Un al treilea incident a fost raportat
O a treia navă de marfă a fost atacată în timp ce încerca să traverseze Strâmtoarea Ormuz, a declarat pentru BBC organizația de informații maritime Vanguard.
Potrivit informațiilor furnizate, nava MSC Francesca, sub pavilion Panama, a fost vizată la aproximativ șase mile marine de coasta Iranului, în timp ce se îndrepta spre sud, ieșind din strâmtoare și intrând în Golful Oman.
Vanguard precizează că vasul ar fi fost somat de Gardienii Revoluției Islamice să oprească și „instruit să arunce ancora”.
Echipajul a raportat „avarii la coca navei și la spațiile de cazare”, iar autoritățile maritime nu au oferit, deocamdată, informații suplimentare privind amploarea incidentului.
Două nave au fost atacate
Nava militară iraniană s-a apropiat fără contact radio prealabil și a deschis focul, provocând „pagube serioase punții”. Echipajul navei container a fost declarat în siguranță, nefiind raportate incendii sau scurgeri cu impact asupra mediului, potrivit informațiilor agenției British Maritime Trade Operations (UKMTO), citată de EFE și dpa.
La scurt timp a avut loc un al doilea atac raportat în aceeași zonă. Armata britanică a anunțat că o altă navă de marfă a fost vizată în Strâmtoarea Ormuz, fiind nevoită să se oprească în derivă. Autorii atacului nu au fost identificați oficial, însă suspiciunile au fost îndreptate imediat către Iran, în contextul primului incident.
Atacurile au loc pe fondul tensiunilor crescute din regiune, la doar câteva zile după ce Statele Unite au confiscat o navă container iraniană și au intervenit asupra unui petrolier asociat comerțului cu petrol al Teheranului.
Președintele american Donald Trump a declarat recent că Iranul „se prăbușește financiar”, susținând că blocada navală ar fi afectat semnificativ exporturile maritime ale țării. El a anunțat, de asemenea, un armistițiu pe termen nelimitat, menit să deschidă calea unor negocieri cu Teheranul, dar a menținut presiunea asupra regimului iranian în zona maritimă strategică.
Actualitate
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei, acuzând lipsa de reacție a autorităților în fața riscului ca singurul producător intern de îngrășăminte să fie închis definitiv.
Combinatul riscă să se închidă. FOTO Azomureș
Protestatarii cer repornirea activității combinatului Azomureș sau, cel puțin, o soluție care să protejeze locurile de muncă și să limiteze impactul social și economic asupra județului Mureș, potrivit Agerpres.
Sindicaliștii solicită un dialog real cu Ministerul Energiei și măsuri de sprijin pentru familiile și comunitățile care depind de platforma industrială.
În ultimul an, compania elvețiană Ameropa, proprietara Azomureș, a avut negocieri cu Romgaz privind o posibilă preluare a combinatului.
Potrivit declarațiilor secretarului de stat Cristian-Silviu Bușoi, discuțiile sunt într-un stadiu avansat, iar Romgaz a transmis deja o ofertă acționarilor.
Amintim că, în urmă cu o lună, Combinatul Azomureș, a notificat oficial sindicatul cu privire la inițierea unui plan de concedieri colective.
Reprezentanții angajaților au atras atenția că situația combinatului a devenit critică din cauza prelungirii negocierilor privind o eventuală preluare de către Romgaz, discuții care durează de peste un an, potrivit Digi24.
„Vom folosi această perioadă pentru a identifica soluții reale. Întârzierea unei decizii poate duce la închiderea completă a platformei, cu efecte majore asupra agriculturii și economiei locale”, a avertizat atunci organizația sindicală.
Sindicatul a cerut încă de atunci Guvernului o decizie urgentă privind viitorul combinatului, astfel încât procesul de achiziție să nu rămână blocat în proceduri și să existe un cadru predictibil pentru repornirea activității.
În februarie, premierul Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții Ameropa – compania care deține Azomureș – și cu conducerea Romgaz despre stadiul negocierilor pentru o posibilă preluare.
-
Actualitateacum 3 zileSfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin
-
Breakingacum 2 zileKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Breakingacum 2 zileTim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei
-
Actualitateacum 2 zileUn alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice
-
Actualitateacum 2 zileDe ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
-
Actualitateacum 2 zileCiolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, unde chiria ar ajunge la 15.000 de euro: „Nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”
-
Breakingacum 2 zilePSD a decis întrebarea pentru membri, adresată azi, în cadrul referendumului intern. Nu se vorbește despre ieșirea de la guvernare
-
Actualitateacum 2 zileDezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii




