Începând cu februarie 2027, toate telefoanele mobile vândute pe teritoriul Uniunii Europene trebuie să aibă baterii cu o durată mai lungă de viață pentru a rezista la un număr mai mare de cicluri de încărcare și fără a pierde din capacitate, scrie El Economista.

În același timp, va fi obligatoriu, așa cum era cazul în trecut, ca utilizatorii să își poată înlocui singuri bateriile, întrucât defecțiunile bateriei sunt principalul motiv pentru înlocuirea dispozitivelor.

Până la ora actuală, telefoanele noastre mobile au fost dispozitive unibody, adică sunt compacte și pot fi deschise pentru a scoate bateria doar folosind unelte specifice.

Însă, începând cu 2027, acest lucru se va schimba, iar dreptul la reparații va deveni obligatoriu, modificând pentru totdeauna telefoanele mobile și oferind utilizatorilor șansa de a prelungi durata de viață a smartphone-urilor lor, reducând deșeurile electronice pe care le generăm.

Există însă și o „capcană” în reglementări: unii producători vor primi o „scutire”, dacă îndeplinesc două condiții cumulative. În primul rând, dispozitivul trebuie să aibă cel puțin certificarea IP67, ceea ce înseamnă că trebuie să fie rezistent la apă și praf.

În al doilea rând, bateria sa trebuie să își păstreze cel puțin 80% din capacitatea inițială după 1.000 de cicluri de încărcare completă. Acest lucru este valabil la toate smartphone-urile Apple de la iPhone 15 încoace, precum și de alte modele high-end de la mărci precum OPPO, Google Pixel și Samsung.

De aceea, măsura UE ar putea fi insuficientă, întrucât, dacă obiectivul UE este de a se asigura că orice utilizator își poate repara smartphone-ul fără a fi nevoie de unelte specializate, pentru un procent mare dintre ei acest lucru va fi în continuare imposibil.

Autorul recomandă:

Începând cu 2027, toate telefoanele mobile se vor schimba pentru totdeauna: va fi obligatorie înlocuirea bateriei în UE

România trebuie să susțină clar câteva priorități esențiale:

• Menținerea unor politici de coeziune și agricultură puternice, bine finanțate și separate, nu diluate în mecanisme centralizate care reduc transparența și predictibilitatea, inclusiv creșterea subvențiilor pentru fermieri.

• Alocări mai mari pentru educație, competențe și tineri. Europa nu poate fi competitivă fără investiții serioase în oameni. Creșterea bugetului Erasmus+ și o alocare de minimum 20% pentru aceste componente în programele compatibile.

• O finanțare europeană solidă pentru sănătate. O Europă puternică are nevoie de cetățeni sănătoși, iar acest domeniu trebuie să fie vizibil și protejat în buget. Chiar ieri, în calitatea mea de raportor al opiniei Comisiei SANT cu privire la viitoarele planuri naționale, am solicitat 35 de miliarde de euro.

• Simplificare, nu mai multă birocrație. Fondurile europene trebuie să ajungă mai rapid la beneficiari. Menținerea regulii N+3 pentru anvelopa națională.

• Menținerea alocării de 60 de miliarde de euro pentru țara noastră. Pentru acest lucru este nevoie de noi resurse proprii pentru bugetul UE, care să nu pună presiune pe cetățeni, ci să valorifice corect activitățile economice la nivel european.

• Programele europene precum Fondul European de competitivitate trebuie să includă o distribuție geografică echitabilă și inițiative de interes pentru România, pe care țara noastră să le poată coordona.

• Proiecte și inițiative de anvergură europeană lansate de România: Centrul European de Competențe Cibernetice, Hubul European de Securitate la Marea Neagră, proiecte de infrastructură (transport și energie) pentru interconectarea cu statele din regiune, Black Sea AI Gigafactory și Institutul de Cercetare în AI, o nouă fază de finanțare pentru Laserul de la Măgurele și proiectul Danubius-RI, cofinanțarea unor investiții industriale de mare anvergură etc.

În același timp, trebuie să fim atenți la riscuri: tendința de centralizare excesivă, reducerea rolului societății civile și a autorităților locale, condiționarea fondurilor europene de reforme și posibilitatea ca prioritățile naționale să fie diluate. România are nevoie de un buget european ambițios, echilibrat și orientat spre rezultate. Nu putem accepta un compromis care slăbește dezvoltarea noastră pe termen lung. Este momentul să ne susținem interesele cu fermitate, dar și cu responsabilitate europeană”, a precizat Victor Negrescu.