Actualitate
De ce scuzele par tot mai greu de crezut. „Trăim într-o lume în care sinceritatea e un tip de marketing. E o piață a emoțiilor, un joc de putere”
Un articol din Scientific American a stârnit discuții intense pe Reddit. Totul a pornit de la un episod al podcastului Science Quickly, din 21 octombrie 2025, în care psihologul Shiri Lev-Ari, de la Royal Holloway University of London, a explicat de ce unele scuze ne par autentice, în timp ce altele de-a dreptul false.
Sursă foto: Shutterstock
Ideea de bază a cercetării realizată de Shiri Lev-Ari este aceea că efortul contează. Cu cât limbajul este mai elaborat, scuzele sunt prezentate prin cuvinte mai lungi, propoziții mai complexe, cu atât interlocutorul percepe mai multă sinceritate în actul de a ne cere iertare.
Dar internetul a avut altă opinie. „O scuză reală, în opinia mea, presupune trei lucruri. Unu: să-ți asumi clar ce ai greșit și de ce a durut. Doi: să renunți la control, să înțelegi că iertarea nu ți se cuvine și că scuzele nu sunt o monedă de schimb. Trei: să îți asumi responsabilitatea și să te schimbi. O scuză nu e o dispensă, e un contract”, a scris cineva pe Reddit. Alt utilizator i-a răspuns: „E bine că ai spus în opinia mea, pentru că atât e: o opinie. Citește studiul. Petreci prea mult timp moralizând și prea puțin privind datele.”
De aici, dezbaterea s-a transformat într-un duel între știință și empatie. Un psiholog care a intervenit în discuție a scris: „Scuzele nu sunt simple ritualuri, ci mecanisme prin care readucem echilibrul într-o relație. A nu-ți cere iertare e echivalent cu a evita responsabilitatea. Iar o scuză credibilă trebuie să arate două lucruri: recunoașterea greșelii și dorința de a nu o repeta.”
Alt participant la discuție a scris că: „Trebuie să separăm starea internă, care nu poate fi cunoscută, de manifestarea externă. Diferența dintre o scuză credibilă și una falsă e determinată doar de semnalele exterioare. De asta contează limbajul, tonul, gesturile, nu intențiile declarate”. Acesta a subliniat că „problema nu-i ce funcție au scuzele, ci cum convingi un om că ești sincer”.
„O scuză reală înseamnă să-ți schimbi comportamentul după aceea”, crede cineva. Un alt comentator, care s-a descris drept „un mincinos în recuperare, aflat în terapie”, a adăugat: „Cel mai bun neadevăr e cel cu o fărâmă de adevăr. E mai ușor să construiești dintr-un adevăr parțial decât să transformi o minciună completă într-un adevăr.”
„Nu oricine merită o scuză. Unii iau vulnerabilitatea ta drept slăbiciune și profită”
Mulți useri au sesizat dimensiunea performativă a scuzelor: „Trăim într-o lume în care sinceritatea e un tip de marketing. E o piață a emoțiilor, un joc de putere. E performance marketing mascat în sinceritate. Un paradis pentru gangsteri și o farsă pentru naivi.”
„Poate sunt eu atipic, dar nu prea înțeleg rostul scuzelor. Prefer să văd schimbarea în fapte, nu în cuvinte. Iar ideea de a cere iertare mi se pare uneori un act de supunere inutilă,” a completat un alt utilizator.
„Oamenii nu pot citi gânduri”, a scris altcineva, adăugând: „Contează cum transmiți ceea ce simți. Am descoperit că uneori sinceritatea mea nu e percepută ca atare. Trebuie să îți interpretezi emoțiile ca alții să le poată primi.”
Pe urmă, cineva observa cu amărăciune că „în jumătate din timpul în care îmi cer iertare, oamenii profită doar ca să repete ce am greșit, deși am recunoscut deja. Uneori îți vine să îți retragi scuzele.”
Cei mai pragmatici comentatori au avertizat că unele relații pur și simplu nu merită acel efort. „Nu oricine merită o scuză. Unii iau vulnerabilitatea ta drept slăbiciune și profită. Într-o relație sănătoasă, amândoi ar trebui să-și asume partea lor din greșeală”, a scris Brrdock, unul dintre cei mai votați comentatori.
Dincolo de ironii și dispute, dezbaterea a atins o temă comună: faptul că scuzele, departe de a fi doar cuvinte, sunt exerciții de simetrie morală. „Când greșești, nu doar cauți iertare, ci restabilești echilibrul”, scria un alt psiholog participant la discuție. „Fără această restabilire, relațiile devin tranzacționale, nu umane.”
Iar în mijlocul tuturor, un comentator anonim a rezumat totul: „Dacă spui îmi pare rău, dar…, n-ai spus nimic. O scuză nu are condiții. Are consecințe.”
Ce spune știința despre limbajul scuzelor
În episodul „Why Some Apologies Feel Hollow and Others Don’t”, Shiri Lev-Ari explică de ce anumite scuze par credibile chiar și atunci când nu sunt. Cercetătoarea a analizat mii de postări de pe Twitter, observând că oamenii folosesc cuvinte mai lungi atunci când își cer iertare, indiferent dacă sunt celebrități sau utilizatori anonimi.
„Cuvintele lungi sunt un semnal de efort. Sunt mai greu de spus, dar ușor de înțeles. Prin ele, vorbitorul arată că se străduiește”, explică Lev-Ari. „În schimb, cuvintele rare sau neobișnuite obosesc și vorbitorul, și ascultătorul. Scuzele eficiente sunt cele care par elaborate, nu cele care te fac să cauți dicționarul.”
Într-un experiment, participanții au considerat variante precum „Acțiunea mea nu reprezintă adevăratul meu caracter” mai sincere decât „Acțiunea mea nu reflectă cine sunt cu adevărat” deși în esență spun același lucru.
Pentru cercetătoare „efortul verbal contează. Nu pentru că înseamnă mai mult, ci pentru că semnalează intenție.”
„Contează atât lungimea cuvântului, cât și frecvența lui în limbajul comun. Se pare că scuzele sunt mai eficiente atunci când folosim cuvinte mai lungi, dar familiare, pentru că receptorul nu depune un efort mental mare pentru a le înțelege. În schimb, cuvintele rare sau neobișnuite pot solicita un efort cognitiv mai mare, reducând autenticitatea percepută”, explică, pentru „Adevărul”, psihoterapeutul somatic Roxana Serghe.
Conform spuselor sale, atunci când scuzele nu sunt sincere, mesajul ajunge distorsionat, pentru că partea verbală a comunicării contează într-o proporție mult mai mică: aproximativ 7%, comparativ cu 38% comunicare paraverbală (tonul, ritmul, intonația, volumul) și 55% comunicare nonverbală (expresii, gesturi, postură).
Aceste procente, cunoscute sub numele de „Regula lui Mehrabian” sau „Modelul 7–38–55 al comunicării”, au fost formulate de Albert Mehrabian, profesor de psihologie la UCLA, și se aplică mai ales atunci când există o disonanță între ce spunem și cum spunem: de exemplu, când cineva afirmă „sunt bine” cu voce tristă și privirea în jos, adaugă psihoterapeutul.
„Esența scuzelor autentice este ca persoana care le oferă să conștientizeze că a greșit, să regrete și să arate că îi pasă de celălalt, dorindu-și sincer să nu mai repete comportamentul respectiv. Aceasta implică capacitate de introspecție, conștientizare și asumare, momente care pot fi dificile pentru cei care nu se vulnerabilizează ușor. Pentru astfel de persoane, exprimarea regretului poate părea o amenințare la adresa imaginii de sine, o slăbiciune sau o pierdere de putere”, este de părere Roxana Serghe.
Totuși, când celălalt este supărat, se retrage emoțional, nu mai comunică sau nu mai manifestă afecțiune, consecințele acestei distanțări pot împinge persoana spre scuze formale, oferite doar pentru a recâștiga favoarea sau dialogul, nu pentru a repara cu adevărat, după cum opinează psihoterapeutul. Această formă de „reparație superficială” evită vulnerabilizarea, dar afectează relația în profunzime.
„În astfel de situații, cel care primește scuzele percepe rapid lipsa de autenticitate: se simte dezamăgit, iritat și neimportant, ca și cum celălalt nu ar ține cu adevărat la relație și nu ar realiza impactul comportamentului său”, completează Roxana Serghe.
Actualitate
12 oameni au murit într-un incendiu la un bloc de apartamente din China
Un incendiu izbucnit la un bloc de apartamente din oraşul Shantou, în provincia Guangdong din sudul Chinei, s-a soldat cu moartea a 12 persoane, a relatat miercuri presa de stat, citând autorităţile locale, conform AFP.
Flăcările au izbucnit marţi seara în clădirea cu patru etaje, iar o anchetă este în desfăşurare pentru a determina cauza focului, potrivit agenţiei de ştiri Xinhua.
Imaginile postate pe rețelele sociale arată un incendiu intens la parterul clădirii şi un fum gros şi gri care iese de la ferestrele etajelor superioare, precum şi pompierii care acţionează pentru salvarea locuitorilor, scrie Agerpres.
Aproximativ 150 de metri pătraţi au fost afectaţi de incendiu, a relatat Xinhua.
Tragedia are loc după un incendiu care a devastat un complex rezidenţial din Hong Kong luna trecută, omorând 160 de persoane.
Incendii mortale au loc în mod regulat în China.
Douăzeci de persoane au murit la începutul lunii aprilie într-un incendiu la un azil de bătrâni din nordul Chinei.
Incendiul a izbucnit marţi seara. FOTO Captură X Shenzhen Daily
În luna ianuarie, un incendiu izbucnit la o piaţă de legume din Zhangjiakou, la nord-vest de Beijing, a omorât opt persoane şi a rănit alte 15.
Actualitate
Stațiunea unicat din România, unde drumul închis devine pârtie. În lipsa zăpezii, a primit o nouă utilitate
Numeroase șosele montane din România sunt închise în perioada iernii, din cauza riscurilor pe care le prezintă. În Pasul Vâlcan, drumul județean este transformat în pârtie, însă în lipsa zăpezii, autoritățile îi caută alte utilități.
Localnicii așteaptă să schieze din nou pe drumul județean din Pasul Vâlcan. Foto: Daniel Guță
În România, numeroase șosele montane sunt închise pe timpul iernii din cauza riscurilor cauzate de relief, declivitate și climă, dar și din cauza ineficienței deszăpezirii, în condițiile în care acestea sunt rar circulate.
În stațiunea Pasul Vâlcan, o șosea de patru kilometri primește însă, în fiecare iarnă, o altă utilitate. Este închisă din 15 noiembrie, iar odată cu primele ninsori devine pârtie de săniuș. În acest sezon, zăpada continuă să se lase așteptată, iar pe măsură ce ninsorile se împuținează, administratorii stațiunii se reorientează către alte oportunități turistice.
Iarna, pârtie în loc de drum
Drumul județean 664, care leagă municipiul Vulcan de Pasul Vâlcan, a fost asfaltat în ultimii ani de la poalele muntelui până pe creste, în trecătoarea aflată la peste 1.600 de metri altitudine, la limita județelor Hunedoara și Gorj.
La capătul celor opt kilometri, drumul montan este continuat de un drum forestier impracticabil, care coboară alți 10 kilometri spre localitatea Schela, din Gorj. În fosta zonă de frontieră dintre regiunile istorice Transilvania și Oltenia, urmele tranșeelor săpate în Primul Război Mondial și un ansamblu de monumente ridicate în cinstea eroilor români amintesc de bătăliile purtate aici de armatele română, austro-ungară și germană, în toamna anului 1916.
La aproape un secol de la desființarea vechii granițe, împrejurimile trecătorii din Munții Vâlcan au devenit stațiune turistică de interes local, vegheată de Vârful Straja (1.868 metri), emblema Munților Vâlcan și a stațiunii învecinate Straja. În timpul iernii, drumul din Pasul Vâlcan este oficial închis, din cauza pantelor abrupte de pe unele porțiuni, care, în condiții de îngheț, pot pune probleme șoferilor.
În județul Hunedoara, 27 de sectoare de drumuri, care însumează peste 260 de kilometri, sunt închise traficului rutier în perioada 15 noiembrie – 15 martie. Dintre acestea, drumul din Pasul Vâlcan a primit o utilitate nouă.
După așternerea primului strat de zăpadă, acesta este transformat într-o pârtie de săniuș de patru kilometri, care coboară în serpentine, prin pădure. În perioadele cu ninsori abundente, se poate schia aici (video), însă, în ultimii ani, zilele cu zăpadă au fost tot mai puține.
„Este o zonă turistică mai degrabă pentru localnici, care urcă în weekend doar pentru a fi aproape de munte sau pentru mișcare. Prețurile la telegondolă sunt accesibile, iar dacă ninge, coborârea cu sania este atractivă. Și plimbările pe jos sau pe schiuri sunt apreciate. Așteptăm cele câteva zile de ninsoare din acest sezon”, spune un localnic, pasionat de drumețiile montane.
Vara, pistă de longboard
Turiștii pot ajunge în mica stațiune cu telegondola construită cu fonduri de la Ministerul Turismului, în perioada 2009–2012. Investiția era estimată atunci la 33 de milioane de lei și promitea relansarea turismului în regiunea minieră afectată de declinul industrial.
După inaugurarea telegondolei, a fost modernizat și drumul forestier spre Pasul Vâlcan, însă turismul de iarnă a întâmpinat dificultăți, în lipsa pârtiilor amenajate, a locurilor de cazare din stațiune și a utilităților. Cu timpul, o parte dintre aceste probleme au fost rezolvate. Mai multe pensiuni au fost deschise în Vulcan, iar în stațiune au fost amenajate mici pârtii de schi, pe lângă șoseaua-pârtie care coboară pe sub instalațiile telegondolei. Unii proprietari de cabane au investit în utilități și închiriază camere la prețuri cuprinse între 200 și 350 de lei.
Competiție de longboard în Pasul Vâlcan. Foto: devastationlongboardcrew
După ultimele ierni blânde, autoritățile din Vulcan și-au schimbat însă planurile în privința dezvoltării stațiunii.
„Telegondola funcționează zilnic până la ora 16, iar turiștii o pot folosi contra unui bilet de 10 lei pe sens sau 15 lei dus-întors. Dacă vremea permite și este zăpadă, pot coborî cu săniile pe drumul închis circulației rutiere. În ultimii doi ani însă, zăpada din Pasul Vâlcan a apărut mai ales după sărbătorile de iarnă, când deja multă lume se gândea la primăvară. Prin urmare, nu am mai făcut investiții pentru sezonul rece. Cei care vin în Valea Jiului la schi pot merge la Straja, aflată în apropiere. Ne dorim ca Pasul Vâlcan să devină mai atractiv vara. Am găzduit o competiție de longboard și vom mai organiza astfel de evenimente”, spune primarul Cristian Merișanu.
Pasul Vâlcan are o istorie zbuciumată
Pasul Vâlcan din județul Hunedoara este o trecătoare din Carpați, situată la o altitudine de peste 1.600 de metri, care face legătura dintre Depresiunea Petroșani și Oltenia. În trecut, a avut un rol strategic important, fiind una dintre legăturile dintre Ardeal și sudul Carpaților. Trecătoarea păstrează urmele unui drum roman, iar în perioada medievală a fost scena unor lupte crâncene pentru oprirea invadatorilor otomani.
În anul 1986, la poalele muntelui, a fost amplasat Buzduganul din Vulcan, un monument din fier, cu o înălțime de aproape trei metri, ridicat în memoria cnejilor medievali Kendeffy (Cândea), considerați de istorici cei mai apropiați aliați ai lui Ioan de Hunedoara în luptele împotriva otomanilor, la mijlocul secolului al XV-lea.
„Din cele mai vechi timpuri, Pasul Vulcan a fost linia militară și de transport a Ungariei, apărată de cnezii lui Ioan de Hunedoara împotriva atacatorilor turci în jurul anului 1455, în lupte în care și-a pierdut viața Mihai Kendefy. Locuitorii județului Hunedoara au ridicat această coloană ca veșnică amintire a acestei glorioase lupte de apărare a frontierei, în al miilea an al descălecării”, arăta inscripția de pe monumentul din Vulcan.
În anii ’80, monumentul a fost îndepărtat și, cel mai probabil, topit ca fier vechi, din cauza faptului că inscripția era în limba maghiară.
Prin Pasul Vâlcan a trecut și Mihai Viteazul în anul 1600, în drumul său spre Viena. Potrivit legendei, în locul numit Poiana lui Mihai, calul voievodului ar fi murit din cauza efortului. Statuia lui Mihai Viteazul, ridicată în stațiune, amintește de această legendă. Tot aici, în toamna anului 1916, au avut loc lupte între armatele română, austro-ungară și germană, soldate cu sute de morți pe culmile Munților Vâlcan.
Pasul Vâlcan, numit și Pasul Vulcan, a fost timp îndelungat loc de vamă și de târg, unde se întâlneau locuitorii celor două regiuni istorice. Importanța sa a început însă să scadă la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu construirea drumului prin Defileul Jiului, la poalele Munților Vâlcan și Parâng, și, mai târziu, a căii ferate din defileu.
Actualitate
Medic concediat în urma unei remarci scandaloase făcute unui pacient obez: „Doar Auschwitzul te-ar ajuta”
Un medic dintr-un spital din Austria a fost concediat după ce a făcut o remarcă scandaloasă unui pacient obez clinic atunci când vorbea despre tratamentul de care are nevoie.
FOTO: Shutterstock
Potrivit Daily Mail, incidentul a stârnit revoltă în rândul personalului și al autorităților sanitare.
Medicul, angajat la Spitalul de Stat Horn din Austria Inferioară, i-a spus pacientului că: „Doar Auschwitzul te-ar ajuta aici”. Incidentul a fost tratat inițial ca o problemă internă, înainte de a se transforma într-un scandal major, potrivit presei locale.
Se pare că personalul spitalului a tras semnalul de alarmă după ce comentariul a fost făcut în timpul unei ședințe, ulterior fiind trimisă o scrisoare anonimă către publicația austriacă MeinBezirk, care detalia remarca și un mediu de lucru toxic.
Scrisoarea susținea că personalul de asistență medicală refuza din ce în ce mai mult să îl însoțească pe medic în vizitele medicale din cauza comportamentului său.
Agenția de Sănătate de Stat din Austria Inferioară a confirmat concedierea medicului în urma unei investigații interne. Decizia a fost confirmată pentru Heute după ce au fost făcute solicitări de informații.
Matthias Hofer, șeful de comunicare al agenției, a declarat că răspunsul a venit imediat după ce acuzația a devenit cunoscută.
„După ce incidentul a ieșit la lumină, persoana în cauză a fost imediat suspendată din funcție,” a spus Hofer. „În urma unei investigații a cazului, contractul de muncă i-a fost acum reziliat cu efect imediat.”
El a adăugat că astfel de declarații „contrazic în mod direct valorile noastre fundamentale, sunt de condamnat în cei mai fermi termeni și nu vor fi tolerate sub nicio formă de noi.”
Hofer a menționat că medicul fusese suspendat vinerea, dar întâlnirea formală pentru finalizarea demiterii sumare a putut avea loc abia marți, din cauza unei sărbători legale.
Scrisoarea trimisă publicației despre presupusa conduită a medicului mai spunea: „Acest comportament este o rușine pentru spitalul Horn și trebuie să aibă consecințe imediate.”
Andreas Riedl, șeful biroului de district al Camerei Muncii din Austria, a declarat că nu a fost depusă nicio plângere privind legislația muncii, dar a descris acuzația ca fiind profund tulburătoare.
Poliția a declarat că nu este implicată în prezent. Un purtător de cuvânt al poliției din Austria Inferioară, Stefan Loidl, a declarat pentru Heute: „Nu avem informații în acest caz până acum. Nu știm nici să fi fost depuse plângeri penale.”
Până în prezent, autoritățile nu au confirmat dacă fostul medic va suporta și alte consecințe profesionale sau legale în afara încetării contractului de muncă. Austria are legi stricte care interzic ideologia nazistă, simbolurile, justificările acesteia și renașterea nazismului.
-
Politicaacum 18 oreCOMUNICAT DE PRESĂ PPR: Mihai Lasca solicită renumărarea voturilor în toate secțiile din București și depune plângere penală pentru posibile nereguli electorale
-
Actualitateacum 2 zileRecuperarea genunchiului: ce funcționează cel mai bine – recomandările KINOMED
-
Actualitateacum o ziInstalare Navigație Dedicată: Profesională vs DIY? Ghid 2026
-
Actualitateacum 20 de oreDe ce este Flodel un aliat de nădejde pentru toți fermierii din România?
-
Politicaacum 18 oreMinistrul Muncii, Florin Manole, vorbește despre creșterea salariului minim la Interviurile Adevărul. „Munca cinstită, onestă, legală trebuie să asigure un minim de trai”
-
Actualitateacum 18 oreTrafic blocat pe Valea Oltului după răsturnarea unei cisterne cu substanțe inflamabile la Călimănești
-
Uncategorizedacum o ziDe ce este important să alegeți cabluri electrice de calitate pentru instalația dvs.
-
Actualitateacum 18 oreDonald Trump insistă ca Ucraina să organizeze alegeri




